Conflict de muncă. Decizia 1033/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1033/2009
Ședința publică de la 19 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Petrașcu președinte Curtea de Apel
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de reclamanții, și și de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice M împotriva sentinței civile nr.1241/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosar nr- (2553/2007).
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare e soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de muncă înregistrată la ribunalul Târgu Mureș sub dosar nr- reclamanții:, și i-au chemat în judecată pe pârâții: CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ, TRIBUNALUL MUREȘ, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, cu citarea obligatoriei a CONSILIULUI NAȚIONAL pentru COMBATEREA DISCRIMINĂRII, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța:
- să fie obligați, în solidar, pârâții la calcularea și plata despăgubirilor echivalente sporului de confidențialitate de 15%, precum și a sporului de stres de 50% din indemnizația de încadrare brută, începând cu 01.05.2004 și până la zi;
- să fie obligați, în solidar, pârâții la calcularea și plata sumelor reprezentând actualizarea drepturilor solicitate, începând cu data scadenței lunare a fiecărei sume și până la data executării efective a hotărârii;
-să fie obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate de reclamanți.
În motivarea acțiunii lor, reclamanții arată că fac parte din personalul din unitățile de justiție (fiind judecători) și sunt discriminați, contrar prevederilor art-. 1-6 din nr.OG137/2000 și art. 5 și al art. 154 alin.3 din Codul Muncii față de restul personalului din sistemul bugetar prin neacordarea sporului de confidențialitate.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâții au solicitat respingerea acțiunii, arătând că sporul solicitat nu este stabilit de lege; prin neacordarea acestuia nu s-a creat o situației discriminatorie, deoarece diferitele categorii profesionale nu se află în situații comparabile, care să impună un tratament nediferențiat.
În probațiune s-au depus înscrisuri: copii carnete de muncă (71-134).
Prin sentința civilă nr. 1241/25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosar nr- (nr. format vechi 2553/2007) s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii;
S-a respins excepția lipsei calități procesuale pasive a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și a DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE
S-a admis în parte acțiunea civilă, având ca obiect un conflict de drepturi, formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL TG. M, TRIBUNALUL MUREȘ, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M cu citarea obligatorie a CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII
A fost obligați pârâții în solidar la calcularea și la plata în favoarea fiecărui reclamant a unei despăgubiri echivalente cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, după cum urmează:
- pentru, și pentru perioada 01.05.2004 - 25.09.2007;
- pentru, pentru perioada 01.02.2006- 25.09.2007.
Sumele mai sus menționate cuvenite reclamanților vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data executării efective a prezentei hotărâri.
A fost obligat pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare plății în favoarea reclamanților a despăgubirilor mai sus menționate.
S-a respins restul pretențiilor reclamanților.
S-a admis în parte acțiunea civilă, având ca obiect un conflict de drepturi, formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL TG. M, TRIBUNALUL HARGHITA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu citarea obligatorie a CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII,
Au fost obligați pârâții în solidar la calcularea și la plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri echivalente cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada 01.07.2004-28.02.2007.
Sumele mai sus menționate cuvenite reclamantului vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data executării efective a prezentei hotărâri.
A fost obligat pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare plății în favoarea reclamantului a despăgubirilor mai sus menționate.
S-a respins restul pretențiilor reclamantului.
S-a admis în parte acțiunea civilă, având ca obiect un conflict de drepturi, formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL TG. M, TRIBUNALUL MUREȘ, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR, DIRECȚIA ENERALA A FINANȚELOR PUBLICE M,cu citarea obligatorie a CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII:
Au fost obligați pârâții în solidar la calcularea și la plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri echivalente cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada 01.03.2007-25.09.2007.
Sumele mai sus menționate cuvenite reclamantului vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data executării efective a prezentei hotărâri.
A fost obligat pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare plății în favoarea reclamantului a despăgubirilor mai sus menționate.
S-a respins restul pretențiilor reclamantului.
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente următoarele:
-instanța este competentă material să soluționeze cauza, conform art. 21 alin.1 din nr.OG 137/2000;
-calitatea procesual pasivă a Ministerul Economiei și Finanțelor, în cauză este justificată, de rolul acestuia, potrivit Legii nr.500/2002 și nr.HG 208/2005, de a coordona acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar;
-pe fondul cauzei, pretențiile reclamanților privind sporul de confidențialitate de 15% sunt întemeiate, deoarece se află în aceeași situație ca și restul personalului din unitățile bugetare, cărora faptul îndeplinirii obligației de confidențialitate i-a fost recunoscut și dreptul corelativ salarial, așa încât sunt discriminați în sensul art.2 alin.1-3 din nr.OUG 137/2007 întrucât le-a fost refuzat acest spor și nu există nici o justificare obiectivă și rezonabilă excluderii lor, de la beneficiul acestui drept.
-pretențiile reclamanților privind plata despăgubirilor echivalente cu sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sunt neîntemeiate, deoarece art.47 din Legea nr. 50/1996 care reglementa un atare spor a fost abrogat prin art. 50 din nr.OUG177/2002, aprobată prin Legea nr. 347/2003.
Împotriva acestei sentințe au declarat, recurs, în termenul legal prev. de art.80 din Legea nr. 168/1999, reclamanții, și, precum și pârâții Ministerul Justiției, Direcția Generală a Finanțelor Publice M-în nume propriu și în numele Ministerului Economiei și Finanțelor, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul.
În ce privește recursul reclamanților se solicită modificarea, în parte a sentinței în sensul admiterii cererii lor de obligare a pârâților și la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% pretins, cu motivarea, întemeiată pe art. 304 punct 9 cod procedură civilă, că interpretarea tribunalului este eronată, abrogare art. 47 din Legea nr.50/1996 făcându-se cu încălcarea Constituției.
În recursul pârâtului Ministerul Justiției se critică soluția tribunalului ca fiind vădit nelegală și dată cu încălcarea atribuțiilor judecătorești, fiind invocate motivelor prev. de art. 304 punct 9 și 4 Cod procedură Civilă. Se arată că nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul magistraților de a primi un spor de confidențialitate, în mod eronat s-a reținut existența unei stări de discriminare, situația magistraților nefiind comparabilă cu a altor salariații. Ca atare, se solicită a se constata că pretențiile intimaților reclamanții sunt neîntemeiate.
În recursul pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, iar în urma rejudecării cauzei respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă, datorită lipsei calității procesual pasive a acestei instituții. Se motivează că între părțile reclamante și instituția recurentă nu există raporturi juridice de muncă și că nu are atribuții în gestionarea bugetelor instanțelor această atribuției revenind Ministerului Justiției. Pe fondul cauzei se arată că în mod eronat s-au apreciat pretențiile reclamanților ca fiind întemeiate, deoarece acordarea sporului de confidențialitate vizează categoria funcționarilor publici cu statut special din sectorul apărării naționale, ordine publică și siguranță națională, fără a cuprinde vreo mențiune în ceea ce privește acordarea sporului menționat și personalului autorității judecătorești.
Prin Decizia nr.5117/30.04.2009 pronunțată de J -secția civilă și de proprietate intelectuală s-a declinat competența de soluționare a cauzei de față în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, fiind înregistrată sub număr unic de dosar--.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin. 2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Cu referire, în primul rând, la recursul Ministerului Economiei și Finanțelor și M deoarece acesta vizează o excepție- lipsa calității procesual pasive- care se impune a fi analizată cu prioritate, potrivit art. 137 cod procedură civilă, se reține că acesta este fondat.
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
În altă ordine de idei, litigiul dedus judecății calificat în mod corect de prima instanță ca și conflict de muncă este guvernat de regulile speciale ale Codului Muncii și Legii nr. 167/1999, care definesc expres( art.282 din Codul muncii ) părțile unui atare conflict ca fiind salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă,
Rezultă în acest context că, în mod greșit prima instanță a reținut calitatea procesuală pasivă a acestor pârâți în prezenta cauză, neexistând un raport obligațional între reclamanții în cauză și aceste instituții ale statului (F și M), iar rolul în elaborarea proiectului de stat excede cadrul procesual de față, raporturile juridice dintre instituțiile statului fiind de altă natură decât de dreptul muncii, respectiv administrativă.
În ce privește recursurile reclamanților și pârâtului Ministerul Justiției, care vizează fondul pricinii este de reținut că:
Recurenții reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Sighișoara (așa cum reiese din copii carnete de muncă depuse la dosar-(71-134).
Prin acțiunea introductivă au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15%, precum și a sporului de sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară.
Cu referire la aceste sporuri, în soluționarea recursului în interesul legii cu care a fost sesizată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă, instanța supremă a statuat, prin două decizii, cu forță obligatorie pentru instanțele inferioare interpretarea textelor de lege care reglementează drepturile în litigiu.
Astfel: prin decizia nr.46/2008 pronunțată de - Secțiile Unite în dosar nr. 27/2008, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar."
Prin decizia nr. 21/10.03.2008 pronunțată de - Secțiile Unite în dosar nr., admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că" n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicatăjudecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
În considerentele acestei decizii se reține că "Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă. .inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000. .
Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiileart. 107alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Potrivit art.329 alin.3 Cod proc.civ. " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art.art. 47 din Legea nr. 50/1996urtea constată că recursul formulat de reclamanți este fondat.
Pe considerentele expuse mai sus, se vor admite ca fondate, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ.cu aplicarea art. 304 punct 9 cod procedură civilă, coroborat cu art.81 alin.2 din Legea nr.168/1999, recursul reclamanților cât și recursul pârâților F și DGFP M, se va modifica sentința atacată în limitele reținute mai sus, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive a pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice M, respingerii acțiunii formulate de reclamanții în contradictoriu cu acești pârâți; admiterii acțiunii formulate de reclamanți în contradictoriu cu restul pârâților și obligării acestora să plătească reclamanților, corespondent raportului de serviciu avut de fiecare, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 1.07.2004 - 28.02.2007, sume care urmează să fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
Vor fi menținute, în rest dispozițiile sentinței atacate.
În contextul reținut mai sus, criticile pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților se vizează a fi nefondate, instanța de fond, în îndeplinirea atribuțiilor conferite de art.126 alin.2 din Constituție și art.1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a interpretat și aplicat normele juridice care reglementează sporul de confidențialitate în mod corect, în lumina deciziei în interesul legii sus enunțate.
Ca atare, în conformitate cu art.312 alin.1 cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din Legea nr. 167/1999, va fi respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva aceleiași hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE:
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite, ca fondate, recursurile declarate de reclamanții, și și de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice M împotriva sentinței civile nr.1241/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosar nr- (2553/2007).
Modifică, în parte, sentința atacată, în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice M și acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 %, după cum urmează:
Admite excepția invocată de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice M și în consecință:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Târgu Mureș, Tribunalul Mureș și Tribunalul Harghita și pe cale de consecință:
- obligă pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Târgu Mureș și Tribunalul Mureș să plătească reclamanților, și, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 1.05.2004 - 25.09.2007 iar reclamantei, pentru perioada 1.02.2006 - 25.09.2007, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective;
- obligă pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Târgu Mureș și Tribunalul Harghita să plătească reclamantului, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 1.07.2004 - 28.02.2007, sume care urmează să fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective;
- obligă pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Târgu Mureș și Tribunalul Mureș să plătească reclamantului, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 1.03.2007 - 25.09.2007, sume care urmează să fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva aceleiași hotărâri.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19.10.2009.
PREȘEDINTE: Adriana Petrașcu - - | JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica - - | JUDECĂTOR 3: Ana Doriani - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. /
15 ex./.2009
Jud. fond. /
Președinte:Adriana PetrașcuJudecători:Adriana Petrașcu, Manuela Stoica, Ana Doriani
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 200/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 5600/2009. Curtea... → |
|---|
