Conflict de muncă. Decizia 148/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE
de muncă și Asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 148
Ședința publică din 12 februarie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: DR. - -
JUDECĂTOR 1: Carmen Pârvulescu
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâții recurenți Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T împotriva sentinței civile nr.1135/16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimații, și pârâții intimați Curtea de APEL TIMIȘOARA și Tribunalul Timiș.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că părțile au solicitat judecarea cauzei și în lipsa lor așa cum prevede art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
În deliberare asupra recursului se constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Timiș la data de 12.03.2007 reclamantele și, judecătoare la Judecătoria Timișoara au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Tribunalul Timiș solicitând obligarea acestora la plata sporului de vechime în muncă începând cu anul 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, reactualizate în funcție de indicele de inflație începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești; obligarea pârâtului Tribunalul Timiș să menționeze drepturile salariale susmenționate în carnetele de muncă ale salariatelor - reclamante; obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să includă în bugetul anul 2007, respectiv la prima rectificare de buget, fondurile necesare efectuării plăților cuvenite reclamantelor precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii lor reclamantele au arătat că îndeplinesc funcția de judecător la Judecătoria Timișoara din luna octombrie 1995, respectiv din 16 ianuarie 2004 la Judecătoria Arad și din data de 01 iunie 2004 la Judecătoria Timișoara. Reclamantele au învedereat instanței că sporul de vechime a fost acordat prin Legea nr.50/1996, iar prin OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.344/2001, vechimea în muncă nu a mai fost prevăzută dar nici nu a fost abrogat art.33 din lege, articol care reglementa acordarea acestui drept, drept care s-a acordat în continuare personalului auxiliar de specialitate, mai puțin judecătorilor și celor asimilați acestora.
Reclamantele au mai arătat că sunt incidente în cauză și dispozițiile art.161 pct.4 și dispozițiile art.1 alin.2 lit.e pct.1 și art.2 din OG nr.137/2000 referitoare la principiul egalității și al excluderii privilegiilor și discriminării între cetățeni.
Prin sentința civilă nr.135 din 16.10.2007 Tribunalul Arada admis excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune a reclamantei aferente perioadei 16.01.2004 - 12.03.2004.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor.
A admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantele și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Tribunalul Timiș și Ministerul Finanțelor Publice și în consecință:
A obligat pârâții să plătească fiecărei reclamante sporul de vechime în muncă aferent perioadei 12.03.2004 - până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pentru viitor, reactualizate în funcție de indicele de inflație începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii.
A obligat pârâtul Tribunalul Timiș să menționeze drepturile salariale susmenționate în carnetele de muncă ale reclamantelor.
A obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să includă în bugetul pe anul 2007, respectiv la prima rectificare de buget fondurile necesare efectuării plăților cuvenite reclamantelor.
Tribunalul a reținut cu privire la excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune a reclamantei pentru perioada 16.01.2004 - 12.03.2004, aceasta este întemeiată deoarece potrivit dispozițiilor cuprinse în art.1 alin.1, coroborate cu dispozițiile art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958 "privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege" respectiv în termen de 3 ani, ori acțiunea reclamantei nu s-a încadrat în acest termen.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor nu a putut fi primită deoarece, prin art.25 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, s-a stabilit că, statul este persoană juridică în raporturile în care participă, în nume propriu ca subiect de drepturi și obligații. În aceste raporturi el participă prin Ministerul Economiei și Finanțelor. De altfel, nici Ministerul Economiei și Finanțelor nu a contestat împrejurarea de fapt că, titular al bugetului de stat pe anul 2007 este Statul Român și că, sporul de vechime pretins de reclamante nu poate fi plătit din alte surse decât din cele ale bugetului statului.
În ce privește fondul cauzei tribunalul a reținut că prin abrogarea dreptului la sporul de vechime prin art.33 din OG nr.83/2000 pentru magistrați și păstrarea acestui drept în continuare pentru personalul auxiliar, s-a creat un tratament discriminatoriu între cele două categorii și sunt incidente dispozițiile art.6 din OG nr.137/2000.
Această discriminare contravine prevederilor art.7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.1 din Protocolul nr.12 la Convenție, art.1 din Carta Socială Europeană revizuită, adoptată la Strassbourg la 3 mai 1996.
Tribunalul a avut în vedere și Hotărârea nr.170/06.07.2006 a Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării care a constatat existența tratamentului discriminatoriu.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pârâtul Ministerul Justiției a criticat sentința ca nelegală pentru faptul că s-a dispus obligarea pârâților la acordarea sporului de vechime și după data de 12.03.2007, dată de la care s-a acordat acest drept prin Legea nr.45/2007 și a invocat ca temei de drept dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Ministerul Economiei și Finanțelor a criticat sentința susținând nelegalitatea ei pentru greșita respingere a excepției lipsei calității sale procesuale pasive fiind încălcate dispozițiile art.18 alin.2 lit.b și art.28 lit.e din Legea nr.500/2002. S-a susținut că Ministerul Finanțelor nu poate fi obligat la plată către salariații altor instituții care au calitatea de ordonatori principali de credite.
Recursul declarat de către pârâtul Ministerul Justiției este fondat pe motivul invocat. Într-adevăr prin Legea nr.45/2007 s-a reintrodus sporul de vechime și pentru magistrați când starea de discriminare a fost înlăturată începând cu data de 12.03.2007. Prin urmare acțiunea putea fi admisă și pârâții obligați la plata sporului de vechime numai până la această dată.
Pentru acest motiv în baza art.312 alin.1,3 Cod procedură civilă va fi admis recursul și modificată sentința conform celor reținute mai sus.
Recursul pârâtului Ministerul Finanțelor Publice este nefondat.
Acest pârât nu a fost obligat la plata drepturilor salariale pentru salariații altei instituții ci a fost obligat să includă în bugetul pe anul 2007, la rectificarea acestuia, fondurile necesare efectuării plății drepturilor recunoscute prin sentință.
Aceasta s-a dispus tocmai în considerarea atribuțiilor conferite de textele de lege invocate și fără această dispoziție Ministerul Justiției ar fi în imposibilitate să plătească sumele datorate, sentința neputând fi pusă în executare.
Calitatea procesuală pasivă fiind conferită de dispozițiile Legii nr.500/2002, în mod corect a fost respinsă excepția și admisă acțiunea față de acest pârât.
Pentru aceste considerente în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.1135/16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Modifică sentința recurată în parte, în sensul că obligă pârâții să plătească reclamantelor drepturile salariale reprezentând sporul de vechime, până la data de 12.03.2007.
Menține restul dispozițiilor.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Florin Dogaru
Dr. - - - - - -
Pentru, aflat în
concediu medical,
semnează Vicepreședinte
GREFIER,
- -
Red./10.03.2008
Tehnored.: I/ 2 ex./17.03.2008
Prima instanță: Tribunalul Arad
Jud., jud.
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Florin Dogaru
← Contestație decizie de sancționare. Decizia 1016/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 1068/2009. Curtea... → |
---|