Art 100 codul muncii actualizat 2010 si adnotat

Comentariu

Articolul 100 Codul munciipune în aplicareprincipiul egalităţii de tratamentcu privire la toate aspectele ce configurează relaţia de muncă, egalitate de tratament ce se impune a funcţiona între salariaţii direcţi ai utilizatorului şi lucrătorul temporar angajat al agentului de muncă temporară, dar care prestează misiunea în favoarea utilizatorului conform contractului de punere la dispoziţie.

Articolul 100 face referire la un regim de egalitate atât în ce priveşte drepturile salariaţilor ce rezultă din lege, cât şi cu privire la drepturile convenţionale ce rezultă din contractul colectiv de muncă aplicabil la utilizator. Astfel, ca şi în cazul detaşării, salariatul temporar beneficiază dedrepturile din contractul colectiv de muncă aplicabil la locul unde îşi prestează activitatea,chiar dacă nu are calitatea de salariat al acelei unităţi şi chiar dacă art. 9 coroborat cu art. 11 din Legea nr. 130/1996, republicată, stabileşte că dispoziţiile contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul unei unităţi se aplică tuturorsalariaţiloracelei unităţi, nu şi salariaţilor agentului de muncă temporară.

Extinderea efectelor contractul colectiv de muncă şi la nesalariaţi, respectiv în favoarea angajaţilor ce prestează misiunea la utilizator, astfel cum aceasta este precizată de art. 100 C. muncii, are în vedere respectarea principiilor fundamentale care creionează relaţia de muncă, în special principiul egalităţii, astfel cum acesta este impus de art. 5 C. muncii. În măsura în care însă, există reglementări specifice ce funcţionează pentru angajatul temporar, acestea fiind impuse prin reglementarea specială din lege, ele vor fi de natură a înlătura aplicabilitatea generalului, excepţiile fiind întotdeauna de strictă interpretare. Pe de altă parte, nimic nu înlătură posibilitatea casalariatul temporar să beneficieze de un contract colectiv de muncă la însuşi angajatorul său, agentul de muncă temporară. Într-o astfel de situaţie, salariatul temporar va beneficia dedrepturile mai favorabile, respectiv, fie de cele rezultate din contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul angajatorului său agent de muncă temporară, fie de cele de care beneficiază la „locul de muncă”, respectiv la utilizator în temeiul art. 100 C. muncii. Astfel, s-ar putea pune problema că ceilalţi salariaţi ai utilizatorului ar putea fi discriminaţi în raport cu salariatul temporar. Având în vedere dispoziţiile legii, şi faptul că asemenea situaţii se mai regăsesc în cuprinsul reglementărilor din Codul muncii (de exemplu, în cazul detaşatului) putem considera că pentru salariatul temporar funcţionează odiscriminare pozitivăcare, până la urmă, încearcă să contracareze consecinţele precarităţii pe care le suportă ca urmare a muncii sale temporare.

← Desfacerea disciplinară a contractului de muncă Condiţii...		Art 61 codul muncii concediere pentru motive care ţin de... →

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Art 61 codul muncii concediere pentru motive care ţin de persoana salariatului