Conflict de muncă. Decizia 1120/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE de muncă
și Asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1120
Ședința publică din 25 iunie 2009
PREȘEDINTE: Dumitru Popescu
JUDECĂTOR 2: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 3: Raluca Panaitescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Regia Autonomă de Transport T împotriva sentinței civile nr. 3824/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta.
Dezbaterile și concluziile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 23.06.2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru azi, 25.06.2008, când
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată că prin sentința civilă nr. 3824/04.12.2008, Tribunalul Timișa admis contestația formulată de reclamanta împotriva pârâtei Regia Autonomă de Transport T, a anulat decizia de concediere nr. 13225/02.10.2008, cu repunerea părților în situația anterioară, în sensul reîncadrării reclamantei pe postul deținut anterior și plata în favoarea acesteia a drepturilor salariale indexate, majorate și reactualizate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta a fost angajată în funcția de consilier juridic în cadrul Regiei Autonomă de Transport T iar prin decizia nr. 13225/02.10.2008 s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă după expirarea termenului de preaviz de 20 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei.
Potrivit art. 36 din Legea nr. 215/2001 s-a stabilit că, Consiliul Local al Municipiului T are atribuții privind organizarea și funcționarea instituțiilor și serviciilor publice de interes local, regiilor autonome de interes local astfel că întreaga activitate și funcționalitate a pârâtei este coordonată prin prisma dispozițiilor legale menționate.
Reorganizarea pârâtei s-a făcut în baza unei hotărâri a Consiliului de Administrație, fără a exista un mandat din partea Consiliului Local al Municipiului T, astfel că măsura luată este neleaglă ceea ce atrage și nelegalitatea deciziei de concediere.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeaită.
Hotărârea este criticată pe motive de nelegalitate arătându-se că noua organigramă a pârâtei a fost adoptată în condițiile legii iar în baza prevederilor OG nr.79/2008, Directorul General are libertate de acțiune în luarea deciziilor pentru îndeplinirea criteriilor și obiectivelor de performanță aprobate de Consiliul Local
Niciuna dintre organigramele anteriore nu au fost aprobate prin hotărâre a Consiliului Local ci prin hotărâre a Consiliului de Administrație, acesta din urmă încredințându-i Directorului General mandatul de a îndeplini criteriile și obiectivele de performanță aprobate de Consiliul Local
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea că dispozițiile legii nr. 15/1990 și cele ale OG nr. 79/2008 nu pot fi avute în vedere întrucât se referă la alte situații decât cea dedusă judecății, care nu pot fi invocate în recurs, aplicabile fiind dispozițiile art. 77 Codul muncii față de cuprinsul deciziei de concediere contestată.
Referitor la organigramele anterioare, afirmațiile recurentei sunt irelevante întrucât atestă practica Consiliului Local T care nu aplică în raporturile dintre administrația publică locală și regiile locale legislația în vigoare respectiv Legea nr. 215/2001.
Invocându-se dispozițiile art. 36 alin. 2 și 3 din Legea nr. 215/2001, intimata arată că organigramele, statele de funcții și reorganizări ale Regiei Autonome de Transport T, trebuiau supuse spre aprobare Consiliul Local al Municipiului T,un exemplu constituindu-l proiectul de hotărâre înaintat de Consiliul Local al Municipiul C pentru ședința ordinară din data de 30.04.2009.
Cu privire la mandatul încredințat Directorului General al Regiei Autonome de Transport T, se arată că acesta nu putea fi exercitat în scopul îndeplinirii criteriilor și obiectivelor de performanță aprobate de Consiliul Local T, întrucât a început la data de 01.07.2008 iar pentru anul 2008 nu s-a aprobat nici un proiect, iar pentru anul 2009 nici nu a fost pus în discuție.
Examinând recursul declarat prin prisma dispozițiilor legale invocate și ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 13225/02.10.2008, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantei în temeiul art. 65 - 67 Codul muncii, arătându-se că dificultățile economico financiare pe care le înregistrează Regia Autonomă de Transport T, concretizate în pierderi și datorii semnificative, care au avut ca rezultat neîndeplinirea indicatorilor din criteriile și obiectivele de performanță ale regiei conform hotărârii Consiliului de Administrație nr. 84/05.09.2008, determină luarea unei astfel de măsuri.
În conținutul deciziei de concediere se face referire la hotărârii ale Consiliului Local precum și hotărârii ale Consiliului de Administrație din cadrul pârâtei, toate având ca obiectiv comun programul de restructurare și reorganizare.
Din probele administrate în fond, analizate corect de prima instanță precum și din înscrisurile depuse în recurs nu rezultă că hotărârile emise de către Consiliul de Administrație constituit în cadrul pârâtei care să vizeze reorganizarea au fost supuse spre aprobare în ședințele Consiliului Local al Municipiului T astfel cum prevăd dispozițiile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 raportat la dispozițiile art. 36 din aceeași lege.
Mai mult, în speță nu au fost dovedite criteriile care au stat la baza concedierii pentru motive care nu au ținut de persoana salariatului, nefiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 65 alin. 2 Codul muncii.
În consecință, susținerile recurentei referitoare la legalitatea hotărârilor Consiliului de Administrație sunt nefondate întrucât nu se referă la dispoziții legale aplicabile în materie, respectiv Legea nr. 215/2001, în sensul celor arătate mai sus, iar prevederile OG nr. 79/2008 privind exercitarea contractului de mandat al Directorului General nu au relevanță câtă vreme acest mandat a început la data de 01.07.2008 iar criteriile și obiectivele de performanță aferente anului 2008 nu au fost aprobate pentru asta la baza emiterii unei hotărâri de reorganizare.
Dispozițiile art. 78 Codul muncii sunt aplicabile întrucât concedierea săvârșită de către pârâtă a fost nelegală așa cum s-a arătat mai sus iar angajatorul urmează a fi obligat la plata despăgubirilor reprezentând salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și toate celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta de la data emiterii deciziei de concediere anulată.
În considerarea celor de mai sus potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează a se respinge recursul declarat de pârâtă, iar cheltuielile de judecată nu se vor acorda întrucât nu s-a făcut dovada ocazionării acestora în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Regia Autonomă de Transport T împotriva sentinței civile nr. 3824/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red../ 14.07.2009
Tehnored. /2 ex/ 14.07.2009
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Jud., jud.
Președinte:Dumitru PopescuJudecători:Dumitru Popescu, Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1510/2009. Curtea... | Conflict de muncă. Decizia 224/2010. Curtea de Apel Timisoara → |
|---|
