Conflict de muncă. Decizia 60/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 60
Ședința publică de la 08 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Cristina Mănăstireanu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta ˞. I împotriva sentinței civile nr. 1622 din 07 09 2007 Tribunalului Iași, intimat fiind, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța acordă cuvîntul părților pe excepția nulității recursului, excepție invocată la termenul anterior de apărătoarea intimatului, avocat.
Avocat susține excepția nulității recursului. Nu se referă la art. 132 Cpc cînd lucrarea nu este semnată și este posibilă semnarea acesteia la cerere, nu se referă la art.302 ind.1 pct.4 privind nesemnarea cererii la momentul declarării și înregistrării acesteia, ci la faptul că recursul înregistrat la 20 XI 2007 este sub semnătura unui avocat care nu avea mandat. La motivele de recurs nu se află nici o împuternicire care l-ar fi îndreptățit pe apărător să semneze recursul. Recursul nu a fost legal semnat, mandatul avocatului în acest sens nefiind valabil. Depune practică judiciară din revista "Dreptul" nr.12/2005.
Avocat susține aceleași argumente.
Avocat solicită respingerea excepției, recursul este declarat în termen și în mod legal.
Instanța respinge excepția. Pe cererea de recurs apare semnătura apărătorului recurentei. Delegația de reprezentare a fost depusă la termenul anterior cu toate datele statutului de avocat. Instanța constată că prin raportare la art.69 al.2 Cpc, apărătorul putea să declare și să semneze cererea de recurs.
Nemaifiind cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvîntul părților.
Avocat, avînd cuvîntul în susținerea recursului, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea acțiunii. Instanța a acordat mai mult decît s-a cerut. Deciziile prin care s-au diminuat drepturile salariale au intrat în vigoare la data publicării lor și nu retroactiv.
Instanța de fond a reținut în mod nejustificat definiția salariului de bază al profesorului universitar. Salariul de bază nu cuprinde sporurile, acestea se adaugă de angajator, iar o parte din ele sunt facultative.
Instanța de fond nu a ținut cont de apărările pârâtei, în conținutul sentinței nu s-au consemnat apărările făcute.
Pentru motivele invocate pe larg în cererea de recurs solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Avocat solicită respingerea recursului pentru motivele expuse pe larg în întîmpinare. Nu se poate susține faptul că instanța a acordat mai mult decît s-a cerut. Instanța a acordat suma de care a fost lipsit, stabilită de expertiză. Este vorba de o sumă rezultată dintr-un calcul după care s-au aplicat corect dispozițiile legale privitoare la salariu.
In ce privește motivul de recurs privind aplicarea greșită a dispozițiilor legale privind formarea salariului de bază, recurenta dă o interpretare personală dispozițiilor legale. Deciziile emise sunt nelegale. Atît gradația de merit cît și sporul de suprasolicitare compun salariul de bază, aceste dispoziții rezultînd și din art.2 lit. a din metodologia de calcul a drepturilor salariale prevăzute în OG 4/2006.
O decizie cu un caracter general, emisă nelegal, a avut consecințe directe asupra drepturilor salariale ale reclamantului. Este dreptul său de a le contesta și posibilitatea instanței de a constata aceste nelegalități.
In consecință, solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Avocat solicită menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică. Hotărîrea este temeinic motivată, au fost analizate în detaliu toate dispozițiile legale. Tribunalul nu a încălcat nici legea și nici principiul disponibilității prin pronunțarea hotărîrii recurate. Nici o persoană nu poate renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. În plata drepturilor salariale cuvenite personalului bugetar, lipsa fondurilor necesare plății nu are nici o relevanță. Pot răspunde cei care nu au depus deligențele legale pentru o retribuire conform legii. Reclamantul nu a luat cunoștință despre deciziile de reducere a drepturilor salariale decît la fond, a se vedea încheierea de ședință din 20 septembrie 2006, fila 23 ds. fond. Ulterior comunicării acestor decizii reclamantul și-a precizat acțiunea cu o cerere amplu motivată, pârâta dovedind rea credință pretinzînd că reclamantul nu ar fi investit instanța cu o cerere motivată.
In concluzie, pentru considerentele expuse solicită respingerea recursului păstrînd în tot sentința instanței de fond, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar, fila 18 dosar recurs.
Av. solicită cenzurarea cheltuielilor de judecată acestea fiind exagerat de mari.
Instanța rămîne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1622 din 07.09.2007 Tribunalul Iași admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în I, str. -, nr. 35, bloc 1, parter,. 2, în contradictoriu cu pârâta Universitatea de Medicină și farmacie " " cu sediul în I, str. - nr. 16.
A anulat deciziile de reducere a drepturilor salariale în ceea ce- privește pe reclamantul .
A obligat pârâta la plata sumei de 10.558 lei reprezentând diferență de drepturi salariale aferente perioadei ianuarie 2006 - aprilie 2007.
A respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține:
Reclamantul este profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie " " din Până la data de 25.10.2005 fost rector al acestei universități, când fost revocat din funcție prin Hotărârea Senatului - de Medicină și Farmacie hotărâre care fost anulată prin sentința civilă nr. 4723/E din 17.10.2006 Tribunalului Iași, secția comercială și de contencios administrativ.
Prin Decizia nr. 89/21.03.2006 - de Medicină și Farmacie " " s- decis că, începând cu luna ianuarie 2006 se amână acordarea salariului și gradației de merit pentru personalul didactic și didactic auxiliar, începând cu luna februarie 2006 s- dispus retragerea temporară sporului de stres și sporului de periclitate/toxicitate.
Prin decizia nr. 170/8.05.2006 emisă de Universitatea de Medicină și Farmacie " " la art. 1 lit. a) s- stabilit că personalul didactic - profesori universitari, conferențiari universitari și șefi lucrări vor primi salariul minim din grilele de salarizare la care se vor adăuga sporurile cuvenite, mai puțin sporul de periculozitate și de stres.
Prin decizia nr. 169/8.05.2006 pârâtei la art. 1 lit. b) s- stabilit că începând cu luna martie 2006 redresarea financiară -, la Facultatea de Medicină, salarizarea personalului didactic și auxiliar - catedre se face într-un procent de 66,6% din salariul minim din grilă.
Deciziile anterior enunțate au fost contestate de către reclamantul sub aspectul drepturilor salariale care- vizează pe el și numai acestea fac obiectul prezentei acțiuni.
În baza acestor decizii s- dispus reducerea salariului și drepturilor salariale deja câștigate de către reclamant.
Conform dispozițiilor art. 154 alin. 1 și art. 155 din Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat și cuprind salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri. Art. 157 alin. 1 din Codul muncii prevede că salariile se stabilesc prin negocieri individuale între angajatori și salariați, neputând fi modificate unilateral.
Conform dispozițiilor art. 2 din OUG nr. 68/2004 privind metodologia de calcul drepturilor salariale care se acordă personalului didactic "salariul personalului didactic este compus din salariul de bază al funcției conform grilei de salarizare care include sporul de stabilitate numai la tranșele de vechime de peste 10 ani și sporul de suprasolicitare neuropsihică existent la toate tranșele de vechime", la care se adaugă sporurile și alte drepturi salariale rezultate din lege.
Conform dispozițiilor art. 2 lit. d) din nr.OUG 68/2004 rezultă faptul că la salariul de bază stabilit conform grilei se adaugă procentele prevăzute de lege pentru gradația de merit.
Deciziile contestate sunt nelegale atât sub aspectul încălcării drepturilor salariale deja câștigate cât și sub cel privind data aplicării lor - deciziile 169/8.05.2006 și nr. 170/8.05.2006 prevăzând aplicare retroactivă.
Mai mult, din statele de plată depuse de pârâtă la dosar rezultă faptul că nu respectat și acordat nici salariul minim prevăzut în grila de salarizare - acesta fiind de 2059 lei pentru cadrele cu vechime cuprinsă între 35 și 40 de ani și din statul de plată în luna martie 2006 rezultă că s- acordat un salariu de 1345 lei iar în lunile următoare de 2019 lei.
Prin emiterea și aplicarea dispozițiilor nr. 89/21.03.2006, nr. 169/8.05.2006, nr. 170/8.05.2006 reclamantului s-au încălcat drepturile salariale deja câștigate.
Drepturile salariale solicitate de către reclamant pentru perioada ianuarie 2006 - aprilie 2007 au fost calculate exact prin expertiza contabilă efectuată în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Universitatea de Medicină și Farmacie, prin reprezentant legal, considerând-o nelegală și netemeinică.
Motivează recurenta că instanța a admis în mod greșit capătul de cerere privind obligarea recurentei la plata diferențelor de drepturi salariale și sporuri în sumă de 10.558 lei.
În primul rând, instanța a acordat mai mult decât s-a cerut. Astfel contestatorul a solicitat anularea a trei decizii și repunerea în situația anterioară, ceea ce înseamnă că, calculul drepturilor salariale trebuie raportat la data primei decizii nr. 89, adică la 21.03.2003 și nu la data de 01.01.2006, când nu au avut loc diminuări de salarii și sporuri.
În al doilea rând instanța a reținut greșit definiția salariului de bază al profesorului universitar, contrar dispozițiilor nr.OG 4/2006 și Legii nr. 128/1997. astfel salariul de bază nu cuprinde sporurile prevăzute de Legea nr. 128/1997, acestea adăugându-se de angajator în funcție de procentul stabilit prin lege sau prin O parte din sporuri sunt facultative, așa încât a stabilit că sporul de suprasolicitare se suspendă pe o anumită perioadă prin decizia nr. 89/2006.
Motivează, de asemenea, recurenta că instanța a anulat în mod greșit cele trei decizii, deoarece acestea nu privesc strict drepturile salariale ale reclamantului, fiind decizii cu caracter general, privind redresarea financiară a universității, cu acordarea salariilor aferente personalului celor patru facultăți care să se efectueze în conformitate cu hotărârile consiliilor profesorale.
În fine, recurenta critică sentința pentru faptul că instanța nu a răspuns apărărilor și probelor administrate în prima instanță.
Intimatul formulează întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul arată că dreptul său de a contesta cele trei decizii decurge din faptul că acestea au avut consecințe directe asupra drepturilor salariale în conținutul deciziilor s-a prevăzut că vor avea aplicabilitate cu o dată retroactivă față de cea a emiterii lor și anume de la 01 ianuarie 2006.
În momentul în care instanța a reținut suma de 10.558 lei a avut în vedere raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză care a stabilit suma efectivă de care a fost lipsit ca urmare a aplicării dispozițiilor nelegale.
Dispoziția nr. 89/21.03.2006 pentru art. 1 și 2 fost dată cu aplicarea greșită a nr.OUG 68/2004 (anexele 1 și 2) și art. 2 din nr.OG 4/2006. conform dispozițiilor acestor acte normative, atât gradația de merit cât și sporul de suprasolicitare, odată obținute nu mai pot fi pierdute deoarece compun salariul de bază.
Nelegale sunt și dispozițiile nr. 169 (pentru art. 1 pct. b) și 170 (art. 1 pct. 1). Aceasta deoarece redresarea financiară a universității nu este posibil să fie făcută prin reducerea unui salariu deja obținut.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând probele cauzei în raport de motivele de recurs invocate, apărările intimatului și dispozițiile legale aplicabile Curtea reține următoarele:
Salarizarea personalului didactic de predare din întregul învățământ de stat și particular se face în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 128/1997, privind statutul personalului didactic, ale nr.OG 38/2004 și nr.OG 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului.
Potrivit art. 48 și 86 din Legea nr. 128/1997salariulpersonalului didactic din învățământul superior se compune dinsalariul de bazăstabilit conform legii, și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
În accepțiunea art. 2 din nr.OUG 68/2004salariul de bazăeste cel determinat conform grilei de salarizare care include sporul de stabilitate și sporul de suprasolicitare neuropsihică.
Tot în salariul de bază este inclusă și gradația de merit conform art. 2 lit. "d" din nr.OUG 68/2004 obținută în condițiile art. 90 din Legea nr. 128/1997.
Ca efect al aplicării deciziilor nr. 89/2006, 169/2006 și 170/2006 emise de I, salariul de bază al reclamantului-intimat a suferit modificări, în sensul diminuării acestuia.
Astfel prin decizia nr. 89/21.03.2006 începând cu 01 ianuarie 2006 s-a amânat acordarea gradației de merit iar începând cu februarie 2006 s-a retras temporar acordarea sporului de stres. Prin deciziile nr. 169/08.05.2006 și 170/08.05.2006 salarizarea s-a dispus a fi efectuată având ca și corespondent salariul minim din grilele de salarizare prevăzute de nr.OUG 68/2004, Legea nr. 138/2005 și nr.OUG 55/2005.
Diminuarea salariului de bază prin calculația conform grilei de salarizare minimale și răspunderea acordării unor sporuri (gradații de merit și spor de stres) a avut ca justificare situația financiară precară și imposibilitatea acoperirii drepturilor salariale din alocația bugetară și veniturilor proprii) argumente prezentate în deciziile contestate și pe care și-a construit și apărarea în instanță
Chiar dacă deciziile supuse controlului judecătoresc, nu-l nominalizează în mod expres pe reclamantul ca fiind unul din cadrele didactice afectate de conținutul lor, Curtea reține că în fapt aceste decizii au avut efect direct și asupra drepturilor lui salariale și prin urmare este direct interesat să ceară desființarea lor. Pentru a concluziona astfel, Curtea are în vedere expertiza contabilă efectuată în cauză care atestă o reducere a salariului prin aplicarea deciziilor și de asemenea și actul adițional nr. 18.992/29.12.2006 la contractul individual de muncă nr. 1535/16.09.1968 prin care i se modifică reclamantului cuantumul drepturilor salariale în conformitate cu deciziile nr. 89, 169 și 170 din 2006 (act adițional semnat de reprezentanții mai puțin de reclamantul ).
Curtea relevă faptul că prin acordarea de către universitate a unor salarii de bază stabilite prin aplicarea coeficienților de multiplicare la limita maximă (astfel cum sunt prevăzuți în anexa la Legea nr. 128/1999, valoarea coeficientului de multiplicare fiind majorată succesiv de legiuitor prin nr.OG 38/2004 și apoi nr.OG 68/2004 aprobată prin Legea nr. 6/2005) și adăugarea sporului de suprasolicitare și gradația de merit, acestea devin drepturi câștigate în favoarea salariaților.
Curtea motivează că nu constituie justificare rezonabilă, pentru diminuarea salariilor, insuficiența fondurilor. Aceasta deoarece, conform art. 169 din Legea nr. 84/1995 unitățile de învățământ superior, în calitatea lor de ordonatori secundari de credite au obligația să prevadă în buget și să solicite fondurile necesare achitării către salariați a drepturilor salariale integrale, astfel cum au fost conferite prin actele normative incidente.
În condițiile în care unitatea de învățământ superior nu structurează corect bugetul de venituri și cheltuieli, astfel încât să se asigure plata drepturilor salariale astfel cum au fost ele determinate potrivit legii, s-ar ajunge ca obligația de plată a acestor drepturi să fie afectate de o condiție pur potestativă (elaborarea bugetului în condiții de echilibru între venituri și cheltuieli), ceea ce este inadmisibil.
Prin consecință, în mod corect instanța de fond, constatând nelegalitatea deciziilor de reducere a drepturilor salariale în ceea ce-l privește pe reclamantul, a dispus anularea acestora.
În ceea ce privește critica recurentei referitoare la pronunțarea, "plus petita" în privința drepturilor salariale, Curtea reține netemeinicia acesteia. instanța de fond s-a pronunțat, în acord cu dispozițiile art. 129(6) Cod procedură civilă în limita cadrului procesual (în privința obiectului) cu care a fost investită.
Astfel prin cererea introductivă reclamantul a solicitat obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale cuvenite și neachitate începând cu luna noiembrie 2005. prin urmare, critica referitoare la acordarea drepturilor salariale începând cu 01 ianuarie 2006 este nefondată, de vreme ce expertiza contabilă a determinat necalcularea corectă a salariilor din momentul anterior emiterii deciziilor contestate.
Pentru aceste considerente, Curtea găsind nefondat recursul, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă îl va respinge și va menține ca legală și temeinică sentința recurată.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. " I împotriva sentinței nr. 1622/07.09.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08.02.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
24.03.2008
2 ex.-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Cristina Mănăstireanu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 817/2008. Curtea de... | Conflict de muncă. Decizia 9770/2008. Curtea de Apel Craiova → |
|---|
