Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 1907/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1907/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 2004/103/2014
Dosar nr._ drepturi bănești
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 27 noiembrie 2014
SENTINȚA CIVILĂ NR.1907/C/2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – G. B. - judecător
P. H. - asistent judiciar
M. D. - asistent judiciar
N. U. - grefier
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul S. L. al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică N., cu domiciliul procedural ales la Cabinet avocat M. F. din municipiul Iași, ., județul Iași, în numele și pentru membrii săi de sindicat A. N., AILINCAI M., ALBEAȚĂ N. E., A. C. S., A. N., A. R., A. I., A. D. E., A. A. M., A. E., A. F., B. D., B. C., BOAMBA C. C., B. V. F. E., BURUEANA V., B. A. E., B. E., C. I., C. A. A., C. M., C. C. P., C. M., C. M., C. M. T., C. C., C. S. O., D. E. C., D. D., D. E. L., D. M., F. I. DOINIȚA, G. A. ANGELIU, G. M., G. E., G. A. P., H. M., H. O., H. V. C., H. A., IRMIEA M., I. E., I. A. C., I. D., L. A., L. I., MANCAȘ A. L., M. E., M. E., M. G., M. V., M. I., M. MÎNZĂȚANU R. I., M. M. D., M. E., M. V., N. A. E., O. O., O. M. N., P. A. M., P. M., P. C., P. V., P. MĂRIAORA, P. E., P. A., P. M., P. A. E., P. E., R. E. C., R. B., R. C., R. A., R. A., R. C., S. E., S. N. D., S. LUCREȚIA, TRANDABAȚ F., T. M., Ț. I. D., ȚUVICHI D. M., V. E. C., V. M., VODNIȚCHI E., Z. M., în contradictoriu cu unitatea școlară pârâtă ȘCOALA G. NR. 1 D. ROȘIE, cu sediul în comuna D. Roșie, ., județul N..
La apelul nominal făcut în ședință publică apărătorul reclamanților, av. A. R. P., în substituirea avocatului titular M. F., lipsă fiind reprezentantul pârâtei, și membrii de sindicat în numele cărora s-a formulat acțiunea de față
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- obiectul cauzei – litigiu de muncă/drepturi bănești;
- dosarul se află la al doilea termen de judecată în etapa cercetării procesului;
- stadiul procesual – fond;
- procedura de citare, legal îndeplinită;
- la data de 24.11.2014 s-a depus la dosar prin C. Arhivă, adresa nr.3399/20.11.2014 emisă de Școala G. nr.1 D. Roșiei, județul N., prin care pârâta a răspuns relațiilor solicitate de instanță la termenul de judecată anterior;
Avocat A. R. P., pentru reclamant, depune la dosar mandat de reprezentare dat de S. L. al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică N., avocatului titular M. F., conform dispozițiilor art.28 alin.2 din Legea nr.62/2011 raportat la dispozițiile art.202 NCPC și delegație de substituire. Arată că nu mai are de propus alte probe și de formulat alte cererii, solicitând judecarea cauzei la acest termen de judecată.
Văzând poziția procesuală a reclamantului, prin apărător ales, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în temeiul art.229 alin.1 NCPC, instanța constată încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul în fond asupra cauzei conform dispozițiilor art.392 NCPC.
Apărătorul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulat și, pe cale de consecință, obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale urmare a aplicării dispozițiilor Legii nr.63/2011, privind încadrarea și salarizarea pe anul 2011 a personalului didactic și auxiliar din învățământ, ținând cont de prevederile Legii nr.221/2008, pentru aprobarea OUG nr.15/2011 pentru perioada 13.05.2011 și până în prezent, precum și actualizarea acestor sume în funcție de coeficientul de inflație.
În temeiul dispozițiilor art.394 NCPC instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul S. L. al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică N., în numele și pentru membrii săi: A. N., AILINCAI M., ALBEAȚĂ N. E., A. C. S., A. N., A. R., A. I., A. D. E., A. A. M., A. E., A. F., B. D., B. C., BOAMBA C. C., B. V. F. E., BURUEANA V., B. A. E., B. E., C. I., C. A. A., C. M., C. C. P., C. M., C. M., C. M. T., C. C., C. S. O., D. E. C., D. D., D. E. L., D. M., F. I. DOINIȚA, G. A. ANGELIU, G. M., G. E., G. A. P., H. M., H. O., H. V. C., H. A., IRMIEA M., I. E., I. A. C., I. D., L. A., L. I., MANCAȘ A. L., M. E., M. E., M. G., M. V., M. I., M. MÎNZĂȚANU R. I., M. M. D., M. E., M. V., N. A. E., O. O., O. M. N., P. A. M., P. M., P. C., P. V., P. MĂRIAORA, P. E., P. A., P. M., P. A. E., P. E., R. E. C., R. B., R. C., R. A., R. A., R. C., S. E., S. N. D., S. LUCREȚIA, TRANDABAȚ F., T. M., Ț. I. D., ȚUVICHI D. M., V. E. C., V. M., VODNIȚCHI E., Z. M., a solicitat, în contradictoriu cu unitatea școlară pârâtă: ȘCOALA G. NR. 1 D. ROȘIE calcularea și plata drepturilor salariale urmare a aplicării dispozițiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, ținând cont de prevederile Legii nr. 221/2008, pentru aprobarea O.G. nr. 15/2008, pentru perioada 13.05.2011 – prezent, precum și actualizarea acestor sume în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că reclamanții reprezentați au calitatea de personal didactic și didactic auxiliar în baza unor contracte individuale de muncă, aspect dovedit prin adeverința salarială emisă de pârâtă.
Pentru perioada, 01.10.2008 – 31.12.2008, pentru aceste categorii profesionale, prin efectul prevederilor O.G. nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008, s-a stabilit majorarea coeficientului de multiplicare 1,000 la valoarea de 400,00 lei, aceasta reprezentând valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare, aplicabilitatea dispozițiilor legii nr. 221/2008 fiind statuată și în cadrul unui recurs în interesul legii, prin Decizia nr. 3/2011, pronunțată de ÎCCJ.
Totodată, se susține că membrii de sindicat reprezentați sunt beneficiarii unor hotărâri judecătorești definitive, prin care unitatea școlară pârâtă a fost obligată să calculeze și să le plătească salariile pentru intervalul de referință cu respectarea majorării reglementată prin dispozițiile Legii nr. 221/2008.
Începând cu data de 01.10.2010 a intrat în vigoare Legea nr. 330/2009, în aplicarea căreia pârâta avea obligația de a le stabili și acorda drepturile salariale funcție de salariul încasat aferent lunii decembrie 2009, determinat în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008. Cu toate acestea, reclamanților li s-au stabilit salarii mai mici, cu încălcarea atât a dispozițiilor legale incidente, cât și a hotărârilor judecătorești menționate.
În susținerea acțiunii, se menționează și dispozițiile art. 1 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, conform cărora „Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.”
Față de textul de lege invocat, se consideră că salariul din luna octombrie 2010 prevăzut de dispozițiile Legii nr. 330/2009, trebuia determinat prin raportare la valoarea coeficientului 1,000, de 400 lei, conform Legii nr. 221/2008. Astfel, salariile membrilor de sindicat reclamanți trebuiau a fi aplicate unei baze de calcul statuate prin lege în decembrie 2009 și perpetuată apoi în baza normelor legale incidente, atât în anul 2010, cât și în anul 2011, până la . Legii nr. 63/2011, respectiv, 13.05.2011.
În acest sens, invocă reclamantul și Decizia pronunțată de ÎCCJ în soluționarea RIL nr. 11/2012.
Arată reclamantul că, la data de 13.05.2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011, ce se impune a fi aplicată prin raportare la drepturile câștigate conform Legii nr. 221/2008.
Astfel, obiectul acțiunii promovate în cauza de față constă în plata diferențelor de drepturi salariale rezultate între salariile efectiv încasate în baza Legii nr. 63/2011 și cele legal cuvenite, determinate prin aplicarea prevederilor Legii nr. 283/2011, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 221/2008.
Conform Legii nr. 283/2011, în anul 2012, drepturile salariale stabilite personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011, se mențin la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Susține reclamantul că în cauză sunt incidente și prevederile art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, act care face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenției de către România, prin legea nr. 30/18.05.1994, conform prevederilor art. 11 din Constituția României.
În acest context, invocă reclamantul, hotărârea Gesus c. Olanda din 23.02.1995, învederând faptul că, în concepția jurisprudenței CEDO, instituțiile de drept public sunt asimilate, în dreptul intern, într-o mare măsură statului, astfel încât refuzul de a acorda sumele de bani aferente unor drepturi prevăzute într-o lege se constituie în încălcarea art. 1 din Protocolul 1 și a art. 6 din Convenție, dacă nu poate fi justificat printr-una din excepțiile prevăzute de acest articol; și anume, privarea să fie prevăzută de lege, să fie impusă de o cauză de utilitate publică, să fie conformă cu principiile generate ale dreptului internațional.
În situația de față, se susține că, prin suspendarea drepturilor salariale stabilite în temeiul Legii nr. 221/2008, membrii de sindicat reclamanți au fost privați de un drept constituit prin lege, legitim și licit, pe care ar fi trebuit să îl dobândească în mod efectiv, încălcarea prevederilor art. 1 din Protocol fiind astfel evidentă.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 17, 23, 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Constituția României, legea nr. 62/2011, Legea nr. 63/2011, Legea nr. 283/2011, OG nr. 37/2008, Legea nr. 221/2008 și OG nr. 15/2008.
În temeiul art. 223 alin. 3 din NCPC, reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedirea susținerilor, reclamantul a înțeles să se prevaleze de proba cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar, în copie, încheierea pronunțată de Judecătoria Piatra N., în dosarul nr. 4/1990, Anexa 1 la cererea de chemare în judecată constituită din tabelul nominal cuprinzând membrii de sindicat, personal didactic și didactic auxiliar reprezentați în cauză, împuternicire din partea membrilor de sindicat și adeverință eliberată de angajator.
Unitatea școlară pârâtă nu a formulat întâmpinare.
La solicitarea instanței, unitatea școlară pârâtă a depus la dosar decizii de încadrare și state de plată, în extras, întocmite pentru perioade anterioare și ulterioare Legii nr. 63/2011.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâtei la calcularea și plata diferențelor salariale cuvenite și neacordate conform Legii nr. 63/2011 prin raportare la Legea nr. 221/2008, pentru perioada 13 mai 2011 la zi, precum și actualizarea acestor sume cu rata inflației până la data plății efective si cheltuieli de judecată.
Analizarea temeiniciei pretențiilor reclamanților din cauza de față impune, în mod obligatoriu expunerea cronologică a evoluției reglementărilor legislative privind încadrarea și salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar în perioada de referință vizată de prezenta acțiune, cu trimiterile impuse de aceste texte legale la legislația anterioară.
Astfel, tribunalul reține că reîncadrarea personalului didactic și didactic auxiliar începând cu 01.01.2011 s-a realizat potrivit art. 33 din Legea nr. 284/2010 și art. 4 alin. 3 din Legea nr. 285/2010, precum și în conformitate cu precizările Ordinului comun nr. 42/ 77/2011.
În acest sens se reține că Legea nr. 285/2010 stipulează prin art.1- 6 următoarele:
,,Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și ai celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.
În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.
În anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru.
Personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.”
Față de textele legale mai sus menționate au fost emise de către unitatea de învățământ pârâtă deciziile de reîncadrare pentru personalului didactic și didactic auxiliar angajat, decizii care nu au fost contestate de reclamanții, în condițiile art.7 din Legea nr. 285/2010, devenind astfel irevocabile.
Prin urmare pentru a putea susține în mod pertinent o incorectă aplicare a dispozițiilor art. 1 din Legea nr.285/2010, reclamanții aveau la îndemână procedura prevăzută de art. 7, respectiv să conteste modul de stabilire a salariului de bază efectuat în temeiul acestei legi la ordonatorul de credite și ulterior, în cazul în care erau nemulțumit de soluția ordonatorului de credite să se adreseze instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii, utilizând această procedură specială, fără însă a exclude, de plano, posibilitatea solicitării lor direct în instanță pe calea dreptului comun.
În ceea ce privește legalitatea și temeinicia reîncadrării reclamanților, personal didactic și didactic auxiliar și implicit salarizarea acestora începând cu 13.05.2011, tribunalul reține următoarele:
Prin Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, act normativ care a intrat în vigoare la data de 13.05.2011, se reglementează modalitatea concretă de salarizare a personalului didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ, prin stabilirea în mod expres și imperativ la art. 1 și art. 2 a cuantumului salariului de încadrare.
Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 63/2011, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, adică 13.05.2011 și până la 31.05.2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege.
Astfel, cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ este cel prevăzut în Anexele nr. 1, 2, 3a și 3b din Legea nr. 63/2011, după caz, iar indemnizațiile de conducere specifice sunt prevăzute în Anexa nr. 4 din Legea nr.63/2011.
Prin urmare, conform acestui act normativ, începând cu data de 13.05.2011 salariul de încadrare nu se mai stabilește în baza unor coeficienți de multiplicare, ci trebuie să se încadreze între o limită minimă și maximă, în baza grilelor de salarizare - anexe la lege.
Această lege are caracter special și se aplică cu prioritate în privința determinării salariului de încadrare al personalului didactic și didactic auxiliar.
Această lege prevede și sancțiuni în cazul nerespectării acestor prevederi, art. 5 stipulând expres că: "Încălcarea dispozițiilor prezentei legi privind stabilirea salariului de bază individual și a celorlalte drepturi, precum și acordarea de drepturi fără respectarea prevederilor acesteia atrag, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală a persoanelor vinovate, potrivit legii".
De asemenea tribunalul mai reține că prin art.2 - 7 din Legea nr. 63/2011, au fost stabilite următoarele:
"Dispozițiile art. 8, 9, 12 și 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum și cele ale art. 22, 25-30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se aplică în mod corespunzător și pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, salarizat potrivit prevederilor prezentei legi.
Încadrarea personalului prevăzut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi;
Persoanele care au salariul de încadrare între limita minimă și maximă a tranșei de vechime pentru funcțiile didactice din învățământul universitar, respectiv a gradului profesional sau a treptei profesionale pentru funcțiile didactice auxiliare își păstrează încadrarea avută dacă se situează între limitele prevăzute în anexele la prezenta lege;
Promovarea personalului didactic în grade didactice se face în baza reglementărilor proprii privind obținerea acestora. Trecerea personalului didactic într-o tranșă de vechime în învățământ superioară se va face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea prevăzută;
Promovarea personalului didactic auxiliar pe funcții, grade sau trepte profesionale se face potrivit reglementărilor legale în vigoare aplicabile personalului angajat cu contract de muncă, respectiv potrivit dispozițiilor art. 26 din Legea-cadru nr. 284/2010 și ale art. 4 din anexa nr. I cap. II lit. L din Legea-cadru nr. 284/2010;
Dacă în urma aplicării metodologiei de calcul reglementate de Anexa nr. 5 rezultă un cuantum al salariului de bază brut mai mic de 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună în anul 2011, se va lua în calcul acest din urmă cuantum.
Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar de stat se asigură de ordonatorii principali de credite și de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
Ordonatorii principali de credite și angajatorii au obligația să stabilească salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale stabilite potrivit prezentei legi, să asigure promovarea personalului în funcții, grade și trepte profesionale, în condițiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu;
Orice alte dispoziții contrare cu privire la stabilirea salariilor si a celorlalte drepturi de natură salariala, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă".
Față de reglementările anterior expuse se poate concluziona în mod neechivoc că, începând cu 13.05.2011, odată cu . Legii nr.63/2011, a fost instituit un nou sistem de salarizare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ, ceea ce înseamnă că, începând cu această dată nu mai pot fi aplicați coeficienții de multiplicare instituiți de Legea nr. 221/2008-acest ultim act normativ nemaiputând constitui temei legal pentru stabilirea drepturilor salariale ale reclamanților.
Acest raționament rezidă din conținutul dispozițiile imperative ale art. 1.alin.7 din Legea nr. 63/2011 care fac trimitere la art. 8, 9,12 și 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum și cele ale art. 22, 25-30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prevederi care se aplică în mod corespunzător și pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, salarizat potrivit prevederilor prezentei legi.
Cu alte cuvinte, Legea nr. 63/2011 face trimitere în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar numai la anumite dispoziții din Legea nr. 284/2010 și din Legea nr. 285/2010, între care nu se regăsește și vreo prevedere referitoare la salariile de bază.
Față de cele de mai sus, apreciem că pentru perioada 13.05._11 își găsesc aplicabilitatea dispozițiile legii speciale - Legea nr. 63/2011- dispoziții care se aplică cu prioritate față de celelalte dispoziții legal cu caracter general privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2011 ( Legea nr. 285/2010).
Pentru anul 2012, tribunalul reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. II, art. l alin. 3 din OUG nr. 80/2010, aprobată cu modificări de Legea nr. 283/2011 care instituie în anul 2012 o salarizare la același nivel cu cea din decembrie 2011. Astfel, în textul legal se menționează expres că: ,,În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”
Deoarece în decembrie 2011, salariul personalului didactic și didactic auxiliar este cel reglementat de Legea nr. 63/2011, rezultă că acest salariu li se cuvine și începând cu data de 1 ianuarie 2012.
În ceea ce privește anul 2013, tribunalul reține că în privința acestei categorii de personal este aplicabilă O.U.G nr. 19 din 16 mai 2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale care stipulează la art. l următoarele:
"(1) Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:
a)cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012;
b)cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.
(2)Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se majorează potrivit alin. (1), în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3)Cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, care se stabilește în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, cu modificările ulterioare, se majorează potrivit alin. (1), în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(4)În cazul schimbării condițiilor în care își desfășoară activitatea, personalul beneficiază de noile drepturi la nivelul acordat funcțiilor actuale similare de la noile locuri de muncă".
Reglementările anterior menționate se completează cu dispozițiile OUG nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, care la art. l dispune următoarele:
"În anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 și art. 3-5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012".
Așadar, în anul 2013 este menținut salariul personalului didactic și didactic auxiliar astfel cum a fost stabilit de Legea nr. 63/2011 raportat la OUG nr. 19/2012, adică în cuantumul stabilit începând cu data de 1 decembrie 2012.
Pentru anul 2014 este aplicabilă OUG nr. 103 din 14 noiembrie 2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, la art. 1, alin. 3-6 fiind prevăzute următoarele:
"(3) În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(4) În anul 2014, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile legii nr. 63/2011.
(5)În cazul schimbării condițiilor în care își desfășoară activitatea, personalul beneficiază de noile drepturi la nivelul acordat funcțiilor actuale similare de la noile locuri de muncă.
(6)Valoarea de referință se menține și în anul 2014 la 600lei".
Așadar, începând cu 01.01.2014, nivelul salariului personalului didactic și didactic auxiliar este același cu cel stabilit începând cu data de 1 ianuarie 2013 (valabil și în decembrie 2013), în conformitate cu Legea nr. 63/2011.
În concluzie, salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar începând cu 13.05.2011 și până în prezent este stabilită conform reglementărilor speciale prevăzute de Legea nr. 63/2011, motiv pentru care susținerile reclamanților privind calcularea și plata de diferențe salariale prin raportare la Legea nr. 221/2008 (abrogată la data de 01.01.2010)sunt nefondate și fără suport legal.
În ceea ce privește aspectele invocate de reclamanți în susținerea acțiunii referitoare la pretinsele încălcări ale dispozițiilor art. l din Protocolul adițional nr. l la CEDO, tribunalul constată că și acestea au caracter nefondat, urmând a fi înlăturate în consecință, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Așa cum s-a arătat anterior, stabilirea și acordarea drepturilor salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar începând din 13.05.2011 s-au realizat în conformitate cu prevederile Legii nr.63/2011, lege care a fost analizată de Curtea Constituțională și prin prisma respectării Protocolului adițional nr. l la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin Decizia nr.31/2013 statuându-se următoarele:
"Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011.
Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că actul normativ criticat încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 136 alin. (1) privind tipurile de proprietate - publică și privată, și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.
Sunt invocate și dispozițiile privind proprietatea cuprinse în art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 17 privind proprietatea din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Legea nr. 63/2011 a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, exercitat din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză (a se vedea Decizia nr. 575 din 4 mai 2 011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, și Decizia nr. 130 din 16 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012) .
Astfel, raportat la critica de neconstituționalitate cu privire la încălcarea normelor constituționale și convenționale privind proprietatea privată, formulată din perspectiva unei restrângeri a dreptului la salariu, considerat un "bun", Curtea, în acord cu jurisprudența instanței de contencios european al drepturilor omului, a subliniat distincția dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit Cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată (a se vedea Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94).
În aceste condiții, Curtea a reținut, în esență, că legea supusă controlului de constituționalitate stabilește drepturile salariale ale cadrelor didactice de la data intrării sale în vigoare, așadar pentru viitor, fără a afecta în niciun mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare. Ca urmare, prevederile sale nu stabilesc o ingerință de tipul privării de proprietate.
Cât privește salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea a constatat că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. In această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul este cel în măsură să stabilească valoarea sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23).
De altfel, printr-o jurisprudența constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea Politicilor lor în acest domeniu (spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).
Totodată, examinând legea criticată prin prisma exigențelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate, câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. în plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate.
Pe de altă parte, Curtea a constatat că este lipsită de temei critica privind încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, susținută de autorii excepției din perspectiva instituirii, prin prevederile legale criticate, a unei discriminări în cazul personalului didactic și didactic auxiliar, față de restul salariaților plătiți din fondurile publice.
Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că instituirea de regimuri juridice diferite în situații care impun rezolvări diferite nu poate fi apreciată drept o încălcare a principiului egalității (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 17 din 12 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 5 februarie 2010).
În același sens, Curtea a reținut că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. în felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).
Aplicând aceste considerente de principiu în cauză, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar.
În acest context specific salarizării personalului didactic și nedidactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, urmărind să elimine inechitatea în asigură astfel un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.
În aceste condiții, Curtea a reținut că situația obiectiv diferită a personalului didactic și didactic auxiliar justifică instituirea unui tratament juridic distinct în ceea ce privește salarizarea acestei categorii profesionale, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării principiului egalității în drepturi."
Referitor la solicitarea reclamanților privind actualizarea cu indicele de inflație a sumelor solicitate cu titlu de diferență drepturi salariale, cerere ce are caracter accesoriu, tribunalul urmează să o respingă ca urmare constatării nelegalității și netemeiniciei cererii principale ce face obiectul acțiunii de față, conform principiului „accesorium sequitur principale".
De asemenea, se constată că în cazul în speță, nu pot avea aplicabilitate nici dispozițiile art. 166 alin. 4 din Codul Muncii republicat, deoarece reclamanții au beneficiat de plata drepturilor salariale la termen, conform deciziilor de reîncadrare, respectiv începând cu data de 13.05.2011, or raportat la obiectul pretențiilor, ceea ce se contestă practic nu privește neplata sau plata cu întârziere a salariului, ci se invocă ,,obligația de a face", respectiv a calcula și acorda diferențe salariale, rezultate în urma unui alt mod de calcul, de altfel nejustificat, decât cel aplicat de angajator în conformitate cu Legea nr. 63/2011.
Nu în ultimul rând trebuie menționat și faptul că stabilirea și acordarea drepturilor salariale s-au realizat cu în baza Programului informatic „EDUSAL" instituit prin Ordinul comun MECTS/MAI/MFP nr. 4.576/230/2.445 din 15 septembrie 2011, ce la art. 3 alin. 1 stipulează următoarele:
"Ordonatorii principali de credite și angajatorii au obligația să stabilească salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale potrivit Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, să asigure promovarea personalului în funcții, grade și trepte profesionale, în condițiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu".
Pentru toate aceste considerente de natură a învedera nelegalitatea și netemeinicia susținerilor și solicitărilor reclamanților, tribunalul urmează să respingă în consecință acțiunea acestora, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul S. L. al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică N., cu sediul procedural ales la Cabinet avocat M. F. din municipiul Iași, ., județul Iași, în numele și pentru membrii săi de sindicat A. N., AILINCAI M., ALBEAȚĂ N. E., A. C. S., A. N., A. R., A. I., A. D. E., A. A. M., A. E., A. F., B. D., B. C., BOAMBA C. C., B. V. F. E., BURUEANA V., B. A. E., B. E., C. I., C. A. A., C. M., C. C. P., C. M., C. M., C. M. T., C. C., C. S. O., D. E. C., D. D., D. E. L., D. M., F. I. DOINIȚA, G. A. ANGELIU, G. M., G. E., G. A. P., H. M., H. O., H. V. C., H. A., IRMIEA M., I. E., I. A. C., I. D., L. A., L. I., MANCAȘ A. L., M. E., M. E., M. G., M. V., M. I., M. MÎNZĂȚANU R. I., M. M. D., M. E., M. V., N. A. E., O. O., O. M. N., P. A. M., P. M., P. C., P. V., P. MĂRIAORA, P. E., P. A., P. M., P. A. E., P. E., R. E. C., R. B., R. C., R. A., R. A., R. C., S. E., S. N. D., S. LUCREȚIA, TRANDABAȚ F., T. M., Ț. I. D., ȚUVICHI D. M., V. E. C., V. M., VODNIȚCHI E., Z. M., în contradictoriu cu pârâta unitatea școlară ȘCOALA G. NR. 1 D. ROȘIE, cu sediul în comuna D.-Roșie, ., județul N..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul N., Secția I civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.11.2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
G. B. P. H., M. D. N. U.
Red. și tehnored.G.Bt./9.01.2015
Tehnored.N.U./11.05.2015
Ex.4
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Încheierea nr.... → |
|---|
