Acordarea diferenței de salariu reprezentând includerea premiului anual în salariul lunar
| Comentarii |
|
Tribunalul NEAMŢ Sentinţă civilă nr. 780/C din data de 27.06.2017
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de reclamanții XX, XX, XX, XX, XX, XX, XX, XX, XX, reprezentați de XX, prin președinte XX, toți având domiciliul procedural ales în XX, în contradictoriu cu pârâta XX, prin Primar, cu sediul în XX.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După referatul grefierului,
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să
soluționeze cauza, conform art. 109 din Legea nr. 188/1999 și lasă cauza în pronunțare, după care,
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XX, din 20.03.2017, reclamanții XX, XX, XX, XX, XX, XX, XX, XX, XX, reprezentați de XX, prin președinte XX, toți având domiciliul procedural ales în XX, în contradictoriu cu pârâta XX, prin PRIMAR, au solicitat obligarea pârâtei la acordarea diferenței de salariu reprezentând includerea premiului anual în salariul lunar (cunoscut sub denumirea de al 13-lea salariu) al fiecărui membru de sindicat, pe ultimii trei ani până la zi, cât și pentru viitor, până la încetarea raporturilor de muncă, reactualizat în funcție de indicele inflației la data plății efective și dobânda legală de la data devenirii scadente a obligației de plată și până la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt angajați ai unității de mai sus, așa cum reiese din adeverințele de salariați emise de angajator, pe care le atașează cererii de chemare în judecată.
Conform legii, "pentru munca prestată, angajatul are dreptul la salariu care cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri. Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorului" (art.155-156 din Codul muncii).
După intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009, premiul anual trebuia să fie acordat, ca sumă compensatorie tranzitorie, făcând aplicarea art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar.
Potrivit art. 22 și 23 din Legea nr. 330/2009, premiul anual trebuia inclus în salariul de bază, cu condiția ca suma acestuia, cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite, să nu depășească 30%.
În ceea ce privește încadrarea în anul 2011 a personalului bugetar, art. 1 alin.(2) din Legea nr. 285/2010 prevede că: "începând cu 1 ianuarie cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%".
Potrivit art. 7 alin.(2) din Legea nr. 330/2009, realizarea trecerii la noul sistem de salarizare reglementat se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a legii în intervalul 2010-2015, nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit reglementărilor anterioare.
În acest sens, s-a emis și Recursul în interesul legii prin care I.C.C.J. a statuat că: ,, dreptul la acordarea premiului anual nu a fost înlăturat prin abrogarea art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009, ci reprezintă, în continuare, o creanță certă, lichidă și exigibilă a angajatului asupra angajatorului său, modificată fiind, în concret, numai modalitatea de acordare, și anume eșalonat și succesiv, în cursul anului 2011, respectiv prin creșterea, în mod corespunzător, a cuantumului salariului/soldei/indemnizației de bază".
Interpretarea textului din motivarea Î.C.C.J. este de natură a îi îndreptăți la introducerea în salariu a premiului anual sub forma unei majorări a salariului lunar. De altfel, atât Înalta Curte, cât și instanțele de judecată au interpretat în același sens textul Legii nr. 221/ 2009 pentru acordarea unor diferențe salariale profesorilor.
Apreciază că dreptul lor de a beneficia de acest premiu este temeinic, atât timp cât dispozițiile legale ce îl prevedeau erau în vigoare la data de 31.12.2010, doar plata sumelor bănești fiind amânată pentru luna ianuarie a anului următor celui pentru care se acordă premiul, orice prevedere contrară încălcând principiul neretroactivității.
Potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - varianta în vigoare pentru luna decembrie 2010: "pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare după caz realizate în anul pentru care se face premierea proporțional cu timpul lucrat.
Dispozițiile art. 25 alin. (2) din același act normativ prevăd că: " pentru personalul care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporțional cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare realizate în perioada în care a desfășurat activitate ".
De asemenea, conform art. 25 alin (4) din Legea 330/2009: " plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul".
Așadar, începând cu data de 01 ianuarie 2011 au devenit aplicabile prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice prin care s-a instituit un nou sistem de salarizare a acestei categorii profesionale și s-a dispus majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor de bază.
În drept, și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.192-194 din Codul de procedură civilă, art.155-156 Codul muncii, art.7, 22-23, 25 din Legea nr.330/2009,art.6 alin.(1) din O.U.G. nr. 1/2010, art. 1 alin.(2) din Legea nr. 285/2010.
Reclamanții au anexat cererii, în copie, înscrisuri.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Reclamanții, funcționari publici în cadrul XX, au solicitat obligarea pârâtei la acordarea diferenței de salariu reprezentând includerea premiului anual în salariul lunar, pe ultimii trei ani la zi și pentru viitor, prin includerea efectivă a acestei diferențe în salariul lunar, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație, de la data scadenței până la data plății efective.
Conform prevederilor art. 25 alin.1 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice: " Pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea", iar potrivit alin.4: " Plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul ".
Aceste dispoziții au fost abrogate de art. 39 pct. w din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 877 din 28 decembrie 2010, lege ce a intrat în vigoare, conform art.46, la data de 1 ianuarie 2011.
Conform prevederilor art.8 din Legea nr. 285 din 28 decembrie 2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 878 din 28 decembrie 2010: "Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi. "
Așadar, începând cu data de 01 ianuarie 2011 au devenit aplicabile prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice prin care s-a instituit un nou sistem de salarizare a acestei categorii profesionale.
Pe de altă parte, cererea formulată de reclamanți apare ca neîntemeiată și prin prisma faptului că sumele reprezentând premiul anual cuvenit pentru activitatea desfășurată în 2010 a fost inclusă de legiuitor în majorarea salarială cuvenită personalului din sectorul bugetar începând cu 01 ianuarie 2011, nu a fost lipsit de drepturile bănești în discuție.
Prin Decizia nr. 257/20.03.2012 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 331 din 16.05.2012, Curtea Constituțională a statuat că majorarea salarială din 2011, urmare a includerii premiului anual din anul 2010, este acordată și în continuare, dovadă fiind faptul că de la 01.01.2012 a rămas în plată același nivel al retribuției, deși pentru anul 2011 nu s-a acordat niciun premiu.
Mai departe, tribunalul reține că prin Decizia nr. 21/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 37 din 16 ianuarie 2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat efectul modificărilor legislative asupra modalității de acordare a acestui drept în raport cu dezlegările date prin deciziile Curții Constituționale, cu ocazia recursului în interesul legii care a vizat interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, raportate la art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, referitor la acordarea premiului pentru anul 2010 personalului din sectorul bugetar.
În cuprinsul acestei decizii s-a arătat:
"Asupra interpretării dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010, Curtea Constituțională s-a pronunțat atunci când a exercitat controlul de constituționalitate al acestui articol, prin prisma dispozițiilor referitoare la neretroactivitatea legii, garantarea dreptului Ia salariu, a dreptului de proprietate privată, incidența dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și ale dreptului Uniunii Europene.
Așa cum, în mod constant, a stipulat Curtea Constituțională, caracterul obligatoriu al deciziilor sale se extinde și asupra considerentelor, astfel încât acestea devin obligatorii pentru cei ce procedează la interpretarea și aplicarea respectivului articol de lege.
În acest context se impune interpretarea dată de Curte referitor la faptul că dreptul la acordarea premiului anual nu a fost înlăturat prin abrogarea art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009, ci reprezintă, în continuare, o creanță certă, lichidă și exigibilă a angajatului asupra angajatorului său, modificată fiind, în concret, numai modalitatea de acordare, și anume eșalonat și succesiv, în cursul anului 2011, respectiv prin creșterea, în mod corespunzător, a cuantumului salariului/soldei/ indemnizației de bază.
Or, raportat la această concluzie, se reține că dreptul la premiul anual a fost menținut și după abrogarea art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009, începând cu luna ianuarie 2011. În acest sens, aceeași instanță a stipulat, în deciziile menționate, că majorarea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizația de bază, este acordată și în continuare.
Curtea Constituțională, prin această interpretare cu caracter obligatoriu, a statuat asupra modalității în care subzistă dreptul de creanță al angajatului în cadrul raportului juridic cu angajatorul, astfel încât el nu mai poate fi acordat în forma anterioară prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009.
Din acest punct de vedere nu se poate analiza includerea premiului în majorările salariale prevăzute de art. 1 din Legea nr. 285/2010, ca argument de menținere a dreptului la plata premiului în forma anterioară, întrucât ar contraveni celor stipulate cu forță obligatorie de Curtea Constituțională.
Dreptul de a pretinde acordarea premiului sub forma unui salariu de bază scadent în prima lună a anului următor celui lucrat s-a stins odată cu abrogarea Legii-cadru nr. 330/2009, fiind înlocuit cu o nouă modalitate de plată, prevăzută de lege, prin executare succesivă.
Prin modificarea formei de executare a obligației de plată a premiului anual, legiuitorul a acționat în limitele marjei de intervenție, recunoscută în domeniul politicii salariale, neexistând o încălcare a dreptului de proprietate privată al personalului plătit din fonduri publice asupra acestei creanțe de natură salarială.
În concluzie, premiul anual aferent anului 2010, reglementat inițial prin art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009, a fost inclus, potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010, de către legiuitor în noua reglementare salarială, sub forma unor majorări salariale stabilite în art. 1 din Legea nr. 285/2010, fără a mai putea fi acordat în forma supusă vechii reglementări";.
Această decizie este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. 4 din Codul
de procedură civilă și se impune aplicarea ei și în prezenta cauză.
Pe cale de consecință, reținând că, în virtutea prerogativelor sale
constituționale, legiuitorul a stabilit că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă sub această formă începând cu luna ianuarie 2011, ci sub forma majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, iar vechea modalitate de plată nu mai poate fi acordată, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, tribunalul va respinge ca nefondată prezenta cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții XX, XX, XX, XX, XX, XX, XX, XX, XX, reprezentați de XX, prin președinte XX, toți având domiciliul procedural ales în XX, în contradictoriu cu pârâta XX, prin PRIMAR, cu sediul în XX.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la XX, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
| ← Răspunderea patrimonială a salariatului. Jurisprudență... | Anulare act aditional. contract individual de munca → |
|---|
