Contestație decizie de concediere. Decizia 1163/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1163
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr.1075/23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata SC ROMANIA SRL, având ca obiect contestație decizie de concediere.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22.10.2009 care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 27.10.2009.
CURTEA:
Cererea de chemre în judecată
La data de 5.05.2009 contestatoarea a solicitat în contradictoriu cu SC România SRL anularea cererii de demisie, reintegrarea în postul deținut anterior cu plata drepturilor salariale aferente.
A arătat ca îndeplinea funcția de șef de supraveghere case în cadrul societății iar în urma unor neregularități și a unei anchete prelungite coroborate cu oboseala și stresul a semnat cererea de demisie.
Intimata în termen legal a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată motivat de faptul ca demisia este un act unilateral al salariatului prin care este denunțat contractul de muncă, act nerevocabil de către salariat decât cu acordul tacit sau expres al angajatorului.
Sentința civilă nr.1075/23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați
Prin sentința civilă nr.1075/23.06.2009 Tribunalul Galația respins ca nefondată cererea reținând că prin demisie se înțelege actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz."
Demisia este un act unilateral al salariatului prin care este denunțat contractul de munca, act nerevocabil de către salariat decât cu acordul tacit sau expres al angajatorului, care în speță a luat act de voința petentei și a renunțat la preaviz.
In speța contestatoarea nu a făcut dovada vicierii consimțământului prin constrângere morală, stresul și oboseala invocate nefiind forme ale acesteia.
Astfel s-a reținut că intimata în mod corect a luat act de cererea de demisie a contestatorului motiv pentru care a fost respinsă contestația ca nefondată.
Recursul declarat de contestatoarea
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea, arătând că pentru termenul de judecată din23.06.2009, instanța a rămas în pronunțare pe fondul cauzei neluând în considerare aptul că apărătorul recurentei a depus la dosar cerere de amânare pe motive medicale, motivată în baza unei adeverințe medicale, fiind și prima cerere de amânare. Astfel i-a fost încălcat dreptul la apărare al contestatoarei, drept fundamental garantat într-un proces civil.
De asemenea, contestatoarea a mai reclamat încălcarea principiului rolului activ conf.art.129 al.5 pr.civ. și a nesoluționării cererii de probatorii a contestatoarei.
Recurenta a criticat că hotărârea nu este motivată și astfel nu poate fi exercitat un control jurisdicțional de către instanța superioară.
Instanța nu a ținut cont nici de toate probele administrate în cauză.
Instanța nu a luat în considerare faptul că, între data așa zisei demisii, respectiv 30.03.2009 și data la care intimata a luat act de această demisie, respectiv 3.04.2009, recurenta a trimis, către intimată, un e-mail,( primit de aceasta), pe data de 31.03.2009, prin care își exprima dorința de a continua activitatea.
Deasemeni, instanța nu remarcat faptul că demisia este datată 30.03.2008 și nu 30.03.2009.
Considerentele deciziei instanței de recurs
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, instanța reține următoarele:
Recursul declarat este nefondat și criticile aduse sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art.156 civ.Cod Penal nu obligă instanța de fond să acorde termen de judecată dacă în procesul civil se formulează cerere de amânare.
Amânarea este lăsată la atitudinea instanței de fond, iar decizia sa cu privire la acest aspect nu poate constitui motiv de recurs și nu poate fi cenzurată de instanța superioară.
Instanța putea amâna pronunțarea dacă se cerea expres aceasta.
Sub acest prim aspect, respingerea cererii de amânare nu constituie prin ea însăși încălcarea dreptului la apărare.
Instanța de fond a respins cererea de amânare a cauzei având în vedere că la dosar nu exista o delegație a avocatului contestatoarei.
Sub aspectul faptului că a fost încălcat principiul rolului activ în cauză instanța de recurs nu reține această critică nefiind arătată în mod concret modalitatea în care instanța ar fi fost obligată să solicite relații sau probe fără de care nu ar fi putut soluționa dosarul.
Nu este reținută nici critica conform căreia instanța de fond nu a avut în vedere toate actele de la dosar și nici aceea că hotărârea pronunțată nu are o motivare reală deoarece din cuprinsul hotărârii recurate se observă clar că instanța de fond a tratat problema de drept din dosar, aspecte esențiale ale cauzei și a și arătat în motivarea hotărârii de ce nu poate fi avută în vedere opinia contestatoarei.
Pe fondul cauzei apreciem ca fiind corectă teza reținută de instanța de fond conform căreia nu s-a făcut dovada că demisia a fost dată de către reclamantă într-un puternic stres și presiune, cu vicierea esențială a consimțământului, iar, pe de altă parte trebuie ținut cont de vârsta reclamantei și de amenințarea concretă pe care aceasta ar fi simțit-o din partea angajatorului încât discernământul să fie absent.
Apreciem ca fiind corectă soluția de respingere a cererii formulate de reclamantă.
Față de aceste considerente, conf.art.312 pr.civ. urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr.1075/23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr.1075/23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
- - -
Grefier
-
Red./7.12.2009
Dact./4 ex/17.12.2009
FOND:-
Asis.jud.-
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Alina Savin
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 14/2008. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 2368/2008. Curtea... → |
|---|
