Completare carnet de muncă. Decizia 8944/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8944
Ședința publică de la 15 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
JUDECĂTOR 3: Cristina Raicea
Grefier - -
*******
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.1332/12.06.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect, completare carnet de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata reclamantă, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că prin serviciul registratură intimata reclamantă a depus întâmpinare cu exemplar pentru comunicare, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii pe recurs.
Intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Mehedinți, prin sentința nr. 1332 din 12 iunie 2008, admis în parte acțiunea formulată de reclamanta și a constatat că reclamanta desfășurat muncă în condiții deosebite în perioada 1 ianuarie 2003 - 10 octombrie 2007.
A fost obligată pârâta către reclamantă la plata sporului condiții deosebite de muncă pe perioada 08 aprilie 2005 - 10 octombrie 2007.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanta a fost salariata societății pârâte, îndeplinind funcția de neveditoare la Secția de țesătorie până la data de 10.10.2007, dată la care i-a încetat contractul de muncă, conform art.65 și 68 din Codul muncii și din copia carnetului de muncă al reclamantei a reieșit că, aceasta a beneficiat o perioadă de încadrarea în grupa a II-a de muncă și de sporurile aferente, iar după anul 2001 de condiții deosebite de muncă până în anul 2003, când intimata nu a mai încadrat nici un loc de muncă în condiții deosebite.
Criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite sunt reglementate de HG nr.261 din 22 februarie 2001, iar prin HG nr.246 din 7 martie 2007 s-a prevăzut metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, criteriile și metodologia rămânând aceleași, operațiuni ce cad în sarcina angajatorului.
Conform art.2 din HG 261/2001, criteriile care determină încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite vizează prezența noxelor profesionale fizice (zgomot, vibrații) și a noxelor chimice sau biologice.
Metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite este reglementată de art.3 din HG 261/2001 și propune nominalizarea locurilor de muncă, expertizarea acestora din punct de vedere al protecției muncii, efectuarea determinărilor de noxe (valoarea măsurată, metoda folosită, valoarea admisă), solicitarea de către angajator de la instituțiile abilitate a listei cuprinzând bolile profesionale înregistrate.
Până în anul 2002, intimata a respectat întocmai prevederile legale menționate mai sus și a obținut avizul Inspectoratului Teritorial d e Muncă pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
După încetarea, la 31 decembrie 2002 efectelor Avizului nr.6/06.01.2002, al Inspectoratului Teritorial d e Muncă M, prin care au fost încadrate în condiții deosebite locurile de muncă de la SC SA și s-au nominalizat categoriile profesionale, în anul 2003, angajatorul nu a mai solicitat încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, nefiind urmată de procedura instituită de art.3 alin.1 lit.a) -i) din HG nr. 261/2001.
În acest sens, Inspectoratul Teritorial d e Muncă Mac onfirmat faptul că în perioada 2003-2007, SC SA O nu a mai solicitat încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite și nu a mai trimis la ITM documente necesare. De asemenea, Autoritatea de Sănătate Publică a arătat faptul că, începând cu 01.01.2003 au fost efectuate controale pentru determinarea condițiilor de muncă (determinări de noxe profesionale) la cererea SC SA, însă în adresele pe care le-a trimis acestei autorități, intimata nu a precizat că solicită determinările de noxe în vederea obținerii avizului de încadrare în condiții deosebite de muncă de la ITM M, situație care presupunea participarea instituțiilor abilitate și a inspectoratului de muncă, pentru întocmirea procesului verbal de constatare, potrivit art.3 alin.1 lit.b) din ordinul nr. 352/7 mai 2001, pentru aprobarea Normelor de Aplicare a Hotărârii Guvernului nr.261/2001.
Începând cu anul 2003 societatea nu a mai încadrat locurile de muncă în condiții deosebite, susținând că, în urma investițiilor efectuate s-au îmbunătățit condițiile de muncă, astfel că, prin Hotărârea nr.1 a Consiliului de Administrație s-a decis ca societatea să nu mai beneficieze de încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
Pârâta SC SA O nu a făcut dovada apărărilor invocate prin întâmpinare referitor la faptul că microclimatul este corespunzător, nivelul de zgomot este în limite reduse și eliminarea riscurilor la locurile de muncă, deoarece controalele efectuate, separat de către Inspectoratul Teritorial d e Muncă M și Autoritatea de Sănătate Publică M, nu au vizat încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, nefiind urmată metodologia alcătuită din succesiunea recomandată de operațiuni specifice, reglementate la art.3 alin.1 lit.b) din Ordinul 352/2001, nefiind realizată o expertizare tehnică a locurilor de muncă în sensul prevederilor art.3 alin.1 din același ordin.
Efectuarea determinărilor de noxe nu s-a realizat din culpa intimatei, deoarece nu au fost achitate costurile aferente, obligație care cade în sarcina sa.
De altfel, prin măsurile luate nici nu au fost diminuate sau eliminate noxele, deoarece în perioada 2003-2007 s-au înregistrat depășiri ale nivelului zgomotului și ale pulberilor de, peste limitele admise, ceea ce a determinat existența în continuare a bolilor profesionale, situație ce impune încadrarea locului de muncă al reclamantei în condiții deosebite în perioada 01.01.2003 - 10.10.2007.
Față de această situație s-a impus încadrarea locului de muncă al reclamantei în condiții deosebite începând cu data de 01.01.2003 și până la încetarea activității.
De asemenea i-au fost acordate și sporurile aferente acestor condiții pe perioada ultimilor 3 ani, având în vedere dispozițiile art. 283 alin.1, lit. c, CM.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului pârâta a susținut că în mod greșit prima instanță admis cererea reclamantei dispunând încadrarea locului de muncă a acesteia în condiții deosebite de muncă, perioada 1 ianuarie 2003 - 10 octombrie 2007.
Astfel, a susținut că până în anul 2002, inclusiv, recurenta acordat grupa a II-a de muncă pentru anumite locuri unde existau condiții deosebite, avizate ca atare de Inspectoratul Teritorial d e Muncă, ultimul aviz acordat fiind cel cu nr. 6 din 16 ianuarie 2002, valabil până la sfârșitul anului respectiv, însă începând cu anul 2003, în urma hotărârii consiliului de administrație nr. 1 din 11 ianuarie 2003 s-a decizia ca societatea să nu mai beneficieze de încadrarea de locuri de muncă cu condiții deosebite, ca urmare a efectuării unor investiții care au determinat reducerea noxelor profesionale.
S-a susținut și faptul că, în baza dispozițiilor HG nr. 261/2001, încadrarea locurilor de muncă la "condiții deosebite" se realizează prin întocmirea de propuneri de către si, astfel încât nu pot fi acordate retroactiv condițiile deosebite pentru care nu s-au respectat procedurile prevăzute de lege.
S-a învederat și situația că îmbunătățirea condițiilor de muncă după anul 2002 a fost evidențiată prin referatele întocmite de medicii specialiști în medicina muncii, cu care unitatea a avut contract, în perioada iunie 2002 - septembrie 2007, fiind depistate doar două cazuri de boli profesionale, la care se adaugă faptul că salariații au fost dotați la locul de muncă cu mijloace de protecție, respectiv măști contra și antifoane contra zgomotului.
Reclamanta a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Recursul se respinge pentru considerentele care se expun în continuare.
Din examinarea sentinței prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și din oficiu conform art. 3041cod procedură civilă, Curtea constată că aceste critici nu pot fi primite.
Astfel, nu este întemeiată susținerea că sindicatul nu a avut nici o inițiativă de acordare condițiilor deosebite de muncă în continuare, după decembrie 2002, în condițiile în care angajatorul nu făcut dovada că și-a îndeplinit obligațiile sale potrivit HG nr. 261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare locurilor de muncă în condiții deosebite.
In acest sens, prezintă relevanță juridică adresa Autorității de Sănătate Publică M nr. 19 din 1 februarie 2007 (filele 47-48 dosar fond) prin care se solicită recurentei să prezinte un plan de măsuri cu termene și responsabilități în scopul reducerii noxelor în mediul de muncă pentru asigura încadrarea în limitele de nocivitate admise.
De asemenea, în condițiile HG nr. 246 din 7 martie 2007, privind metodologia de reînnoire avizelor de încadrare locurilor de muncă în condiții deosebite, reînnoirea avizului de încadrare locurilor de muncă în condiții deosebite, se efectuează în baza documentelor precizate în actul normativ de către Inspectoratul Teritorial d Muncă și sub acest aspect nu se poate reține că recurenta și-a îndeplinit obligațiile ce-i revin.
Chiar dacă recurenta prin hotărârea nr. 1 din 11 ianuarie 2003 Consiliului de Administrație decis că în urma investițiilor efectuate în 2002, cu începere de la 1 ianuarie 2003, societatea nu mai putea beneficia de încadrarea în locuri de muncă cu condiții deosebite, nu se poate reține că nu aparține culpa recurentei, în condițiile în care, așa cum corect apreciat instanța, noxele nu au fost diminuate sau eliminate.
Nici celelalte critici, invocate nu sunt de natură de duce la casarea sau modificarea sentinței, care este legală și temeinică și nici nu se constată existența unor motive de ordine publică, care în baza art. 306 alin. 2 cod procedură civilă, pot fi puse în discuția pârâților din oficiu.
Ca atare, în temeiul art. 312 cod procedură civilă, recursul se privește ca nefondat și se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.1332/12.06.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
2 ex/IE/03.11.2008
fond:
Președinte:Corneliu MariaJudecători:Corneliu Maria, Marian Lungu, Cristina Raicea
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 8571/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 364/2008. Curtea de... → |
|---|
