Conflict de muncă. Decizia 1984/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1984
Ședința publică din data de 4 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Rujița
GREFIER:
S-a luat în examinare judecarea recursului declarat de pârâta-recurentă Banca Transilvania A C-N - Sucursala T împotriva sentinței civile nr. 1608/19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta -, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta-intimată personal și asistată de avocat și consilier juridic pentru pârâta-recurentă.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin registratura instanței, la data de 4 noiembrie 2009, intimata a depus întâmpinare.
Reprezentantul reclamantei-intimate depune la dosar delegația de reprezentare și chitanța nr. 0176/28.10.2009, în cuantum de 1.500 lei, reprezentând onorariu avocat.
Instanța procedează la comunicarea exemplarului doi al întâmpinării cu reprezentantul pârâtei-recurente.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.
Reprezentantul pârâtei-recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată pentru motivele expuse în cererea de recurs: arată că decizia de concediere cuprinde toate elementele cerute de Codul civil, iar reclamanta a recunoscut fapta prin nota explicativă.
Reprezentantul reclamantei-intimate solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată:
Prin sentința civilă nr. 1608/19.06.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâta Banca Transilvania SA C-N - Sucursala T și a dispus anularea deciziei de concediere nr. 9/27.01.2008 a pârâtei și reîncadrarea reclamantei în funcția avută anterior concedierii, aceea de șef agenție (Agenția Calea ).
A obligat pârâta la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta.
A obligat pârâta la plata în favoarea reclamantei și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, art. 75, și prin art. 267 și 268 din Codul munciis -a stabilit că nici o sancțiune nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile, iar pentru cercetarea abaterii disciplinare și propunerea sancțiunii, angajatorul constituie o comisie. Din comisie va face parte fără drept de vot, în calitate de observator, și un reprezentant al organizației sindicale al cărei membru este salariatul cercetat. Comisia îl va convoca în scris pe salariatul cercetat cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte. Convocarea va indica cel puțin motivul, data, ora și locul întrevederii. În cadrul cercetării se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice date concludente pe baza cărora să se poată stabili existența sau inexistența vinovăției. și verificarea apărărilor salariatului cercetat sunt obligatorii. Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (4) al art. 75 din contractul colectiv de muncă fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
Art. 268 alin. 2 lit. c din Codul muncii prevede că sub sancțiunea nulității absolute trebuie cuprinse în decizie în mod obligatoriu motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea.
Prima instanță a constatat că pârâta nu a înțeles să se conformeze dispozițiilor arătate, convocarea reclamantei la cercetarea disciplinara nu s-a făcut conform dispozițiilor contractului colectiv de muncă, iar decizia de concediere nr. 9/27.01.2009 nu a inserat motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de reclamantă în timpul cercetării disciplinare prealabile.
Conform Codului muncii, la art. 76, concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută, iar prin art. 78 alin. 1 stabilește că "În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul".
Împotriva sentinței civile nr. 1608/19.06.2009 a Tribunalului Timișa declarat recurs în termenul legal pârâta Banca Transilvania A C-N - Sucursala
În motivarea recursului, pârâta a arătat că termenul de convocare a salariatului cu cel puțin 5 zile înainte de efectuarea cercetării prealabile, termen prevăzut de Contractul colectiv de muncă pe anii 2007-2010, este un termen de recomandare, iar nerespectarea lui atrage nulitatea sancțiunii disciplinare.
În plus, reclamantei i s-a asigurat dreptul de a se apăra; s-a prezentat în fața comisiei atunci când a fost convocată și a dat o notă explicativă din care rezultă că a transmis în afara băncii, prin poșta electronică, o serie de documente cu caracter confidențial, încălcând astfel normele interne ale băncii; pârâta consideră că prin această notă explicativă și prin semnarea procesului-verbal din data de 26.01.2009, reclamanta a recunoscut săvârșirea faptelor care i se impută, iar această recunoaștere este precizată în preambulul deciziei de sancționare, care a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 55 lit. c, art. 61 lit. a, art. 62, art. 264 alin. 1 lit. f și art. 268 alin. 1 din Codul muncii.
În drept, pârâta a invocat în susținerea recursului art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
Reclamanta - a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe, cu motivarea că prima instanță a argumentat atât în fapt cât și în drept soluția pronunțată, iar decizia de concediere este nulă prin raportare la art. 268 alin. 2 lit. a, b, c, d din Codul muncii.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu conform art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Nu se poate reține, în baza art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, că hotărârea primei instanțe nu este motivată sau că ar conține motive contradictorii sau străine pricinii. De altfel, acest motiv de recurs nu este susținut de reclamantă, care se rezumă la a-l indica drept temei juridic.
Pe de altă parte, hotărârea primei instanțe este motivată, principalele argumente ale anulării deciziei de concediere fiind nerespectarea cu rigurozitate a procedurii cercetării prealabile, prevăzută în, și încălcarea art. 268 alin. 2 lit. c din Codul muncii, nefiind indicate în decizie motivele pentru care apărările reclamantei au fost înlăturate.
Nu se poate reține ca motiv de recurs nici art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, întrucât prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză.
În mod corect a reținut prima instanță că decizia de concediere nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantei.
Art. 268 alin. 2 din Codul muncii prevede, sub sancțiunea nulității absolute, elementele pe care trebuie să le cuprindă o decizie de aplicare a unei sancțiuni disciplinare, la lit. c fiind indicate motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariatului.
Pârâta se rezumă ea a spune în cuprinsul deciziei că reclamanta a recunoscut faptele pentru care a fost sancționată prin nota explicativă.
Aceeași susținere o reiterează și în recurs.
Din nota explicativă a reclamantei (filele 17 și 18 din dosarul de fond) rezultă însă că aceasta nu recunoaște vreo faptă prin care să fi încălcat confidențialitatea informațiilor băncii sau regulamentul intern, dând mai multe explicații cu privire la ceea ce i se imputa.
Pârâta nu face în cuprinsul deciziei nicio referire la apărările reclamantei, omisiune ce atrage nulitatea deciziei în baza art. 76 și 268 alin. 2 lit. c din Codul muncii.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de pârâta Banca Transilvania A C-N - Sucursala T împotriva sentinței civile nr. 1608/19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta -.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, va obliga pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1.500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Banca Transilvania A C-N - Sucursala T împotriva sentinței civile nr. 1608/19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta -.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
în concediu, pentru care
semnează
VICEPREȘEDINTE
--- -
Grefier,
Red. /11.12. 2009
Tehnored.: M/ 2 ex./14.12. 2009
Prim inst.: și
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Florin Dogaru, Rujița
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 7120/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 769/2008. Curtea de... → |
|---|
