Acordare stimulente – dreptul de apreciere al angajatorului - competenţa exclusivă a instituţiei pârâte de a verifica îndeplinirea criteriilor propuse, instanţa neputându-se substitui atribuţiilor instituţiei.

Tribunalul DOLJ Sentinţă civilă nr. 118 din data de 04.11.2013

Prin SENTINȚA Nr. 118/2011 de la 25 Ianuarie 2011 Tribunalul Dolj a respins acțiunea reclamantei.

În fapt, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul CASA JUDETEANA DE PENSII DOLJ pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună obligarea acesteia la recalcularea si acordarea diferenței drepturilor salariate stabilite ca stimulent, începând cu 01.11.2007 pana la 01.07.2010, actualizate la zi cu indicele de inflație.

În motivare a arătat că, a fost inspector de specialitate, clasa I, grad profesional superior, treapta 3 de salarizare in cadrul Casei Județene de Pensii Dolj începând cu data de 01.11.2007, data la care a fost transferata de ia AJOFM Dolj la CJP Dolj, cu menținerea drepturilor salariate.

Potrivit art. 31 alin. l si 2 din Legea 188/1999, republicata, pentru activitatea desfășurata, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de baza, sporul pentru vechime in munca, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare

Funcționarii publici beneficiază de prime si alte drepturi salariale, in condițiile legii.

Prin OG nr. 6 din 24 ianuarie 2007 au fost reglementate drepturile salariale si alte drepturi ale funcționarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare. Potrivit art. 1 alin.2 din OG 6/2007 sistemul de salarizare cuprinde salariile, sporurile, premiile, stimulentele si alte drepturi.

Stimulentele financiare au fost introduse pentru prima data in grila de salarizare în 1991, o data cu în ființarea Gărzii Financiare. Ulterior, acordarea de stimulente financiare a fost extinsa si la alte categorii de funcționari publici.

Astfel, prin Ordinul M.M.S.S.F nr. 571/2004 privind constituirea fondului de stimulente se stabilea ca Ministerul Finanțelor Publice va vira lunar Casei Naționale de Pensii 50% din fondul de stimulente constituit.

Anexa 1 la HG 606/1997 privind constituirea si acordarea unor stimulente personalului din aparatul propriu al Ministerului Muncii si Protecției Sociale si din unitățile subordonate stabilea criteriile de repartizare pe salariați a stimulentelor. Ordinul Ministrului Muncii Familiei si Protecției Sociale nr. 215/2009 aproba Normele de acordare a stimulentelor, începând cu luna ianuarie 2009.

Stimulentele se plătesc in luna curenta pentru activitatea desfășurata in luna precedenta.

Baza de calcul se deduce prin raportarea fondului de stimulente la fondul de salarii realizat in luna pentru care se acorda stimulentele. La art. 5 alin. 1 se stabilește ca șefii de serviciu vor acorda stimulente personalului din subordine la nivelul cotei medii de acordare.

Cuantumul stimulentului individual este determinat prin formula matematica dezvoltata de art. 4 alin. 4 din Ordinul MMFPS 215/2009, care stabilește algoritmul de acordare a stimulentelor individuale : acestea se stabilesc prin aplicarea cotei medii de acordare la salariul de baza brut realizat in luna pentru care se acorda stimulentele, după deducerea obligațiilor angajatorului. Cota medie de acordare se stabilește prin raportarea fondului de stimulente primit de instituție la fondul de salarii în luna pentru care se acorda stimulente.

In exercitarea funcției pe care o dețin a înțeles să respecte principiile stabilite prin Codul de conduita al funcționarului public, manifestând un comportament integru, fără ca vreodată sa fie avertizata, îndeplinind întocmai si la timp sarcinile de serviciu.

Ținând cont de conduita sa profesionala si de prevederile art. 6, alin.2 din Codul Muncii:

" tuturor salariaților le sunt recunoscute dreptul la plata egala pentru munca egala,, consider cuantumul stimulentului său lunar acordat de către șeful de serviciu o forma de discriminare directa. Potrivit art. 5 alin.3 din Codul Muncii constituie discriminare directa actele si faptele de deosebire, restricție sau preferința, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute de legislația muncii.

Având in vedere cele menționate mai sus, ținând cont ca determinarea cuantumului stimulentului individual se face matematic, după algoritmul precizat prin Normele de acordare, in funcție de cota medie raportata la salariul meu de baza brut, va rog sa dispuneți obligarea paratei la recalcularea si acordarea diferenței drepturilor salariale stabilite ca stimulent, începând cu 01.11.2007 pana la 01.07.2010, sume actualizate la zi, cu indicele de inflație calculat la data plații efective.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

În cuprinsul întâmpinării a arătat că:

Consideră că susținerile reclamantei referitoare la discriminarea directă exercitată prin acordarea stimulentului lunar ca fiind neîntemeiate, atâta timp cât vom dovedi că aceasta a beneficiat de stimulentul lunar cuvenit conform prevederilor legale, acesta fiind acordat cu respectarea acestor prevederi.

Astfel, recalmanta afirmă că a deținut funcția de inspector de specialitate, cls. I, grad profesional superior, treapta 3 de salarizare, fiind angajată în cadrul C.J.P. Dolj începând cu data de 01.11.2007, prin transfer de la AJOFM Dolj. Precizează că reclamanta contestatoarea a fost transferată de la AJOFM, cu funcția de inspector principal treapta I de salarizare, deținând această funcție până în ianuarie 2009, când a fost promovată în funcția de inspector superior treapta III.

De asemenea, precizează că reclamanta se află în eroare în ceea ce privește actele normative în baza cărora s-a acordat stimulentul lunar individual. Astfel, pentru perioada 01.11.2007-01.07.2010, în ceea ce privește acordarea stimulentului lunar au fost aplicabile 3 acte normative, respectiv Ord.527/14.06.2007(pentru perioada 01.12.2007 - 01.12.2008), Ord.61/03.02.2009 (pentru perioada 01.12.2008 - 01.01.2009) și Ord.215/2009 (pentru perioada 01.01.2009 -01.07.2010), toate emise de Ministrul Muncii.

Stimulentul lunar acordat reclamantei a fost calculat avându-se în vedere următoarele dispoziții legale: art.3,4,5,6,7 și 10 din Ord.527/14.06.2007; art. l din Ord.61/03.02.2009; art. l, art.2, art.3 alin. l, 2, 3 și 4, art.4 alin.1,2,4 și 7 și art.5 alin.1,2 și 3 din Normele pentru acordarea stimulentelor stabilite conform Ord.215/18.02.2009.

Astfel, Ord.527/14.06.2007 prevede că: Art.3 « (1) Fondul de stimulente virat de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse la Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, în condițiile prezentului ordin, se repartizează pentru aparatul central, precum și pentru unitățile subordonate, de către președintele Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, avându-se în vedere criteriile stabilite în prezenta Metodologie.

(2) Din fondul de stimulente se constituie, la dispoziția președintelui Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, un fond de până la 15% pentru stimularea unor persoane din CNPAS și unitățile subordonate care au adus un aport suplimentar în realizarea sarcinilor și atribuțiilor CNPAS și/sau care au obținut performanțe deosebite în perioada de referință.

(3) Fondul de stimulente, rămas după aplicare prevederilor alin.2, la nivelul Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, se repartizează, pentru aparatul central al CNPAS și unitățile subordonate, proporțional cu fondul de salarii de bază aprobat.

(4) Din fondul de stimulente aprobat, conform prevederilor alin.3, la nivelul unităților subordonate, o cotă de până la 10% se utilizează de către directorul executiv al casei teritoriale de pensii și directorul general al INEMRCM pentru stimularea personalului din subordine, care a obținut performanțe deosebite în perioada de referință.

(5) După aplicarea prevederilor alin.3 se stabilește cota medie de acordare a stimulentelor pentru aparatul central al CNPAS, iar în cazul unităților subordonate cota medie de acordare a stimulentelor se stabilește ulterior aplicării prevederilor alin.4. ».

Art.4 »Se stabilesc următoarele criterii de repartizare a stimulentelor:

a) gradul de realizare a indicatorilor de performanță aprobați conform decizie;

b) contribuția la realizarea sarcinilor Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale ;

c) contribuția la inițierea, elaborarea și avizarea actelor normative, care asigure o mai bună gestionare a sistemului public de pensii și a celui pentru accidente de muncă și boli profesionale;

d) competența profesională, cunoștințe în domenii conexe, spirit de inițiativă, creativitate, putere de sinteză și loialitate față de instituție, precum și disponibilitate și eficiență în îndeplinirea sarcinilor;

e) contribuția la reducerea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat prin expertizarea medicală și recuperarea capacității de muncă pentru reintegrarea profesională a pensionarilor de invaliditate recuperabili;

f) realizarea cu eficiență și promptitudine a unor sarcini, în limitele competenței, care nu sunt cuprinse în fișa postului, transmise pe cale ierarhică;

g) modul în care imaginea sistemului a fost influențată prin activitatea depusă în perioada de referință. ».

Art.5 « Cuantumul stimulentelor individuale se aprobă astfel:

(1) De către președintele Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, pentru: - secretarul general, secretarul general adjunct și directorul general;

- directorii și directorii adjuncți, la propunerea secretarului general/secretarului general adjunct al CNPAS;

- directorii executivi și directorii executivi adjuncți ai caselor teritoriale de pensii, la propunerea secretarului general al CNPAS;

- directorul general, directorul adjunct științific și directorul economic al 1NEMRCM, la propunerea secretarului general al CNPAS;

- personalului din aparatul propriu al Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, la propunerea conducătorilor ierarhici.

(2) De către directorii executivi ai caselor teritoriale de pensii și directorul general al INEMRCM pentru personalul din subordine. ».

Art.6 : « (1) Cuantumul lunar al stimulentelor individuale se stabilește în funcție de rezultatele obținute exprimate prin nivelul indicatorilor de performanță specifici aprobați și pe baza celorlalte criterii prevăzute la art.4.

(2) Nu se acordă stimulente personalului care a fost sancționat în perioada de referință, precum și personalului plecat din unitate. ».

Art.7 « (1) Cuantumul lunar al stimulentului individual se calculează prin aplicarea cotei medii aferente fiecărei structuri la care se poate adăuga sau scădea maxim 50% din acesta.

(2) Prin excepție de la alin. l cu aprobarea președintelui CNPAS, în situații bine motivate de către conducătorii structurilor CNPAS, caselor teritoriale de pensii și PNEMRCM, stimulentul individual poate fi majorat până la maxim 2 salarii de bază. ».

Art.10 « (1) Stimulentele, acordate personalului din aparatul Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și din cadrul unităților subordonate, nu fac parte din salariul de bază, nu se suportă din fondul de salarii, iar asupra lor nu se calculează contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări de șomaj și contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.

(2) Stimulentele aprobate sunt supuse impozitării, potrivit legii, asupra lor se datorează și se calculează contribuția de asigurări sociale de sănătate. » Ordinul nr.61/03.02.2009 prevede că :

«Articol unic (1) Fondul de stimulente constituit în conformitate cu prevederile legale pentru stimularea salariaților pentru activitatea din luna decembrie 2008 se repartizează de către minister, structurilor care, potrivit legii, pot acorda salariaților stimulente, proporțional cu ponderea fondului de salarii realizat de fiecare structură în luna decembrie 2008 în totalul fondului de salarii.

La nivelul fiecărei structuri, stimulentul individual se stabilește prin aplicarea la salariul de bază individual aferent lunii decembrie 2008 a procentului rezultat din raportarea a 90% din fondul de stimulente primit la fondul de salarii al lunii decembrie 2008.

Diferența de 10% poate fi repartizată de ordonatorul principal de credite, pentru contribuția deosebită a unor salariați, sau poate fi reportată. ».

Normele privind acordarea stimulentelor stabilite prin Ordinul nr.215/18.02.2009 prevăd că:

Art. l « Potrivit prevederilor legale în vigoare, personalul aparatului central al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, precum și cel din instituțiile prevăzute la lit. A pct. I și lit. C din Anexa nr.2 la HG 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale poate beneficia de stimulente care se plătesc în luna curentă pentru activitatea desfășurată în luna precedentă. ».

Art.2 « Sumele constituite potrivit legislației în vigoare, menționate la art.2 și 3 din Ordinul Comun al Ministerului Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerul Sănătății nr. 13 77/5 71/1206 din 17 septembrie 2004 privind constituirea fondului de stimulente, se virează de către Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, respectiv Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și structurile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, până la data de 5 a lunii curente pentru luna precedentă în contul colector deschis pe seama Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale - Direcția Generală Buget și Resurse Umane, la Trezoreria Municipiului București. »

Art.3 «(1) Fondul de stimulente constituit potrivit art.2 urmează a fi acordat pentru stimularea personalului, nivelul fondului fiind aprobat de către ministrul muncii, familiei și protecției sociale, în calitate de ordonator principal de credite.

(2) Prin raportarea fondului menționat la alin. l la fondul de salarii realizat în luna pentru care se acordă stimulente de aparatul central al ministerului precum și de instituțiile menționate la art. l care, potrivit normelor legale în vigoare sunt îndreptățite la acordarea de stimulente, se obține cota de repartizare.

(3) Direcția Generală Buget și Resurse Umane din cadrul ministerului va reține pentru aparatul central și va vira tuturor instituțiilor menționate la art. 1, sume egale cu cota de repartizare aplicată asupra fondului de salarii realizat de fiecare structură în luna pentru care se acordă stimulentele.

(4) Sumele rezultate la nivelul aparatului central precum și la nivelul fiecărei instituții prevăzute la art. l, vor fi acordate personalului sub formă de stimulente, având în vedere următoarele principii de bază: - Gradul de complexitate și calitatea muncii prestate; Contribuția personală la aplicarea corectă a legislației în vigoare; Competența profesională, cunoștințele în domenii conexe; Creativitatea, puterea de sinteză și loialitatea față de instituție; Asumarea responsabilității, eficiența și operativitatea îndeplinirii sarcinilor de serviciu; Adaptabilitatea, flexibilitatea și capacitatea de soluționare a problemelor din sfera de competență; Disponibilitatea pentru realizarea unor activități suplimentare datorate unor situații neprevăzute, de urgență sau grad crescut de dificultate; Conduita în timpul serviciului, respectarea ordinii și disciplinei, a subordonării ierarhice; Manifestarea unui comportament integru fără a săvârși abateri disciplinare, de natura celor prevăzute în Codul de conduită a funcționarilor publici, în Statutul funcționarilor publici sau Codul Muncii. ».

Art.4 (1) Fondul de stimulente calculat pentru aparatul central al ministerului, precum și pentru aparatul central al Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecție Sociale și Agenției Naționale pentru Prestații Sociale se repartizează astfel:

- 50% pentru stimularea generală a personalului,

- 25% pentru stimularea suplimentară realizată de către șefii ierarhici,

- 25% pentru stimularea excepțională realizată de ministrul muncii, familiei și protecției sociale, respectiv conducătorii instituțiilor menționate, pentru funcțiile de conducere și pentru cazurile deosebite de funcții de execuție, pentru care șefii ierarhici pot face propuneri concrete.

(2) Pentru structurile teritoriale ale instituțiilor prevăzute la alin. l, fondul de stimulente se repartizează astfel:

- 75% pentru stimularea generală a personalului,

- 20% pentru stimularea suplimentară realizată de conducătorul instituției,

- 5% pentru stimularea excepțională realizată de ministrul muncii, familiei și protecției sociale, respectiv conducătorii instituțiilor, pentru funcțiile de conducere ale structurilor teritoriale.

(4) Stimulentele individuale se stabilesc prin aplicarea cotei medii de acordare la salariul de bază brut realizat în luna pentru care se acordă stimulentele, după deducerea obligațiilor angajatorului. Cota medie de acordare se stabilește prin raportarea fondului de stimulente calculat pentru aparatul centrai al ministerului, respectiv cel primit de fiecare instituție, Ia fondul de salarii realizat de aparatul central, respectiv de fiecare instituție în parte, în luna pentru care se acordă stimulente.

(7) Salariul de bază la care se calculează stimulentul este salariul de bază reglementat de normele legale la care se adaugă după caz, salariul de merit și/sau indemnizația de conducere.

Art.5 « (1) Având în vedere principiile enumerate la art.3 alin.4. directorii generali, directorii sau după caz, șefii de serviciu, vor acorda stimulente personalului din subordine la nivelul cotei medii de acordare, sub nivelul acestei cote sau peste nivelul cotei, în acest ultim caz, în limita fondului de 25% prevăzut la art.4 alin. 1 .

(2) Propunerile menționate la alin. l se avizează de secretarul de stat coordonator, respectiv secretarul general și se supun aprobării ministrului muncii, familiei și protecției sociale, respectiv conducătorului instituției prevăzute la art. 1.

(3) Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, respectiv conducătorul instituției poate aproba nivelul stimulentelor individuale propuse, le poate majora, diminua sau anuala după caz, având în vederea aprecierea activității individuale în conformitate cu principiile enumerate la art.3 alin.4, precum și raportul menționat la art.3 alin.5. ».

A mai prezentat pârâta cuantumul stimulentelor de care a beneficiat reclamanta în fiecare lună, cu indicarea actului normativ.

În ceea ce privește susținerile referitoare aplicarea art.6 alin.2 din Codul muncii și, raportat la acesta, la existența unei discriminări directe, pârâta a apreciat că nu se aplică în cauză;

Astfel, art.6 alin.2 din Codul Muncii prevede că "(2) Tuturor salariaților care prestează o munca le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale.", aliniat modificat prin O.UG 55/2006 și în vigoare în perioada pentru care se solicită drepturile, după cum se observă fără nicio legătură cu cauza dedusă judecății. Art.6 alin.3 din Codul Muncii este prevederea care conține citatul prezentat de reclamantă, dar acesta este scos din context, deoarece în realitate se referă la o cu totul altfel de discriminare, întrucât dispozițiile legale sunt următoarele " Pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criteriul de sex cu privire la toate elementele si condițiile de remunerare.", fără legătură cu cauza.

În ceea ce privește aceste dispoziții, ele sunt aplicabile numai în cazul în care nu există prevederi speciale referitoare la o anumită stare de fapt. Astfel, în cauza dedusă judecății există prevederi cu caracter special, care reglementează modalitatea de acordare a stimulentului lunar individual, care este un supliment al remunerării despre care vorbește Codul muncii.

Având in vedere cele prezentate a apreciat pârâta că nu există o stare de discriminare, atâta timp cât dispozițiile legale dau posibilitatea nu numai de a mări, ci și de a micșora stimulentele lunare individuale (art.7 alin. l din Ord.527/200, art.5 alin. l din Normele la Ord.215/2009), prevăzând criterii de acordare care dau posibilitatea aprecierii individuale a muncii în vederea acordării unor venituri suplimentare față de salariu.

În raport de materialul probator administrat, instanța a reținut că este învestită cu cererea în pretenții formulată de reclamantă prin care se solicită recalcularea și acordarea diferenței drepturilor salariale stabilite ca stimulente în perioada 1.11.2007-1.07.2010.

Se constată, din actele depuse, că reclamanta și-a desfășurat activitatea la Casa de Pensii Dolj, din data de 1.11.2007, așa cum reiese din decizia 499/1.11.2007; a ocupat funcția de inspector de specialitate, clasa I, grad profesional principal treapta I de salarizare, până în ianuarie 2009 când a fost promovată în funcția de inspector superior treapta III (decizia 35/27.01.2010).

În această calitate, reclamanta a beneficiat de stimulente acordate de instituția pârâtă, în conformitate cu Ordinul 527/14.06.2007, ordinul 61/3.02.2009 și ordinul 215/2009 emise de Ministrul Muncii.

De altfel, reclamanta a recunoscut că a beneficiat de stimulente, însă a susținut că acestea i-au fost acordate într-un cuantum diminuat față de cel impus de normele legale; că acordarea stimulentelor a constituit în fapt o formă de discriminare directă; că munca prestată și modul în care și-a îndeplinit sarcinile de serviciu nu au fost recompensate corespunzător.

Acțiunea reclamantei este nefondată.

Din cuprinsul actelor normative ce au stat la baza acordării stimulentelor reiese că, în ceea ce privește stabilirea cuantumului acestor stimulente, instituția pârâtă beneficiază de o anumită marjă de apreciere;

Este vorba de puterea discreționară a autorităților definită, în sens juridic, ca fiind facultatea pe care le-o dă legea de a alege, după aprecierea lor, între mai multe soluții posibile, aplicabile într-un caz concret.

Dispozițiile relevante în susținerea acestei concluzii se regăsesc în Ordinul 527/2007 (art.4- care stabilește criteriile de repartizare a stimulentelor; art.5-persoanele care aprobă cuantumul stimulentelor, art.7- cuantumul lunar al stimulentului individual se calculează prin aplicarea cotei medii aferente fiecărei structuri la care se poate scădea sau adăuga maxim 50 din acesta-adică din stimulentul astfel obținut; art.6- cuantumul lunar al stimulentului individual se stabilește în funcție de rezultatele obținute exprimate prin nivelul indicatorilor de performanță specifici aprobați și pe baza celorlalte criterii prevăzute la art.4); Ordinul 61/2009 (art.1 - fondul de stimulente se repartizează de către minister structurilor care, potrivit legii, pot acorda salariaților stimulente).

Dreptul de apreciere se referă atât la posibilitatea autorității de a acționa (dreptul de a decide dacă este cazul să acorde stimulente), cât și la alegerea posibilelor alternative de acțiune (dreptul de apreciere al cuantumului acestora).

Dispozițiile ce confirmă existența puterii de apreciere a autorității pârâte le regăsim și în Ordinul 215/2009 - art.1: Potrivit prevederilor legale în vigoare, personalul aparatului central al Ministerului Muncii precum și cel din instituțiile din anexă poate beneficia de stimulente care se plătesc în luna curentă pentru activitatea desfășurată în luna precedentă; art.4 - Stimulentele individuale se stabilesc prin aplicarea cotei medii de acordare la salariul de bază brut realizat în luna pentru care se acordă stimulentele; art.5 - având în vedere principiile enumerate la art.3 alin.4 șefii de serviciu vor acorda stimulente personalului din subordine la nivelul cotei medii de acordare, sub nivelul acestei cote sau peste nivelul acestei cote; propunerile se avizează de secretarul de stat coordonator, respectiv secretarul general și se supun aprobării ministrului muncii, respectiv conducătorului instituției;

În speță, din actele depuse, rezultă că pârâta și-a exercitat dreptul de apreciere în limitele impuse de lege în sensul că avea competența legală de a acorda stimulente personalului din subordine, iar cuantumul acestuia a fost stabilit conform normelor legale, la nivelul cotei medii de acordare, sub nivelul acestei cote dar și peste nivelul acestei cote (spre exemplu în lunile aprilie, iunie 2010, martie 2008).

Dispozițiile enunțate dau dreptul pârâtei de a stabili în concret cuantumul stimulentelor, în baza principiilor enunțate de ordinele sus menționate, condiționând stabilirea acestui cuantum atât de aprecierea activității reclamantei cât și de încadrarea în fondul de stimulente aprobat.

Pentru aceste motive a fost respinsă proba cu expertiză contabilă având drept obiective stabilirea de către expert a cuantumului stimulentelor cuvenite reclamantei, de vreme ce expertul nu era abilitat să evalueze activitatea reclamantei.

În ceea ce privește aprecierea activității reclamantei, pe baza criteriilor stabilite de aceleași ordine, instanța apreciază că legiuitorul a acordat competențe exclusive instituției pârâte de a verifica îndeplinirea criteriilor propuse, neputându-se substitui atribuțiilor acesteia.

De altfel, printre criteriile de repartizare a stimulentelor figurează și spiritul de inițiativă, creativitatea, puterea de sinteză, loialitatea față de instituție, disponibilitatea și eficiența în îndeplinirea sarcinilor; contribuția la reducerea cheltuielilor bugetului prin expertizarea medicală și recuperarea capacității de muncă pentru integrarea profesională a pensionarilor de invaliditate recuperabili; realizarea cu eficiență și promptitudine a unor sarcini care nu sunt cuprinse în fișa postului; modul în care imaginea sistemului a fost influențată prin activitatea depusă în perioada de referință; contribuția la inițierea, elaborarea și avizarea unor acte normative; adaptabilitate, flexibilitate și capacitatea de soluționare a problemelor din sfera de competență; respectarea ordinii și disciplinei, a subordonării ierarhice ;

Or, aprecierea în concret a îndeplinirii de către reclamantă a acestor criterii, dar mai ales a celor care se referă la activitatea de zi cu zi a reclamantei, la potențialul și capacitatea de evoluție, la aptitudinile și calitățile psihologice legate de activitatea profesională (creativitate, spirit de inițiativă, putere de sinteză, loialitate), la performanțele individuale ale reclamantei nu poate fi făcută decât de către pârâtă.

Din motivarea în fapt, reiese că reclamanta se plânge de exercitarea dreptului de apreciere cu exces de putere.

Excesul de putere intervine atunci când soluția adoptată de autoritate nesocotește drepturile recunoscute cetățeanului.

Apărările reclamantei sunt neîntemeiate; normele incidente prevăd posibilitatea stimulării anumitor angajați care au obținut performanțe deosebite, care au adus un aport suplimentar în realizarea sarcinilor de serviciu. Prin urmare, legea se referă la o vocație și nu un drept recunoscut reclamantei, de care aceasta ar beneficia în mod automat, iar autoritatea competentă are dreptul, iar nu obligația corelativă, de a acorda aceste stimulente.

În acest sens, folosirea sintagmei "pot acorda" semnifică tocmai puterea discreționară a autorității, iar sintagma "poate beneficia" vocația recunoscută celor aflați în sfera de adresabilitate a normelor incidente.

A invocat reclamanta existența unei discriminări, susținând că stimulentele au fost acordate în cuantum diferit angajaților. A menționat că pentru muncă egală se impune plată egală.

Însă criteriile stabilite pentru acordarea stimulentelor se referă și la aspecte ce exced muncii depuse (ce țin de atitudine și aptitudini) și nu se poate susține toți angajații manifestă aceeași implicare și loialitate față de activitatea instituției, că au aceeași competență profesională, că realizează cu aceeași eficiență și promptitudine sarcinile, întrucât acestea sunt caracteristici ce țin de personalitatea fiecăruia.

Concluzionând, instanța apreciază că dreptul de apreciere al cuantumului stimulentelor acordate reclamantei s-a exercitat de către pârâtă în limitele impuse de lege, și fără încălcarea altor drepturi conferite de lege reclamantei, astfel că acțiunea apare ca nefondată și urmează a fi respinsă în consecință.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Acordare stimulente – dreptul de apreciere al angajatorului - competenţa exclusivă a instituţiei pârâte de a verifica îndeplinirea criteriilor propuse, instanţa neputându-se substitui atribuţiilor instituţiei.