Contestație decizie de concediere. Decizia 1383/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr- contestație decizie de concediere-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1383
Ședința publică din data de 24 Februarie 2010
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Elena Stan
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta SC SRL, împotriva sentinței civile nr.3678/09.11.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect, contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă depunând împuternicirea avocațială, avocat, lipsind intimatul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că prin serviciul registratură s-a depus în termen procedural întâmpinare cu exemplar pentru comunicare, după care, avocat, nu solicită un nou termen de judecată pentru observarea întâmpinării, considerând că aceasta nu are legătură cu această cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părții prezente.
Avocat pentru recurenta pârâtă, solicită în principal admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru administrarea întregului probatoriu, cel de al doilea martor nemaifiind audiat, iar în subsidiar, admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii, decizia de concediere fiind legală și având la bază acordul părților, așa cum a declarat și reclamantul și cum reiese și din copia cererii formulată de acesta prin care solicită eliberarea carnetului de muncă și plata drepturilor salariale.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.3678/09.11.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s- admis contestatia formulata de petentul impotriva deciziei nr. 199/02.07.2009 emisa de intimata SC SRL Tg-
S-a dispus anularea deciziei nr. 199 din 02.07.2009 emisa de intimata.
S-a dispus reintegrarea petentului in postul detinut anterior.
A fost obligată intimata sa plateasca petentului despagubiri egale cu salariile indexate majorate si reactualizate si celelalte drepturei banesti de care ar fi beneficiat petentul incepand cu data concedierii pana la data reintegrarii efective.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Examinand cererea petentului catre unitatea intimata, cerere aflata la dosar la fila 12, se retine ca petentul a solicitat eliberarea cartii de munca si plata drepturilor banesti fara a data cererea si fara aos emna.
Potrivit dispozitiilor art. 55 lit b din Codul muncii:"Contractul individual de munca poate inceta ca urmare a acordului partilor la data convenita de acestea."
Incetarea contractului individual de munca ca urmare a acordului partilor trebuie sa fie urmarea consimtamantului partilor respectiv angajatorul sa aiba in vedere o eventuala cerere ori o alta manifestare neindoielnica de vointa din care sa rezulte intentia a angajatului de a parasi unitatea.
ambelor parti trebuie sa fie serios si explicit, sa excluda orice echivoc.
Ori, in speta de fata, petentul nu si- manifestat neindoielnic vointa sa de a inceta raporturile de munca cu unitatea, inscrisul pe care intimata l-a considerat o cerere de incetare a contractului individual de munca prin acordul partilor neindeplinind conditiile unei asemenea cereri,nefiind semnata si datat de petent. In eventualitatea in care aceasta cerere ar fi fost scrisa de petent,ea nu cuprinde intentia de a nu mai lucra la unitate angajatorul avand obligatia sa cerceteze aceasta intentie in cazul in care s-a considerat ca petentul n-ar mai dori sa lucreze si nu sa procedeze imediat la incetarea raporturilor de munca printr-o decizie.
Mai mult decat atat, decizia prin care se ia act de incetarea contractului individual de munca prin acordul partilor presupune si semnarea sa de catre angajat care isi da astfel acordul sa inceteze raporturile de munca cu unitatea, pe cand decizia atacata in cauza de fata nu poarta semnatura petentului, si astfel se retine ca acesta nu si-a dat acordul, decizia fiind nelegala si netemeinica.
Avand in vedere aceste considerente precum si dispozitiile art. 55 lit b si art. 78 din Codul muncii, instanta a admis contestatia, a dispus anularea deciziei nr. 199 din 02.07.2009 emisa de intimata, a dispus reintegrarea petentului in postul detinut anterior si obligarea intimata sa plateasca petentului despagubiri egale cu salariile indexate majorate si reactualizate si celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat petentul incepând cu data concedierii pana la data reintegrarii efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SRL, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică în sensul că, instanța de fond în mod eronat a reținut contestarea de către angajat a deciziei de încetare a raporturilor de muncă întrucât, după lăsarea cererii de demisie, intimatul contestator nu a mai colaborat în nici un fel cu unitatea fapt pentru care i-a fost comunicată decizia.
Nemulțumirea contestatorului rezidă în faptul că nu beneficiază de ajutor de șomaj.
Unitatea a încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului dar contestatorul nu a colaborat.
Analizând sentința civilă prin prisma criticilor formulate în recurs dar și în raport cu dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente.
Curtea constată că susținerea recurentei în sensul eronatei rețineri de către instanța de fond a împrejurării că petenta nu și-a manifestat intenția denunțării raporturilor de muncă, este nefondată.
Actul juridic prin care părțile pun capăt raportului de muncă, ca și încheierea contractului de muncă, trebuie să îndeplinească condițiile de fond pentru validitatea oricărui act juridic, potrivit art. art. 948.Civil - în virtutea principiului mutuus consensus mutuus dissensus.
Trebuie precizat faptul că, deși legea nu prevede necesitatea existenței acordului în scris al angajatului în sensul încetării raportului de muncă cu acordul unității, lipsa semnăturii acestuia în condițiile contestării acestui acord presupus trebuie suplinită de angajatorul prin orice mijloace de probă.
Prin administrarea probatoriilor este necesar a se dovedi în mod neechivoc faptul că angajatul și-a exprimat în mod liber și neechivoc consimțământul pentru desfacerea raporturilor de muncă, în sens contrar fiind imposibilă verificarea de către instanța de judecată a acestui temei juridic al încetării raportului de muncă.
Stabilirea cu certitudine a acestui acord este necesară datorită consecințelor deosebite a acestui act al salariatului,acordul neputând fi stabilit în mod prezumtiv..
Cum din datele dosarului, o astfel de concluzie certă - a acordului salariatului -nu a putut fi dovedită de unitatea căreia îi revine sarcina probei conform art. 287., în temeiul art. 312 alin.1 teza a II-a civ Cod Penal Curtea va respinge recursul ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC SRL, împotriva sentinței civile nr.3678/09.11.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect, contestație decizie de concediere.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 24.02.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.CT
Tehn.red. /Ex.2/31 martie2010
/- și
Președinte:Elena StanJudecători:Elena Stan, Carmen Tomescu, Ligia Epure
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1280/2010. Curtea... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 84/2009. Curtea de... → |
|---|
