Contestație decizie de concediere. Decizia 106/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-



ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.106/

Ședința publică din 18 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ion Ioneci

JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel

JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul, domiciliat în G, -21,-, --11,.2,.33, jud.G împotriva deciziei civile nr.930/12.11.2007 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ G și

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: contestatorul personal,lipsă fiind intimații INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ și

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosar de către contestatorul în susținerea contestației motive pentru care a formulat contestație și o cerere prin care consideră că judecătorii - -,- - și - sunt incompatibili pentru soluționarea prezentei cauze;după care:

Curtea pune în discuție recurentului contestator cererea prin care acesta consideră că judecătorii - -,- - sunt incompatibili pentru soluționarea prezentei cauze.

Recurentul contestatorTofan, față de înscrisul depus la dosar, respectiv copia deciziei nr.854/R/27.09.2007 consideră că, completul de judecată de la acest termen nu este compatibil în a soluționa contestația în anulare.

Membrii completului de judecată de la acest termen consideră că nu există motive de a se abține în soluționarea prezentei contestații în anulare.

Recurentul contestator precizează că nu recuză completul de judecată.

Curtea dispune apelarea cauzei la a doua strigare în ordinea de pe lista de ședință.

La apelul nominal făcut în ședința publică în ordinea de pe lista de ședință a răspuns: contestatorul personal, lipsă fiind intimații INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ și

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier,după care:

Recurentul contestator solicită ca probă în prezenta cauză Regulamentul nr.15/22.11.2005 a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare. Având în vedere cele menționate înțelege să recuze o parte din membrii completului de judecată, respectiv pe d-l judecător - - și d-ra judecător -.

Față de cele precizate la prima strigare de către recurentul contestator în cererea depusă la dosar, d-na judecător - - consideră că a fost și ea recuzată.

Recurentul contestator înțelege să recuze tot completul de judecată și pe grefierul de ședință.

Curtea dispune apelarea cauzei la a treia strigare în vederea soluționării cererii de recuzare formulată oral de către recurentul contestator.

La apelul nominal făcut în ședința publică la a treia strigare a cauzei a răspuns:contestatorul personal, lipsă fiind intimații INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ și

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier,după care:

Curtea aduce la cunoștință contestatorului că prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 18.02.2008 au fost respinse cererile de abținere formulate de judecătorii - -, - - și și cererea de recuzare formulată oral de către acesta în ședință publică,constată contestația în anulare în stare de judecată și acordă cuvântul recurentului contestator în dezbateri.

Recurentul contestator, în susținerea contestașiei în anulare solicită probe,având în vedere disp.art.319, 321 coroborat cu art.138 alin.1 pct.4 Cod procedură civilă.

Curtea,deliberând, respinge cererea formulată de recurentul contestator privind solicitarea de probe întrucât instanța se pronunță asupra admisibilității cererii doar raportat la actele dosarului.

Recurentul contestator arată că motivul contestației îl constituie art.318 Cod procedură civilă,dând citire - textului de lege.Consideră că decizia civilă contestată este rezultatul unei greșeli materiale,învederând că a precizat în motivele contestației în anulare că în practica și doctrina judecătorească se arată faptul că,ori de câte ori instanța de recurs a omis să cerceteze un motiv de ordine publică invocat chiar oral de către recurent,contestația în anulare este admisibilă. Invocă disp. art. 267,învederând că la un termen anterior a invocat disp. art. 268 din Codul muncii,iar în motivare s-a trecut altceva.Mai invocă faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra nulității absolute a concedierii și faptul că la dosar există convenția civilă neînregistrată la. În concluzie consideră că contestația este admisibilă.

CURTEA

Asupra contestației în anulare înregistrată la Curtea de APEL GALAȚI sub nr.1472/44/16.11.2007.

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin contestația formulată,contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata G și G,anularea deciziei civile nr.930/12.11.2007 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr-.

În motivarea contestației se arată că hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale de fapt și nu de judecată întrucât la dosar există o convenție civilă neînregistrată la Inspectoratul eritorial d e Muncă.

De asemenea,instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra nulității absolute a concedierii dispusă de către angajator cu nerespectarea procedurii prevăzute de art.76 din Codul muncii.

A mai arătat că instanța a omis din greșeală să cerceteze mai multe motive de casare și modificare a hotărârii de fond.

În drept a invocat disp.art.318 Cod procedură civilă.

Analizând decizia civilă contestată prin prisma disp.legale aplicabile, instanța apreciază că prezenta contestație în anulare este nefondată pentru următoarele motive:

Prin sentința civilă nr.1255/16.07.2007 Tribunalul Galația admis excepția lipsei calității procesuale pasive a în capetele de cerere privind constatarea încălcării prevederilor legale privind încadrarea în muncă, obligarea la încheierea contractului individual de muncă și constatarea nulității absolute a concedierii.

A respins aceste capete de cerere formulate în contradictoriu cu pentru lipsa calității procesuale pasive.

A respins excepția prematurității.

A respins ca nefondată acțiunea formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimatele G și

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul.

Prin decizia civilă nr.930/12.11.2007 a Curții de APEL GALAȚI, s-a respins recursul declarat de contestatorul ca nefondat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de recurs a reținut următoarele:

În ceea ce privește nulitatea hotărârii instanței de fond, întrucât aceasta a fost semnată de președintele instanței pentru toți membrii completului de judecată, s-a apreciat că aceasta nu este întemeiată.

Este adevărat că potrivit art.266 alin.1 și 2 Cod procedură civilă hotărârea se va face în două exemplare originale, se semnează de judecătorii și grefierul care au luat parte la judecată.

Dar, în cazul în care, după pronunțare, unul dintre judecători este în imposibilitate de a semna hotărârea președintele instanței o va semna în locul său, iar dacă cel în imposibilitate să semneze este grefierul, hotărârea va fi semnată de grefierul șef, făcându-se mențiune despre cauza care a împiedicat pe judecător sau pe grefier să semneze hotărârea (art.261 al.1 Cod procedură civilă).

Întrucât judecătorii care au pronunțat hotărârea se aflau în concediu de odihnă, hotărârea a fost semnată de președintele instanței care menționat cauza care l-a împiedicat pe judecător să semneze hotărârea, fiind respectate disp.art.261 al.1 Cod procedură civilă.

În ceea ce privește critica adusă hotărârii instanței de fond referitor la competența materială Curții de APEL GALAȚI ca instanță de fond, s-a apreciat că nu este întemeiată deoarece disp.art.2 din Legea 52/1994 (abrogată în prezent) invocate de recurent nu are nici o legătură cu speța de față și cu obiectul acțiunii.

Așa cum a învederat chiar recurentul și a reținut și prima instanță,obiectul acțiunii îl constituie: constatarea încălcării prevederilor legale privind încadrarea în muncă de către angajator,obligarea angajatorului să încheie în formă scrisă contractul individual de muncă și constatarea nulității absolute a concedierii și fiind vorba de existența unui conflict de drepturi în cauza dedusă judecății devin aplicabile disp.art.281 din Codul muncii care prevede că jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la contractele individuale sau colective de muncă.

Trecând peste aspectele formale care nu au fost considerate întemeiate, asupra fondului problemei recurentul nu aduce nici o critică hotărârii recurate și nu indică nici unul din motivele de casare prevăzute de art.304 în sensul că nu arată pe care din cele 9 puncte prevăzute de text își întemeiază cererea și nici nu descrie legal cazul de casare avut în vedere și în acest caz, instanța urmează să facă aplicarea disp.art.304 indice 1 Cod procedură civilă.

Verificând obiectul acțiunii inițiale cu care a fost învestită instanța de fond, s-a constatat că prin cererea de recurs se invocă alte motive de încălcare a legii și totodată s-a arătat că este nulă Convenția civilă nr.44630/6.07.1998, deși la fond și la termenul de judecată din 15.11.2007 a precizat clar și fără echivoc că obiectul acțiunii îl constituie încălcarea prevederilor legale,respectiv disp.art.2 din Legea 83/1995 conf.cărora angajatorul are obligația de a încheia contractul de muncă în formă scrisă și nu solicită nulitatea absolută a convenției civile.

Concluzionând, instanța a reținut că însăși recurentul se contrazice în afirmații.

Instanța are obligația de a analiza hotărârea în raport de motivele de recurs invocate în termenul legal prevăzut de lege, conf.art.303 al.1 Cod procedură civilă și nu orice alte completări sau modificări aduse motivelor de recurs inițiale.

Referitor la susținerea recurentului că,Convenția civilă de prestări servicii înregistrate sub nr.4463/6.07.1998 ar fi nulă pentru perioada 6.07.1998 - 11.08.1998 deoarece în această perioadă au existat raporturi de colaborare între G și - Filiala instanța a apreciat că nu poate fi analizată deoarece a fost făcută pentru prima dată în recurs,nefiind invocată la instanța de fond reprezentând motive noi în recurs.

În ipoteza în care instanța ar analiza valabilitatea convenției civile indiferent de motivele de nulitate invocate, ar încălca normele de competență materială.

Față de precizarea că pentru perioada 12.08.1998 - 12.02.1999 Contractul de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă din culpa angajatorului, aceasta nu a fost reținută deoarece în perioada menționată de recurent era încheiată Convenția civilă nr.44630/6.07.1998 cu începere de la data de 4.07.1998, convenție care nu a fost anulată până în prezent.

Afirmația că angajatorul a acționat cu viclenie la. nu este dovedită prin nici un mijloc de probă de către recurent, deși potrivit art.1169 Cod civil, sarcina probei revine celui care face o propunere (afirmație) înaintea judecății deoarece trebuie să o dovedească, și în consecință,nu a putut fi reținută de către instanță.

Nu s- reținut nici susținerea recurentului că sancțiunea disciplinară aplicată de angajator a constat în retragerea autorizației personale de agent autorizat permanent, deoarece această susținere nu a fost invocată și la instanța de fond.

În atare condiții, criticile formulate de recurent nu se încadrează în nici unul dintre motivele de recurs prev.de art.304 pct.1 și 9 Cod procedură civilă și prin urmare în temeiul disp.art.312 al.1 Cod procedură civilă instanța a respins recursul declarat de contestatorul, ca nefondat.

Ori, potrivit art.318 al.1 Cod procedură civilă, hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Contestația în anulare specială reprezintă astfel o cale extraordinară de atac, de retractare ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de recurs și numai în prezența unuia dintre motivele expres și limitativ prevăzute de lege.

În referire la situația când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale, legea are în vedere acele greșeli formale care sunt săvârșite în legătură cu examinarea recursului. Contestația în anulare întemeiată pe acest motiv nu poate fi exercitată pentru remedierea unor greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor ori de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural, iar disp.legale cuprinse în art.318 Cod procedură civilă prevăd un câmp limitat de aplicații ce trebuie interpretat în mod restrictiv pentru a nu deschide în ultimă instanță calea unui veritabil recurs la recurs.

Cele invocate de către contestator ca motive ale contestației în anulare nu reprezintă greșeli materiale în legătură cu aspectele formale ale judecății,ci vizează aspecte ce țin de modalitățile de legiferare a drepturilor pretinse cu ocazia judecății și de interpretare a unor asemenea dispoziții de către instanța de judecată.

Motivele de nulitate absolută invocate de către contestator nu pot fi avute în vedere pe calea specială a contestației în anulare întrucât motivele contestației sunt strict și expres limitativ prevăzute de cele două articole din Codul d e procedură civilă,respectiv 317 și 318. De altfel, nu se constată existența niciunui motiv de nulitate absolută a deciziei pronunțată în recurs care respectă prev.art.261 Cod procedură civilă.

De asemenea, s-a invocat faptul că instanța de recurs nu ar fi cercetat vreunul din motivele de casare în condițiile în care se observă că decizia civilă contestată este motivată și cuprinde toate elementele din care se poate trage concluzia că au fost avute în vedere toate motivele de recurs așa cum au fost formulate.

Față de aceste considerente,se va respinge ca nefondată contestația în anulare

Formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. nr.930/12.11.2007 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr-, în baza disp.art.320 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul, domiciliat în G, -21,-, --11,.2,.33, jud.G împotriva deciziei civile nr.930/12.11.2007 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ G și. G, ca nefondată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 18 Februarie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

dec.jud./12.03.2008

Tehnored./2 ex./ 13 Martie 2008

Fond:-

Asistenți jud.-

Președinte:Ion Ioneci
Judecători:Ion Ioneci, Marioara Coinacel, Virginia Filipescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 106/2008. Curtea de Apel Galati