Conflict de muncă. Decizia 259/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 259

Ședința publică de la 22 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu

JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu

JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE"-SA împotriva sentinței civile nr. 2132 din 16 XI 2007 Tribunalului Iași, intimat fiind, având ca obiect conflict de muncă.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru recurentă și avocat pentru intimat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că intimata a depus la dosar înscrisuri în susținerea recursului cu mențiunea că duplicatul înscrisurilor au fost comunicate intimatului. Recurenta a depus și note scrise.

Părțile precizează că nu mai au cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, respingerea acțiunii și menținerea deciziei conform notelor scrise.

Avocat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală. De altfel, dosarul a rămas fără obiect, la data de 12 03 2008 contestatorul a fost repus în funcția de director. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.

In replică, consilier juridic precizează că s-a dispus reintegrarea deoarece a avut de pus în aplicare sentința instanței de fond.

Instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 6740/99/30.08.2007, a contestat decizia nr. 277/31.07.2007 emisă de Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei, a calificativelor acordate prin fișa de apreciere a activității și a rezultatelor interviului, consemnate prin procesul verbal de verificare a aptitudinilor, cât și repunerea sa în funcția avută anterior emiterii deciziei contestate. A solicitat contestatorul și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, contestatorul a arătat că prin decizia nr. 166/07.04.2006, din funcția de director tehnic, a fost numit în funcția de director al Sucursalei SNIF -, cu o perioadă de probă de 90 de zile calendaristice, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 și ale Contractului Colectiv de Muncă la nivel -- pe anul 2006.

Prin decizia nr. 298/10.07.2006, Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare - a dispus, ca în urma perioadei de probă și a interviului susținut, să fie numit în funcția de director a Sucursalei I, fiind definitivat pe post în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă la nivel SNIF -

Începând cu această dată, având în vedere prevederile dispozițiilor art. 32 alin. 2, fost supus perioadei de probă pentru noua funcție de director de sucursală, fiind definitivat în această funcție conform deciziei nr. 298 din 10.07.2006 emisă de către Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare -

În mod nelegal, intimata a emis o nouă decizie prin care a fost numit în funcția de director de sucursală, cu o perioadă de probă de 90 de zile calendaristice, decizia nr. 120/02.05.2007, încălcând astfel dispozițiile art. 32 din Legea 53/2003 ce prevede ca (1) pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.

Ori, prin decizia nr. 298/10.07.2006 a fost numit în funcția de director a sucursalei SNIF - în urma perioadei de probă și a interviului susținut în fața comisiei legal constituite, intimata nemaiavând dreptul de a îl supune unei noi perioade de probă, pentru același post și în cadrul aceluiași contract individual de muncă, a susținut contestatorul.

Față de calificativul acordat de către Comisia desemnată de către Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare contestatorul a arătat că această comisie nu a fost legal constituită în conformitate cu dispozițiile Contractului colectiv de Muncă la nivel de SNIF, iar fișa de apreciere a activității nu este semnată de către membrii acestei comisii conform Anexei 15.

De asemenea, contestația formulată de el a fost soluționată de aceeași comisie ce a făcut aprecieri cu privire la activitatea desfășurată în cadrul Sucursalei SNIF - I, ceea ce este nelegal.

S-a mai arătat că nu se cunoaște modul în care această comisie a ajuns la acele calificative, având în vedere că "această nouă perioadă de probă" a fost pentru 90 zile și nu pentru o altă perioadă, așa cum reiese din procesul- verbal nr. 4709/31.07.2007.

În dovedire, contestatorul a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriul intimatei.

Intimata nu a depus întâmpinare la dosar și nici nu a delegat un reprezentant în instanță pentru a-i susține interesele.

Prin sentința civilă nr.2132/16.11.2007, Tribunalul Iașia admis în parte contestația formulată de contestatorul, a dispus anularea deciziei nr. 277/31.07.2007 emisă de intimată, reintegrarea contestatorului pe funcția de "director" deținută anterior emiterii deciziei nr. 277/2007, anularea calificativului acordat prin fișa de apreciere a activității din 31.07.2007 și a respins cererea contestatorului privind anularea rezultatelor interviului.

Prin aceeași hotărâre, intimata a fost obligată să achite contestatorului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Contestatorul a fost angajatul SNIF - B - Sucursala I pe perioadă nedeterminată, pe funcția de director tehnic conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 524/13.06.2005.

Prin decizia nr. 235/06.06.2005 emisă de intimată, contestatorul a fost numit, începând cu data de 13.06.2005, în funcția de director tehnic la Sucursala SNIF - Centrul zonă coordonator I cu o perioadă de probă de 90 zile calendaristice.

Prin decizia nr. 412/13.09.2005 emisă de intimată, contestatorul, începând cu data de 13.09.2005 a fost definitivat pe post.

Ulterior, prin decizia nr. 166 din 7.04.2006 emisă de intimată, începând cu data de 10 aprilie 2006, contestatorul a fost eliberat din funcția de director tehnic al Sucursalei SNIF - Centrul zonal coordonator I și a fost numit în funcția de director al aceleiași sucursale, cu o perioadă de probă de 90 zile calendaristice.

Prin decizia nr. 298/10.07.2006 emisă de intimată, contestatorul, începând cu 10.07.2006, a fost definitivat pe post ca director la Sucursala SNIF - Centru zonal coordonator

La data de 31.07.2007, intimata a emis decizia nr. 277 prin care a dispus ca, începând cu 01.08.2007, să fie eliberat din funcția de director al Sucursalei SNIF I și totodată, să fie încadrat la aceeași unitate pe un post corespunzător pregătirii sale profesionale.

Această decizie a fost contestată de contestatorul.

Potrivit art. 31 din Codul muncii, "pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere", iar art. 31 Codul muncii prevede că "pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.

2 al art. 32 Codul muncii prevede că doar în cazul în care salariatul debutează la același angajator într-o nouă funcție sau profesie poate fi supus la o nouă perioadă de probă.

În speța de față, s-a reținut că, deși contestatorul are un singur contract de muncă încheiat cu angajatorul SNIF B, pe o perioadă nedeterminată pe funcția de director tehnic, a fost supus în mod nelegal, contrar dispozițiilor menționate anterior la două perioade de probă.

Pe de altă parte, decizia nr. 277/31.07.2007 emisă de intimată echivalează cu o modificare unilaterală a contractului individual de muncă al contestatorului. Or, o asemenea modificare nu se poate realiza potrivit art. 41 alin. 2 din Codul muncii, decât în condițiile expres prev. de art. 42 Codul muncii, prin delegarea sau detașarea salariatului în alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă.

Art. 41 Codul muncii prevede că modificarea contractului individual de muncă se poate face numai prin acordul părților și se referă la oricare dintre următoarele elemente: durata contractului, locul muncii, felul muncii, condițiile de muncă, salariul și timpul de muncă și de odihnă.

Prin urmare, modificarea operată de unitatea intimată în contractul de muncă al contestatorului este o modificare ce nu putea fi făcută, potrivit art. 41 Codul muncii, decât prin acordul părților.

Pentru aceste considerente, instanța de fond a reținut că este întemeiat capătul de cerere privind anularea deciziei nr. 277/31.07.2007,precum și cel privind reintegrarea contestatorului pe funcția de director, deținută anterior emiterii deciziei contestate.

Referitor la capătul de cerere privind anularea calificativului acordat prin fișa de apreciere a activității din 31.07.2007, instanța de fond a apreciat că și acesta este întemeiat, în condițiile în care din fișa de apreciere a activității încheiată la data de 31.07.2007 ( 18 dosar) nu reiese că acele criterii de apreciere care au stat la baza analizei activității directorului sunt stabilite printr-un regulament de ordine interioară sau alt act normativ

De asemenea nu reiese care este componența comisiei abilitate să dea calificativele și nici ce calitate au aceste persoane în organigrama unității intimate, pentru a se putea verifica legalitatea componenței comisiei și a criteriilor avute în vedere la stabilirea calificativelor.

Singura hotărâre despre care se face mențiune că în Consiliul de Administrație a SNIFS. s-ar fi aprobat indicatorii tehnico economici ce stau la baza analizei lunare a activităților conducerilor sucursalelor SNIF, având ca principal scop recuperarea pierderilor din cursul anului și realizarea de profit la finele anului 2007, este hotărârea nr. 4 din 3.10.2007.

Această hotărâre este ulterioară deciziei contestate și se amintește despre ea doar în adresa 6521/9.10.2007 ( 89 dosar).

Potrivit art. 287 Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.

Prima instanță a reținut însă că, în prezenta speță, unitatea intimată, deși a fost legal citată, nu a depus întâmpinare la dosar, nu a delegat vreun reprezentant în instanță pentru a-i susține interesele și deși a fost citată cu mențiunea de a răspunde la interogatoriul ce i-a fost comunicat, nu a înțeles să răspundă, în acest caz fiind incidente disp. art. 225 Cod procedură civilă.

Cu privire la capătul de cerere referitor la anularea rezultatelor interviului, s-a reținut că din documentația depusă la dosar nu reiese că a avut loc un interviu și care au fost rezultatele acestuia, motiv pentru care prima instanță a reținut că și acesta este neîntemeiat.

Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare, prin reprezentant legal, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

În urma modificării organigramelor sucursalelor societății, în anul 2007, prin hotărârea nr.4/01.03.2007 a, s-au desființat centrele zonale coordonatoare și s-au înființat sucursalele județene, astfel fiind desființate și posturile de directori de centre zonale coordonatoare.

Se mai susține că, în urma acestei restructurări, înființându-se sucursalele, a apărut necesitatea numirii unor directori pentru acestea, astfel încât, prin decizia nr.120/02.05.2007,recurentul a fost numit director al Sucursalei I, cu o perioadă de probă de 90 de zile, fiind respectate astfel dispozițiile art.32 alin.2 din Codul muncii.

Astfel, se susține că prima instanță în mod greșit a dispus anularea deciziei nr.277/31.07.2007, întrucât hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, fiind incidente în cauză motivele de casare prevăzute de disp.art.304 pct.7 și 9 din Codul d e procedură civilă.

Se mai arată că sunt nefondate susținerile contestatorului privind nelegala constituire a comisiei de verificare a aptitudinilor salariaților, aceasta fiind desemnată prin decizia nr.262/26.07.2007 a directorului general.

Se arată că evaluarea s-a făcut în baza notei de fundamentare privind activitatea comisiei de verificare a aptitudinilor salariaților numită în baza decizie nr.262/26.07.2007, în care au fost specificați indicatorii avuți în vedere.

Astfel, fișa de apreciere a activității a fost semnată numai de directorul general al societății, calificativele fiind acordate exclusiv de către acesta.

Se susține astfel că în mod greșit prima instanță a dispus anularea calificativului acordat prin fișa de apreciere a activității, motivând că aceasta nu are la bază criterii de analiză a activității directorului stabilite printr-un regulament de ordine interioară sau alt act normativ și că din aceasta nu reiese componența comisiei abilitate să dea calificativele și ce calitate au aceste persoane în organigrama societății, din moment ce, prin decizia nr.262/26.07.2007 s-a numit comisia de verificare a aptitudinilor salariaților.

În recurs, Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare a depus la dosar înscrisuri.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

Intimatul a depus la dosar înscrisuri.

Analizând recursul formulat de Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare, prin reprezentant legal, se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin contractul individual de muncă nr./13.06.2005, reclamantul a fost angajat la., începând cu data de 13.06.2005, pe funcția de director tehnic, cu o perioadă de probă de 90 de zile calendaristice.

Prin decizia nr.412 din 13.09.2005, reclamantul a fost definitivat pe postul de director tehnic, iar prin decizia nr.166/07.04.2006, intimatul a fost eliberat din această funcție și numit în funcția de director de sucursală, cu o perioadă de probă de 90 de zile calendaristice.

Potrivit actului adițional din 10.04.2006 la contractul individual de muncă nr./2005, rezultă că intimatului i s-a schimbat funcția, începând cu data de 10.04.2006, în cea de director F - Sucursala I - Centru Zonal, perioada de probă înscrisă în acest act pentru noua funcție fiind de 90 de zile.

Prin decizia nr.298/10.07.2006, reclamantul, director la Sucursala. - Centrul Zonal I, a fost definitivat pe post.

Începând cu data de 01.04.2007, astfel cum rezultă din decizia nr.57/07.03.2007, se desființează organizarea sucursalelor pe centre zonale coordonatoare.

Prin decizia nr.120/02.05.2007, reclamantul a fost numit director al Sucursalei, cu o perioadă de probă de 90 de zile.

Prin actul adițional din data de 02.05.2007 la contractul individual de muncă nr./2005, semnat de către reclamantul-intimat, nu a mai fost prevăzută o nouă perioadă de probă pentru funcția de director(clasificare -) al Sucursalei SA-

Se mai reține că, prin decizia nr.277/31.07.2007 emisă de recurentă, în baza procesului-verbal din 31.07.2007 al Comisiei de verificare a aptitudinilor salariaților, contestată în prezenta cauză, intimatul a fost eliberat din funcția de director la Sucursala., începând cu data de 01.08.2007, urmând să fie încadrat pe un post corespunzător pregătirii sale profesionale.

Se reține că în cauză nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de disp.art.304 pct.7 și 9 din Codul d e procedură civilă, întrucât hotărârea primei instanțe nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii și nu este dată cu aplicarea greșită a legii.

Astfel, se reține că în mod corect prima instanță a reținut că angajatorul a încălcat, prin emiterea deciziei contestate, dispozițiile art.32 alin.1și 2 din Codul muncii, care stabilesc că, pe durata executării unui contract de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă. Prin excepție, salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă, doar în situația în care debutează la același angajator într-o nouă funcție sau profesie.

Se reține însă că, deși s-a produs o reorganizare a activității angajatorului, începând cu data de 01.04.2007, reclamantul-intimat a continuat să ocupe de fapt aceeași funcție, cea de director al Sucursalei I, funcție pentru care a fost supus la o perioadă de probă de 90 de zile, conform actului adițional din data de 10.04.2006 la contractul individual de muncă nr./2005.

De altfel, se mai reține că în Codificarea a funcțiilor de conducere și de execuție, anexă la contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, există doar funcția de director de sucursală( clasificare -), neexistând și cea de director centru zonal.

Mai mult, angajatorul, deși avea obligația, potrivit disp.art.32 alin.3 din Codul muncii, să informeze salariatul anterior modificării contractului de muncă cu privire la perioada de probă, în termenul prevăzut la art.17 alin.4, acesta nu a prevăzut nici în actul adițional din data de 02.05.2007 la contractul individual de muncă nr./2005 că intimatul va fi supus din nou acestei modalități de verificare a aptitudinilor.

Potrivit aceluiași articol, neinformarea salariatului anterior modificării contractului individual de muncă cu privire la perioada de probă, duce la decăderea angajatorului de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate.

Pentru aceste considerente, se reține că decizia nr.277/31.07.2007 emisă de recurentă este vădit nelegală, modificarea unilaterală a contractului de muncă al intimatului fiind dispusă cu încălcarea disp.art.32 și 41 din Codul muncii.

Se reține că în mod corect prima instanță a soluționat și capătul de cerere privind anularea calificativului acordat prin fișa de apreciere activității din 31.07.2007.

Astfel, se constată că această fișă de apreciere a activității intimatului a fost emisă în urma notei de fundamentare înregistrată sub nr.4713/31.07.2007 la., întocmită de comisia de verificare a aptitudinilor numită prin decizia nr.262/26.07.2007 a recurentei. Se reține că această comisie a fost numită doar pentru verificarea aptitudinilor salariaților în vederea definitivării acestora pe post.

Având în vedere considerentele expuse anterior privind încălcarea de către angajator a dispozițiilor art.32 din Codul muncii, se reține că intimatul, care nu mai putea fi supus unei noi perioade de probă pentru aceeași funcție, nu făcea parte dintre salariații a căror aptitudini să fie verificate de comisia numită prin decizia nr.262/26.07.2007.

În consecință, potrivit disp.art.312 alin.1 Cod.proc.civ. urmează să se respingă recursul formulat de Societatea Națională de "Îmbunătățiri Funciare" prin reprezentant legal și să se mențină sentința pronunțată de prima instanță.

În temeiul disp.art.274 Cod.proc.civ. recurenta, aflată în culpă procesuală, va fi obligată să plătească intimatului și cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de Societatea Națională de "Îmbunătățiri Funciare" prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr.2132/16.11.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 22.04.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red./Tehnored.:;

2 ex.-28.05.2008;

Jud.fond:- Tribunalul Iași:-;

-.

Președinte:Cristina Mănăstireanu
Judecători:Cristina Mănăstireanu, Carmen Bancu, Daniela Pruteanu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Conflict de muncă. Decizia 259/2008. Curtea de Apel Iasi