Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 196/2016. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 196/2016 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 04-02-2016 în dosarul nr. 196/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:010._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 196/2016
Ședința publică din data de 04 Februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. F.
ASISTENT JUDICIAR: M. G.
ASISTENT JUDICIAR: C. O. A.
GREFIER: I. I. R.
Pe rol soluționarea cauzei de Litigii de muncă privind pe reclamanta C. A., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta C. A. personal, lipsă fiind pârâta S.C. C. S.A.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat următoarele: cauza are ca obiect drepturi bănești, cauza se află la primul termen de judecată în primă instanță, procedura de citare este legal îndeplinită, prin serviciul registratură s-a depus la dosar în data de 04.02.2016 de către pârâta S.C. C. S.A. adresa nr. 21/04.02.2016, adresă în cuprinsul căreia a menționat faptul că este de acord cu plata eșalonată a sumei de 2 365 lei (f. 53 dosar), după care:
Instanța, din oficiu, conform prevederilor art. 131 alin. 1 Cod proc.civ. verifică competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei, iar în conformitate cu prev. art. 95 pct. Cod proc.civ. coroborat cu art. 269 alin. 2 din Codul Muncii constată că este competentă să judece prezenta cerere.
În baza art. 238 alin. 1 Cod proc.civ. s-a procedat la verificarea identității reclamantei C. A. care se legitimează cu CI . nr._.
Instanța acordă cuvântul reclamantei asupra cererilor.
Având cuvântul reclamanta arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, incidente de soluționat, în baza prev. art. 244 alin. 1 Cod proc.civ. Instanța declară cercetarea procesului încheiată, și în baza art. 392 Cod proc.civ. declară deschise dezbaterile pe fondul cauzei.
Având cuvântul pe fondul cauzei, reclamanta prin avocat solicită admiterea acțiunii, fără cheltuieli de judecată. Învederează faptul că nu se opune eșalonării plății sumei pe o perioadă de 3 luni.
În baza art. 394 alin. 1 Cod proc.civ. Instanța declară închise dezbaterile rămânând în pronunțare pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de Litigii de Muncă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului T. în data de 03.07.2015 sub nr. de dosar_, reclamanta C. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A. ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata diferențelor salariale restante în cuantum de 2 365 lei.
În motivarea cererii sale, reclamanta a menționat faptul că începând cu data de 18. 02.2014 și până în data de 14.10.2014 a fost angajata societății pârâte în baza contractelor nr. 12/17.02.2014 și nr. 15/20.05.2014, pe funcția de Asistent Manager.
În baza contractelor mai susmenționate, a beneficiat în perioada 18.02.2014 – 18.05.2014 de un salariu brut în cuantum de 1 231 lei, în perioada 21.05.2014 – 31.08.2014 a avut un salariu brut în cuantum de 656 lei, iar în perioada 01.09.2014 - 14.10.2014 a avut un salariu brut în valoare de 799 lei. Arată faptul că pe toată perioada contractuală ar fi trebuit să obțină venituri în valoare de 5 491 lei constând în salariu și suma de 208 lei constând în decontări abonamente RATT, însă la încheierea Contractului Individual de Muncă pârâta a rămas cu o datorie salarială în cuantum de 2 992 lei, din care în perioada 16.10.2014 – 03.03.2015 a achitat suma de 627 lei, motiv pentru care în prezent pârâta îi datorează suma de 2 365 lei.
În susținerea cererii sale a depus la dosar înscrisuri (f. 6 – 24 dosar).
Pârâta S.C. C. S.A., legal citată nu a fost prezentă în cadrul dezbaterilor și nu a depus la dosar întâmpinare. În data de 04.02.2016 a depus la dosar adresa nr. 21/04.02.2016, în care a menționat faptul că este de acord cu plata sumei de 2 365 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Reclamanta C. A. a fost angajata societatii pârâte . perioade succesive, respectiv 18.02._14 în baza contractului individual de muncă nr.12/17.02.2014 (f.21-24), iar in perioada 21.05._14 în baza contractului individual de muncă nr.15/20.05.2014 (f.16-19), perioada prelungita ulterior pana la data de 31.12.2014 prin actul aditional nr.51/18.08.2014.
In baza contractelor individuale de munca reclamanta a ocupat in cadrul societatii parate functia de Asistent Manager.
Prin decizia nr. 64 din data de 14.10.2014 emisa de catre parata contractul individual de munca incheiat intre parti inceteaza, incepand cu data de 15.10.2014, in temeiul art.55 lit.b din Codul Muncii, ca urmare a acordului partilor.
Prin cererea introductiva reclamanta solicita obligarea paratei la plata sumei de 2365 lei reprezentand drepturi salariale cuvenite si neachitate de catre parata.
Conform prevederilor art.40 alin.2 lit.c din Codul Muncii, „angajatorului ii revine obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca”, iar potrivit prevederilor art.159 alin.2 Codul muncii „pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani”.
Potrivit art. 166 alin 1 Codul muncii „salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz”.
Raportat la prevederile art. 168 (1) din Codul muncii, respectiv „Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit”, instanta retine ca in speta societatea parata nu a uzitat de dreptul sau la aparare pe parcursul procesului, nedepunand intampinare in acest sens, precum nici un alt inscris doveditor, respectiv stat de plata semnat de catre reclamanta care sa ateste achitarea drepturilor salariale solicitate de catre aceasta din urma pe perioada in care a desfasurat activitatea in cadrul societatii parate.
Lecturand inscrisurile de la filele 12, 20 din dosar, respectiv adeverintele cu nr. 63/13.10.2014 si 36/20.05.2014 emise de catre societatea parata, instanta retine din continutul acestora ca parata avea restante salariale de achitat reclamantei in perioada lucrata in cuantum de 2784 lei net.
Analizand materialul probator instanta constata ca prin adresa depusa de catre parata la data de 04.02.2016, prin Registratura Tribunalului Timis, aflata la fila 53 din dosar, parata recunoaste pretentiile reclamantei, in sensul ca este de acord sa achite acesteia suma de 2.365 lei, solicitand totodata esalonarea la plata pe o perioada de trei luni.
Referitor la aceasta cerere de esalonare formulata de parata, se constata ca potrivit art. 397 alin (3) C., in cazurile în care instanța poate da termen pentru executarea hotărârii, ea va face aceasta prin chiar hotărârea care dezleagă pricina, arătând și motivele pentru care a acordat termenul. Debitorul nu va putea cere termen de plată, dacă debitorului i s-a acordat un termen rezonabil de plată de către creditor ori a avut posibilitatea să execute într-un termen rezonabil, calculat de la data comunicării cererii de chemare în judecată, în conformitate cu prevederile art. 1.522 din Codul civil și nici dacă la data pronunțării subzistă vreunul dintre motivele prevăzute la art. 674 alin. (1) .
Insa, hotărârile primei instanțe date in materia conflictelor de munca sunt executorii de drept asa cum stipulează prev. art. 274 C. muncii si art. 448 al. 1 pct. 2 C..
Tinand cont de rațiunile acordarii caracterului executoriu al acestor hotarari, se constata ca printr-o hotărâre executorie de drept nu este posibila acordarea unui termen de gratie întrucât rațiunile executării de drept ar fi anihilate, cele doua instituții fiind incompatibile (temporizarea unei executări pentru care ope legis se prezuma urgenta) .
Pentru motivele de fapt si de drept supraexpuse, raportat la obiectul actiunii, instanta gaseste intemeiata actiunea formulata de catre reclamanta, motiv pentru care o va admite in sensul obligarii paratei la plata catre reclamanta a sumei de 2365 lei reprezentand drepturi salariale restante aferente perioadei lucrate, mai 2014- octombrie 2014.
F. cheltuieli de judecata ca nesolicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamata C. A., cu domiciliul în Timișoara, ., ., ., CNP_, in contradictoriu cu parata S.C. C. S.A., cu sediul în Timișoara, .. 62, jud. T., cod poștal_, J_ .
Obligă pârâta sa plătească reclamantei suma de 2365 lei drepturi salariale restante aferente perioadei 16.10._15.
Fără cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel depus la Tribunalul T. în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 04.02.2016.
Președinte, P. F. | Asistent judiciar, M. G. | Asistent judiciar, C. O. A. |
Grefier, I. I. R. |
Red. C.O.A./Tehnored. I.I.R./03.03.2016
4 ex./2 .>
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Pretentii. Sentința nr. 324/2016. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
