Contestație decizie de concediere. Decizia 1068/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1068/2009
Ședința publică din26 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- --președintele Curții de Apel
- - - JUDECĂTOR 2: Petrașcu Adriana Doriani Ana
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1089/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurentul asistat de av.,lipsă fiind pârâtul intimat Serviciul de Ambulanță Județean
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se comunică 1 ex din întâmpinare cu mandatarul recurentului care nu solicită termen pentru studiu acesteia.
Nemaifiind alte cererii de formulat se acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul recurentului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.Depune la dosar nota de cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin contestația înregistrată la ribunalul Hunedoara sub dosar nr- contestatorul l-a chemat în judecată pe intimatul SERVICIUL DE AMBULANȚĂ JUDEȚEAN H, solicitând:
-în principal: anularea deciziei nr. 2/08.01.2009 emisă de pârâtă; repunerea petentului în situația anterioară, respectiv reangajarea acestuia pe postul avut anterior emiterii deciziei atacate, având același salariu; plata zilelor de muncă din data de 08.01.2009 și până la reangajarea efectivă a petentului;
-în subsidiar: înlocuirea sancțiunii cu mustrare, urmând a repune petentul în situația anterioară, respectiv reangajarea acestuia pe postul avut anterior emiterii deciziei atacate, având același salariu și plata zilelor de muncă din data de 08.01.2009 și până la reangajarea efectivă a petentului;
Solicită cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației sale contestatorul arată că decizia atacată a fost emisă fără acordul sindicatului, iar motivul reținut nu corespunde adevărului. Arată de asemenea, că este angajat pe acest post de 14 ani; în întreaga activitate de 40 de ani nu a săvârșit nici o abatere disciplinară; nu a solicitat niciodată bani de la bolnavii pe care-i transport cu ambulanța.
Contestația nu a fost precizată în drept.
În probațiune s-au depus următoarele înscrisuri: adresa nr. 48/06.01.2009, decizia nr. 2/08.01.2009, proces verbal de constatare nr.75/08.01.2009, declarația numitei.( filele 3-6)
Prin întâmpinarea depusă în cauză intimatul SERVICIUL DE AMBULANȚĂ JUDEȚEAN H solicită respingerea contestației, arătând că decizia de desfacere a contractului de muncă este legală și temeinică, petentul fiind vinovat de abaterea disciplinară gravă imputată, iar acordul sindicatului nu se impunea potrivit art.27 alin.1 din M la nivel de unitate 2008-2009, aflându-ne în cadrul unei desfacerii pentru motive imputabile salariatului.
În drept se invocă: art.115-118 cod procedură civilă, art.263-268 codul muncii.(14,15)
În probațiune s-au depus următoarele înscrisuri în copie: fișa de solicitare și declarația numitului G, declarația petentului în fața comisiei de disciplină, fișa post, Regulament de ordine interioară semnat de petent.( filele 16-35).
Prin sentința civilă nr. 1089/LM/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- s-a respins contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimatul SERVICIUL DE AMBULANȚĂ JUDEȚEAN
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut, în esență, cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente că decizia atacată este legală și temeinică, contestatorul fiind vinovat de săvârșirea abaterii deosebit de grave reținute în sarcina sa, care a justificat măsura dispusă de angajator. Apărarea contestatorului în sensul că nu a pretins suma de bani, ci i-a fost oferită de pacient a fost înlăturată de prima instanță, cu motivarea că fapta salariatului de a primii o sumă de bani după ce a îndeplinit o sarcină de serviciu constituie o abaterea deosebit de gravă, definită ca atare de regulamentul intern, iar celelalte aspecte invocate nu sunt în măsură să înlăture vinovăția salariatului.
Împotriva acestei sentințe, a declarat, în termenul legal prev. de art. 79 din Legea nr. 168/1999, recurs contestatorul, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și procedând la rejudecarea cauzei, admiterea contestației așa cum a fost formulate; cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul critică sentința atacată ca fiind nelegală și netemeinică, deoarece: nu a pretins suma de bani reținută în sarcina sa de la pacientul G, fapt dovedit cu declarația acestuia; suma a fost restituită; fișa postului și Regulamentul Intern interzic solicitarea unor sume de bani, or el nu a solicitat această sumă ci i-a fost strecurată, fără știrea sa. În subsidiar, se impune a se avea în vedere lipsa gravității acestei fapte, față de criteriile prev. de art.266 codul muncii.
În drept se invocă art.266, 281 codul muncii.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 61 alin.1 lit.a din Legea nr. 53/2003- codul muncii;angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în următoarele situații:în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravăsau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară.
Deși codul muncii nu enumeră abatele grave, definește abaterea gravă în conținutul art.263 alin.2 ca fiind "o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierahic"
În speță, prin decizia nr. 2/08.01.2009 emisă de SERVICIUL DE AMBULANȚĂ JUDEȚEAN H - intimata de față- s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatorului-recurentul, în conformitate cu art.264 alin.1 lit.f, reținându-se în fapt " existența unei abateri disciplinare grave prin încălcarea regulilor de deontologie și etică profesională, potrivit cărora, angajaților le este interzis cu desăvârșirea primirea de bani sau foloase pentru activitățile prestate în cadrul atribuțiilor de serviciu"
Cele reținute în decizia de concediere sunt confirmate de înscrisurile depuse la dosar, respectiv: reclamația nr.3/05.01.2009 a numitei prin care se aduce la cunoștința conducerii intimatei faptul că contestatorul, ambulanțier la a primit de la soțul său o sumă de bani pentru a-l transporta în data de 16.12.2008 la domiciliu, în județul A, în urma externării (fila3); nota explicativă nr.65/07.01.2009 dată de contestator în faza cercetării disciplinare prealabile, prin care recunoaște primirea acestei sume, dar arată că bani "i-au fost introduși în buzunar"și i-a restituit; procesul verbal de constatare nr. 75/08.01.2009 întocmit de comisia de disciplină (fila5).
Apărarea recurentului în sensul că a primit acești bani și nu i-a pretins-confirmată de declarația numitului G-fila 17, 52 -și că de altfel, i-a restituit, în mod corect a fost înlăturată de prima instanță, ca fiind fără relevanță juridică atâta vreme cât prevederile art. 52 lit. a din Regulamentul Intern al Serviciului de Ambulanță H-invocat ca temei juridic în decizia de concediere- interzice întregului personal "primirea de banisau foloase pentru activitățile prestate în cadrul atribuțiilor de serviciu."(fila 29). Acest regulament a fost adus la cunoștința salariatului în cauză conform semnăturii de pe tabelul nominal depus la fila 30. De altfel și în fișa postului este prevăzută obligația "de a îndeplini toate sarcinile care îi revin potrivit Regulamentului Intern."punct 4.2-(fila 20). Este de asemenea de menționat, că restituirea sumei a avut loc, după depunerea reclamației în faza cercetării disciplinare.
În ce privește aprecierea gravității faptei este de reținut că fapta contestatorului așa cu a fost descrisă în actul de sancționare și dovedită ca atare este suficient de gravă, dat fiind urmările produse, să justifice o atare măsură extremă dispusă de angajator iar stabilirea aplicarea sancțiunii disciplinare, în raport cu criteriile prev. de art.266 codul muncii este un drept lăsat de legiuitor la latitudinea angajatorului așa cum reiese expres din art.263 alin.1 potrivit căruia"angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară". respectiv art. 267 alin.2 codul muncii potrivit căruia"angajatorul stabileștesancțiunea aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat".
Față de cele ce preced, curtea reține că soluția instanței de fond face o interpretare și aplicare corectă a legii la starea de fapt reieșită din probele dosarului, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civilă, cu aplicare art. 82 din Legea nr. 168/1999, va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită de contestator, va menține ca legală și temeinică sentința atacată.
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1089/LM/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 26 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.AD
Tehnored.AD/TM/2ex
Jud.
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Petrașcu Adriana Doriani Ana
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 965/2009. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 5855/2009. Curtea... → |
|---|
