Conflict de muncă. Decizia 621/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 621
Ședința publică de la 10 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Cristina Mănăstireanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulată de COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE " " - - SUCURSALA REGIONALĂ DE FERATE I împotriva sentinței civile nr. 878 din 13.06.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimatul, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen și că prin serviciul registratură s-a depus la dosar o cerere de acordare termen de către recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE " " - - SUCURSALA REGIONALĂ DE FERATE I și întâmpinare de către intimatul, întâmpinare comunicată recurentei.
Avocat pentru intimatul depune împuternicire avocațială la dosar și arată că recurenta a formulat o cerere de acordare termen și în cererea de suspendare a executării sentinței, dosar atașat la prezentul dosar.
Instanța califică cererea recurentei COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE " " - - SUCURSALA REGIONALĂ DE FERATE I ca fiind o cerere de acordare termen pentru pregătirea apărării.
Avocat pentru intimata arată că nu consideră întemeiată cererea recurentei.
Instanța, dat fiind că prezenta cauză este un litigiu de muncă și se impune soluționarea cu celeritate a acesteia, că cererea de acordare termen formulată de recurentă nu este pentru angajarea unui apărător, fiind formulata chiar de oficiul juridic, că prin cererea de recurs nu se solicită probe noi, respinge cererea de acordare termen formulată de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE " " - - SUCURSALA REGIONALĂ DE FERATE Constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru intimatul solicită respingerea recursului deoarece consideră soluția primei instanțe ca temeinică și legală. Arată că a depus la fond și a aratat prin întâmpinarea formulata în recurs motivele legale și de fapt pe care își întemeiază acțiunea. Mai consideră că și schimbarea de pe postul de conducere pe postul de execuție este modificare unilaterală a contractului de muncă. Precizează că este neîntemeiată susținerea că s-a acordat mai mult decât s-a solicitat. Cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar un număr de două chitanțe.
După strigarea cauzei, dar înainte de sfârșitul ședinței de judecată, se prezintă consilierul juridic pentru recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE " " - - SUCURSALA REGIONALĂ DE FERATE I,care depune delegație la dosar.
Instanța îi aduce la cunoștință reprezentantului recurentei cele discutate în cauză la prima strigare și acordă cuvântul acestuia pe cererea de recurs.
Consilierul juridic pentru recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE " " - - SUCURSALA REGIONALĂ DE FERATE I solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.878/13.06.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost respinsă excepția nulității absolute a deciziei Directorului Sucursalei Regionala de Ferate I nr.132/18.04.2008, invocată de contestator. A fost admisă contestația formulată de și s-a dispus anularea deciziei și obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 132/18.04.2008 emisă de Compania Națională de Ferate "" - Sucursala Regională de Ferate s- dispus eliberarea contestatorului din funcția de șef serviciu la Sucursala Regională "" I - Tehnică Serviciul începând cu data de 18.04.2008. La aceeași dată s- dispus trecerea contestatorului pe postul de inginer III la Instalații - Serviciul Tehnico - Economic.
Din conținutul deciziei nu rezultă că trecerea contestatorului din funcția de șef serviciu la divizia tehnică - serviciul în funcția de inginer III la divizia instalații - serviciul tehnico-economic ar fi sancțiune disciplinară aplicată acestuia. Angajatorul nu invocat nici un aspect în ceea ce privește activitatea desfășurată de salariat și precizat în mod expres în întâmpinarea formulată că decizia contestată nu este decizie de sancționare.
Contestatorul susținut că această decizie este nulă absolut întrucât nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de Codul muncii, dar nu precizat în mod concret care sunt dispozițiile legale pretins încălcate.
Potrivit dispozițiilor art. 41(3) din Codul muncii, modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: durata contractului, locul muncii, felul muncii, condițiile de muncă, salariul, timpul de muncă și timpul de odihnă.
Prin decizia contestată, s- dispus modificarea locului de muncă al contestatorului de la divizia tehnică la divizia instalații și felului muncii, din șef serviciu în inginer III.
Contestatorul nu invocat că decizia 132/2008 ar fi emisă de directorul Sucursalei Regionale de Ferate cu încălcarea prevederilor privind atribuțiile ce le are în companie, ci că o astfel de modificare nu poate fi dispusă decât în condițiile art. 42 care reglementează delegarea sau detașarea.
Susținerile angajatorului, potrivit cărora contestația rămas fără obiect sunt nedovedite. Astfel, din înscrisurile depuse nu rezultă că decizia nr. 132/2008 ar fi fost revocată și că salariatul și-ar fi păstrat același loc de muncă și aceeași funcție.
În speță, angajatorul nu făcut dovada că salariatul fost de acord cu modificările aduse contractului individual de muncă.
Având în vedere că elementele contractului de muncă au fost modificate de către unitate, fără acordul contestatorului, cât și dispozițiile art. 41 din Codul muncii, instanța a admis contestația și anulat decizia nr. 132/18.04.2008 emisă de intimată.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, intimata a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta CN CF CFR SA B - Sucursala Regională CF I, considerând-o nelegală și netemeinică.
Ca prim motiv de recurs pârâta-recurentă a invocat necompetența materială a tribunalului în complet specializat pe litigii de muncă în soluționarea cauzei, susținând că decizia ce face obiectul litigiului este un act administrativ.
A mai invocat pârâta-recurentă că prima instanță a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și că decizia contestată nu reprezintă o modificare unilaterală a contractului de muncă, fiind emisă în limitele legale de competență ale directorului sucursalei. Nici prima instanță, susține recurenta, nu a indicat în cuprinsul hotărârii care sunt elementele ce au modificat contractul de muncă al intimatului.
A mai arătat recurenta că eliberarea din funcția de conducere și trecerea pe funcția de inginer s-a efectuat în concordanță cu nevoile unității și atribuțiile postului și că instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut întrucât, în fapt, decizia 132/2008 nu și-a produs efectele și deci nici anularea sa nu are efecte concrete în ceea ce privește contractul individual de muncă.
Intimatul a formulat întâmpinare la recursul angajatorului, solicitând menținerea sentinței tribunalului ca fiind legală și temeinică.
A arătat intimatul că în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei, litigiul de față se încadrează în categoria celor definite de art.2 lit. c din Codul d e procedură civilă și art.67 lit. a din Legea 168/1999.
A mai arătat intimatul că decizia contestată cuprinde clar o modificare unilaterală a contractului său de muncă și întreaga practică judiciară în materie este în acord când susține că este nelegală trecerea salariatului dintr-o funcție de conducere într-o funcție de execuție, fiind limitativ prevăzute situațiile când angajatorul o poate dispune.
A mai arătat că plus petita ar fi existat în cauză doar dacă tribunalul s-ar fi pronunțat pe mai mult decât s-a cerut în acțiunea introductivă, ceea ce nu este cazul.
În recurs nu s-au administrat probe.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate și dispozițiile legale incidente, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, conform dispozițiilor art.2 lit. "c" Cod procedură civilă și art.67 lit. "a" din Legea 168/1999 sunt conflicte de drepturi (de muncă) toate conflictele legate de încheierea, executarea,modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă. Ori, în cauză, reclamantul este salariat cu contract individual de muncă al pârâtei iar decizia de eliberare din funcție constituie, așa cum corect a reținut și tribunalul, o modificare a contractului individual de muncă în ceea ce privește doua dintre elementele esențiale prevăzute de art.41(3) din Codul muncii, respectiv felul și locul muncii.
Ca atare, nu poate fi primită susținerea recurentului că decizia contestată este un act administrativ, întrucât aceasta a fost emisă de angajator în timpul derulării raporturilor de muncă cu intimatul si in executarea acestora.
Este nefondată și susținerea recurentei potrivit căreia instanța de fond nu a interpretat corect temeiul juridic ce face obiectul litigiului, din conținutul considerentelor sentinței (47 dosar fond) rezultând fără echivoc că tribunalul a constatat că decizia se impune a fi anulată întrucât, unilateral, s-a dispus modificarea elementelor esențiale ale contractului de muncă, precizându-se expres care sunt acestea: locul de muncă (de la divizia tehnică la divizia instalații) și felul muncii (din șef serviciu în inginer III).
Aceste elemente, conform dispozițiilor imperative ale Codului muncii pot fi modificate doar cu acordul salariatului (art.41 al.1) și, doar cu titlu de excepție, în cazurile și condițiile prevăzute expres și limitativ prin art.42-48 Codul muncii.
Ca atare, deși angajatorul are într-adevăr, conform art.38(1) din CCM, posibilitatea să coreleze structura de personal cu nevoile unității, aceste prerogative pot fi exercitate doar în limitele legale anterior menționate.
Și ultimul motiv de recurs privind acordarea de către tribunal a mai mult decât s-a cerut apare ca fiind nefondat. Acest motiv ar fi fost incident doar în situația în care prima instanță s-ar fi pronunțat prin hotărârea recurată cu privire la capete de cerere ce nu au fost formulate prin acțiunea introductivă, depășind cadrul procesual fixat la fond.
Ori, în speță, tribunalul a anulat decizia, așa cum reclamantul a solicitat la fila 4 dosar fond și a acordat părții care a câștigat procesul cheltuielile de judecată conform dispozițiilor art.274(1) Cod procedură civilă.
Față de cele reținute, în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă se va respinge recursul și se va menține sentința recurată ca legală și temeinică.
Curtea va acorda intimatului cheltuielile de judecată din recurs însă doar în cuantum de 500 lei (onorariu avocat) conform chitanței nr.62/04.09.2008 emisa de " și ", înlăturând chitanța nr.28/04.09.2008 în cuantum de 1000 lei întrucât avocatul - nu figurează pe delegația depusă in recurs la data de 10.10.2008.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de CN CF CFR SA B - Sucursala Regională CF I împotriva sentinței 878/13.06.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
06.XI.2008.-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Cristina Mănăstireanu
| ← Conflict de muncă. Decizia 257/2008. Curtea de Apel Iasi | Conflict de muncă. Decizia 801/2008. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
