Contestație decizie de concediere. Decizia 1567/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1567/R-CM
Ședința publică din 03 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei civile nr.516/R-CM din 18 martie 2009, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru intimata Internațional Romania, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009 emisă de Baroul București - Cabinet individual, lipsind contestatorul.
Procedura este legal îndeplinită.
Contestația este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, s-a depus la dosar întâmpinare formulată de intimată.
Apărătorul intimatei arată că nu are cereri de formulat.
Curtea constată contestația în anulare în stare de judecată și acordă cuvântul asupra ei.
Apărătorul intimatei având cuvântul, solicită respingerea contestației în anulare, pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar și susținute în ședință, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față:
La data de 8 septembrie 2009, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.516/R-CM din 18 martie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, solicitând retractarea acestei decizii, rejudecarea recursului împotriva sentinței civile nr.1199/CM din 4 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș și pe fond admiterea contestației formulată împotriva deciziei nr.3562 din 30 2007 emisă de intimata Auto Internațional România
Se arată, în motivarea contestației formulate, că decizia sus arătată prin care s-a respins recursul declarat de contestator este rezultatul unor grave greșeli de fapt, în sensul că instanța de recurs a confundat importante elemente de fapt care au condus la pronunțarea unei soluții nelegale, fiind încălcate dispozițiile art.318 teza I Cod procedură civilă.
Instanța de recurs a stabilit că recurentul nu a prezentat certificate medicale la societatea intimată pentru a dovedi că s-a aflat în incapacitate temporară de muncă, cu toate că această situație de fapt a fost dovedită cu declarațiile martorilor audiați și cu cele două acte medicale depuse la dosar.
De asemenea, instanța de recurs a reținut în mod eronat că cele două certificate medicale au fost vizate ulterior de medicul de familie și că la momentul când s-a efectuat cercetarea disciplinară și s-a emis decizia de încetare a contractului de muncă, contestatorul nu a invocat starea de incapacitate, cu toate că la dosarul cauzei s-a făcut dovada acestei situații cu declarațiile martorilor și certificatele medicale depuse.
În cel de-al doilea motiv se indică nerespectarea dispozițiilor art.318 alin.1 teza a II-a Cod procedură civilă, în sensul că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra celor cinci motive invocate privind nelegalitatea sentinței instanței de fond și nici nu a analizat toate motivele de casare.
Se arată astfel că instanța de recurs nu a analizat motivul referitor la nerespectarea dispozițiilor art.60 alin.1 lit.a) și art.76 din Codul muncii, în sensul că, contestatorul a dovedit că s-a aflat în incapacitate temporară de muncă, așa cum rezultă din declarațiile martorilor de la dosar.
Din moment ce acesta a făcut dovada că la data emiterii deciziei a fost bolnav, în incapacitate temporară de muncă, în mod nelegal s-a respins contestația formulată, fiind încălcate dispozițiile art.60 alin.1 lit.a) și art.76 din Codul muncii.
Instanța de recurs a înlăturat, fără nicio motivare, declarațiile martorilor audiați la cererea contestatorului, prin care s-a confirmat că acesta a fost chemat telefonic să se prezinte la locul de muncă, deși a anunțat că este bolnav.
Instanța nu s-a pronunțat nici asupra motivului de recurs cu privire la termenul referitor la obligația contestatorului de a depune la societatea intimată certificatele medicale și modalitatea eliberării acestor certificate pentru fiecare lună, în mod separat.
Față de motivele arătate se solicită admiterea contestației, temeiul legal invocat fiind dispozițiile art.318 Cod procedură civilă.
Contestația formulată urmează a fi respinsă.
Prin decizia civilă nr.516/R-CM din 18 martie 2009, Curtea de APEL PITEȘTIa respins recursul declarat de contestator împotriva sentinței civile nr.1199/CM din 4 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș.
Contestatorul pretinde că această decizie ar fi fost pronunțată în urma unei erori materiale și prin neanalizarea tuturor motivelor de recurs invocate.
Potrivit art.318 Cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Referitor la eroarea materială în sensul textului mai sus citat, se reține că este vorba de o greșeală de ordin procedural care duce la pronunțarea unei soluții eronate.
Greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
Pe de altă parte, contestația în anulare prevăzută de art.318 Cod procedură civilă este o contestație specială care urmărește neregularitățile evidente privind actele de procedură și nu cele referitoare la problemele de fond, urmărindu-se repunerea părții în drepturile care i-au fost nesocotite. Legea se referă astfel la greșeli materiale, de ordin procedural, cum ar fi, de exemplu, respingerea greșită a unui recurs ca tardiv sau ca netimbrat, deși era în termen sau era timbrat și nu la pretinse erori de fond în legătură cu aprecierea probelor și cu modul în care instanța de recurs a stabilit situația de fapt.
Prin contestația în anulare legea nu a urmărit să deschidă părților calea recursului la recurs, care să fie soluționat de aceeași instanță, sub motivul greșitei stabiliri a situației de fapt. Greșelile procedurale care pot fi invocate într-o asemenea contestație nu trebuie să ducă la o reexaminare a fondului sau la o reapreciere a probelor.
În speță, așa cum s-a arătat mai sus, în contestația formulată, se arată drept erori materiale faptul că instanța de recurs a stabilit că nu au fost prezentate certificatele medicale la societatea intimată pentru a se dovedi incapacitatea de muncă a contestatorului sau că s-a reținut eronat că cele două certificate au fost vizate ulterior de medicul de familie.
Cum erorile invocate nu sunt erori de ordin procedural prevăzute de art.318 alin.1 teza I Cod procedură civilă, ci sunt erori în legătură cu aprecierea probelor și modul în care instanța de recurs a stabilit situația de fapt, acestea nu pot fi îndreptate pe calea contestației în anulare.
Nici prevederile art.318 alin.1 teza a II-a Cod procedură civilă nu sunt îndeplinite în cauză.
Astfel, contestatorul pretinde că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra celor cinci motive invocate privind nelegalitatea sentinței civile atacate și nu a examinat cauza sub toate aspectele.
Analizând aceasta se constată că în recursul formulat se critică sentința instanței de fond față de motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că în mod greșit s-a reținut că nu era bolnav, că nu a prezentat certificate medicale, deși din actele dosarului rezultă că certificatele medicale au fost vizate de medicul de familie care avea dreptul să facă aceasta.
Se arată de asemenea că greșit s-a reținut că cele două certificate medicale au fost eliberate la date diferite și s-a înlăturat ca nesinceră declarația martorei.
Instanța constată astfel că, deși în recursul formulat se face o enumerare de la 1-10, toate cele arătate și motivate vizează nelegalitatea deciziei față de motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Instanța de recurs a analizat sentința recurată având în vedere situația de fapt reținută în aceasta și actele administrate în cauză și a motivat amplu respingerea recursului.
Se constată că instanța de recurs a avut în vedere motivele invocate de contestator în totalitate și nu se poate pretinde că nu ar fi analizat vreunul din acestea.
De altfel, contestatorul, în contestația în anulare formulată, nu arată în mod concret vreun motiv de recurs care nu ar fi fost soluționat, ci se referă la nelegalitatea deciziei emisă de intimată, cu referire la nerespectarea dispozițiilor art.60 alin.1 lit.a) și art.76 din Codul muncii.
Instanța de recurs nu este obligată să răspundă la argumentele folosite de recurent în dezvoltarea unui motiv de casare, ci este îndreptățită să grupeze aceste argumente pentru a răspunde la motivul de casare, printr-un considerent comun.
Cum în decizia contestată s-a analizat în totalitate starea de incapacitate invocată de contestator și actele medicale depuse pentru aceasta, nu se poate pretinde că nu au fost analizate motivele invocate.
Față de cele arătate se constată că în cauză nu sunt întrunite cerințele art.318 alin.1 teza I și a II-a Cod procedură civilă pentru admiterea contestației în anulare.
Cum contestația în anulare nu poate fi admisă decât în cazurile și în condițiile strict și limitativ prevăzute de lege, care în speță nu sunt îndeplinite, față de prevederile sus arătate urmează a fi respinsă.
La cererea intimatei, va fi obligat contestatorul la plata către aceasta a sumei de 2500 lei cheltuieli de judecată, ce reprezintă onorariu de avocat în recurs și se acordă în baza art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul, domiciliat în comuna,.1,.A,.1, județul A, împotriva deciziei civile nr.516/R-CM din 18 martie 2009, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-, intimată fiind AUTO INTERNAȚIONAL ROMÂNIA, cu sediul în,- A, județul
Obligă pe contestator la plata către intimată a sumei de 2500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./4.11.2009
Jud. recurs:
Jud. fond:
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 65/2010. Curtea de... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 1131/2009. Curtea... → |
|---|
