Contestație decizie de concediere. Decizia 1076/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1076/
Ședința publică de la 07 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta - ROMANIA SRL, împotriva sentinței civile nr.1006/M din 5.06.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 1 octombrie 2009, când partea prezentă a pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, amânat pronunțarea pentru data de 7 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de fata
Constata ca, prin sentința civilă nr., tribunalul Brașov dispus următoarele.
A admis în parte acțiunea formulată de contestatorul, cu domiciliul ales în mun. B,-,. 1,. A,.2, jud. B în contradictoriu cu intimata - ROMANIA SRL, cu sediul în B str. -. - nr.70.
A constatat nulitatea absolută a deciziei nr.90 din data de 03.04.2009, emisă de intimată.
A obligat pe intimată să-l reintegreze pe contestator în funcția deținută anterior desfacerii contractului de muncă.
A obligat pe intimată să-i plătească contestatorului despăgubiri egale cu drepturile salariale de care ar fi beneficiat acesta începând cu data de 03.04.2009 și până la data reintegrării efective.
A respins petitul având ca obiect obligarea pârâtei la plata daunelor morale.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
La data de 03.04.2009 raporturile juridice de muncă ale reclamantului cu societatea au încetat în temeiul art. 65 alin. 1 din Codul Muncii care prevede "concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia."
La termenul din data de 03.06.2009, instanța din oficiu a invocat excepția nulității absolute a deciziei de concediere emisă de intimată, excepție pe care a unit-o cu fondul cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 62 alin 2 din Codul Muncii "decizia de concediere se emite în scris și, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să fie motivată în fapt și în drept".
În cauza de față, din conținutul deciziei nr. 90/03.04.2009, emisă de intimată ( fila 4 dosar), nu rezultă care sunt motivele de fapt care au stat la baza emiterii acestei decizii, astfel încât, instanța constată că prezenta decizie este lovită de nulitate absolută.
Pentru aceste motive, a fost admisă contestația formulată de contestatorul cu consecința constatării nulității absolute a deciziei de concediere emisă de intimata - ROMANIA SRL și obligarea intimatei la reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior.
A fost oblligată intimata la plata drepturilor salariale cuvenite reclamantului contestator drepturi de care acesta ar fi beneficiat dacă nu ar fi încetat raporturile de muncă, dată fiind nulitatea absolută a deciziei emise, care nu poate produce efecte, potrivit principiului quot nullum est nullum producit efectum.
În ceea ce privește obligarea intimatei la plata de despăgubiri cu titlu de daune morale, instanța a apreciat că acest petit nu este întemeiat, iar simpla constare a nulității deciziei emise și repunerea părților în situația anterioară, echivalează cu o reparare justă a prejudiciului moral cauzat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta R omânia cu sediul în B. Este criticata sentința pentru nelegalitate si netemeinicie.
Se arata ca in mod greșit instanța a admis excepția nulității absolute a deciziei de concediere emisa de intimata, reținând ca decizia de desfacere a contractului de munca nu este motivata.
Instanța a ignorat apărările intimatei prin care arata ca aceasta a procedat la înștiințarea reclamantului încă din 05.03.2009 asupra intenției de desființare a postului.
Totodată, decizia a fost întocmita cu respectarea cerințelor legale fiind motivata in drept, arătând temeiul legal al desființării postului. Recurenta susține ca măsura concedierii a avut o cauza reală si serioasa.
Solicita admiterea recursului, pentru ca altfel s-ar crea un precedent judiciar periculos, reintegrarea salariaților disponibilizați neputându-se realiza, întrucât punctul de lucru la care era angajat reclamantul se va desființa, deoarece lucrările de reabilitare a șoselei B-S au fost finalizate din 15.06.2009.
În probațiune în recurs s-au depus înscrisuri, respectiv " nota de prereceptie" din 07.07.2009
Analizând recursul formulat, instanța retine ca este nefondat.
Reclamantul a sesizat instanța cu o contestație împotriva deciziei de disponibilizare solicitând anularea deciziei de desfacere a contractului de munca pentru considerentul ca desființarea postului nu este reala si efectiva, susținând ca in locul contestatorului a fost angajata o alta persoana.
Intr-adevăr excepția nulității deciziei de desfacere a contractului de munca s-a invocat din oficiu. Soluționarea contestației prin admiterea excepției invocate nu presupune o analiza pe fond a cauzei, respectiv nu s-au analizat motivele invocate de contestator privitoare la legalitatea măsurii dispuse, daca aceasta concediere este reala si efectiva.
Deci susținerea recurentei ca s-ar crea un precedent judiciar in ceea ce privește reintegrarea persoanelor disponibilizate nu poate fi avuta in vedere, deoarece, instanța de fond a dispus reintegrarea ca efect al nulității deciziei de disponibilizare pentru nerespectarea condițiilor de forma ale acesteia.
Soluția instanței de fond este corecta. Chiar daca recurenta a indicat in conținutul deciziei de desfacere a contractului de munca nr 90/3.04.2009 temeiul de drept al disponibilizării - art. 65(1) din codul muncii, indicarea doar a temeiului de drept in baza căruia s-a adoptat măsura încetării raporturilor de munca, nu este suficienta, emitentul deciziei fiind obligat sa cuprindă în conținutul deciziei motivele de fapt care au stat la baza emiterii ei, simpla afirmație " desființarea postului " nefiind suficienta, creând incertitudine, în lipsa unor argumente solide.
Susținerile recurentei referitoare la legalitatea măsurii dispuse, respectiv faptul ca desființarea postului contestatorului este reală si efectiva, sunt contrazise de probele administrate la fond. Din organigrama societății comerciale la care era angajat contestatorul din ianuarie 2009si martie 2009, deci înainte si după disponibilizare, rezulta ca în departamentul în care lucra contestatorul, numărul de posturi a rămas același si ca in locul contestatorului a fost angajată o alta persoana,operând doar o schimbare a denumirii postului, ceea ce nu exclude supozițiile contestatorului ca desființarea postului sau nu este reala si efectivă.
În consecință, în temeiul art. 312 alin 1 pr. civ, instanța va respinge recursul formulat menținând sentința pronunțată ca legală si temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta - România SRL cu sediul în B, str. -. -, nr. 70, împotriva sentinței civile nr. 1006/2009 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Obligă recurenta - România SRL să plătească intimatului contestator suma de 600 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 07 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red AP 20.10.2009
Dact AG 28.10.2009/ 4 ex
Jud fond / A
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1023/2009. Curtea... | Completare carnet de muncă. Decizia 92/2009. Curtea de Apel Cluj → |
|---|
