Contestație decizie de concediere. Decizia 182/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE de muncă
și Asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 182
Ședința publică din 3 februarie 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Mihail Decean
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului formulat de pârâta BCR SA B împotriva sentinței civile nr. 737/28.10.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta pârâtei recurente, consilier juridic și reprezentanta reclamantei intimate, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta intimatei depune la dosar chitanță privind plata onorarului de avocat și întâmpinare în două exemplare din care un exemplar se comunică cu reprezentanta pârâtei recurente, care depune la dosar delegație de reprezentare și înscris reprezentând un articol din ziarul " ", intitulat "Bancă țepuită din interior?" referitor la ancheta penală desfășurată în cadrul BCR agenția.
Reprezentanta reclamantei intimate s-a opus administrării probei cu un astfel de înscris, arătând că proba nu este concludentă, utilă și pertinentă soluționării recursului, având în vedere că hotărârea primei instanțe vizează excepția nulității absolute a deciziei de concediere și nu s-a procedat la soluționarea cauzei în fond.
Instanța având în vedere dispozițiile art.3041Cod procedură civilă apreciază admisibilă cererea de probațiune astfel că încuviințează depunerea înscrisului.
Nemaifiind alte cereri formulate se acordă cuvântul în dezbaterea recursului
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei pentru judecata în fond la Tribunalul Arad în temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, arătând că dispozițiile art. 268 lit. c Codul muncii au fost respectate, decizia de concediere fiind legală.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca neîntemeiat pentru motivele arătate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
În deliberare asupra recursului, constată că prin sentința civilă nr. 737/28.10.2008 Tribunalul Arada admis contestația formulată de reclamanta împotriva pârâtei BCR SA B, a anulat decizia nr. 914/08.08.2008 privind desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al reclamantei.
S-a dispus reîncadrarea reclamantei în postul deținut anterior emiterii deciziei de concediere și obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale de la data desfacerii contractului de muncă până la reîncadrare.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a constatat că decizia contestată este nulă absolut întrucât nu cuprinde elementele obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 268 alin. 2 lit. a și c Codul muncii, și anume descrierea faptei care constituie abaterea disciplinară gravă și motivele pentru care s-au înlăturat apărările salariatului.
Astfel, indicarea că reclamanta nu a respectat procedura de încheiere a documentației de credit pentru 31 dosare de credit s-a apreciat a fi insuficientă și nerelevantă întrucât nu conține descrierea tuturor faptelor săvârșite de reclamantă în legătură cu munca sa, în executarea îndatoririlor legale de serviciu, în fiecare dosar de creditare, față de fiecare client, încălcarea obligațiilor reglementate prin normele interne, rezultatul concret produs, raportul de cauzalitate dintre fapta ce constituie abatere și vătămarea relațiilor de creditare produsă, analiza apărărilor reclamantei.
Împotriva hotărâre a declarat recurs pârâta solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
În motivele de recurs hotărârea este criticată sub aspectul nelegalității arătându-se că în mod greșit instanța a reținut susținerile reclamantei referitoare la încălcările prevederilor art. 268 alin. 2 lit. a și d Codul muncii, de fapt reclamanta a reclamat încălcările prevederilor art. 266, art. 267, art. 268 alin. 1 Codul muncii și art. 75 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă la nivel național.
Conținutul convocării nr. 95/30.07.2007 îl reprezintă cercetarea abaterilor disciplinare constatate prin raportul Direcției Managementul riscului retail nr. 7284/10.07.2008 anexat la convocare și comunicat reclamantei, aspecte care nu au fost avute în vedere de către instanță.
În al doilea rând, se arată că decizia atacată a fost legal întocmită cu respectarea dispozițiilor art. 268 alin. 2 lit. a Codul muncii, însă instanța a interpretat greșit actul dedus judecății considerând că faptele nu sunt descrise în cadrul deciziei atacate cu toate că faptele care constituie abatere disciplinară sunt descrise în pct. 1 al deciziei prin trimitere la reglementările interne care au fost încălcate.
În al treilea rând, se arată că prevederile art. 268 alin. 2 lit. c Codul muncii au fost respectate, reclamanta recunoscând săvârșirea faptelor prin răspunsurile date în cadrul chestionarului cercetării disciplinare, astfel că nu mai puteau fi consemnate motivele pentru care au fost înlăturate apărările acesteia.
În concluzie, recurenta susține că în mod greșit nu au fost puse în discuția părților aspectele de temeinicie ale sancțiunii disciplinare și nici despăgubirile constând în drepturile salariale de care reclamanta a fost lipsită.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea că motivele de nelegalitate ale deciziei, prin contestația formulată, se referă la prevederile art. 267 Codul muncii și art. 75 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă la nivel național, cât și la prevederile art. 268 Codul muncii, astfel că motivul de recurs ce presupune aplicarea greșită a legii de către instanță este neîntemeiat.
Referitor la pronunțarea unei hotărâri nelegale se arată că în cauză procedura cercetării disciplinare s-a desfășurat nelegal, cu încălcarea termenului privind convocarea și de asemenea cu nerespectarea dreptului la apărare.
Dispozițiile art. 268 Codul muncii au fost încălcate în ceea ce privește elementele deciziei de concediere, dosarele de credit nefiind individualizate raportat la data emiterii deciziei, iar în al doilea rând descrierea faptei nu s-a realizat și nici motivele pentru care s-au înlăturat apărările nu sunt conținute în decizia contestată.
Instanța de recurs nu se va putea pronunța asupra fondului astfel cum solicită recurenta, fiind obligată să dispună în temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă casarea hotărâri și trimiterea spre rejudecare.
În ceea ce privește cererea având ca obiect despăgubiri se arată că dispozițiile art. 78 Codul muncii obligă angajatorul la plata despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, astfel că nu este obligatorie o solicitare expresă din partea angajatului în acest sens în situația în care se anulează decizia de concediere.
Examinând recursul declarat prin prisma dispozițiilor invocate precum și ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că motivele de recurs sunt nefondate pentru următoarele considerente:
În baza deciziei nr. 918/08.08.2008 emisă de către Banca Comercială Română SA, s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al reclamantei, pentru săvârșirea unor grave abateri disciplinare constatate de organele de control prin adresa nr. 7284/10.07.2008, înaintată comisiei de disciplină în vederea stabilirii măsurilor sancționatoare.
Convocarea în vederea desfășurării cercetării disciplinare a fost comunicată la data de 02.08.2008 reclamantei, iar decizia de concediere a fost emisă la data de 08.08.2008 astfel că termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 75 alin. 3 din contractul colectiv de muncă au fost încălcate, iar dreptul la apărare nu a fost respectat în sensul că reclamantei nu i-au fost acordate cele cinci zile lucrătoare de la data comunicării convocării și până la data cercetării disciplinare pentru pregătirea apărării.
Analizând conținutul deciziei contestate se reține că acest act juridic nu cuprinde descrierea faptelor care constituie abateri disciplinare și nici motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de reclamantă, astfel că devin incidente dispozițiile art. 268 pct. 2 lit. a și c din Codul muncii raportat la dispozițiile art. 27 Codul muncii care prevăd sancțiunea nulității absolute ce se aplică deciziei în speță.
Susținerile recurentei referitoare la reținerea greșită de către instanță a motivelor de nelegalitate invocate de către reclamantă prin contestația formulată, sunt neîntemeiate câtă vreme contestatoarea a invocat excepția nulității absolute a deciziei de concediere în temeiul dispozițiilor art. 267 Codul muncii, art. 268 Codul muncii și art. 75 alin. 3 din contractul colectiv de muncă la nivel național.
De asemenea, motivul de recurs vizând cererea referitoare la despăgubiri acordate reclamantei care nu ar fi fost pusă în discuția părților, este neîntemeiat întrucât o astfel de cerere se soluționează în virtutea aplicării dispozițiilor art.78 Codul muncii ca efect a anulării deciziei de concediere și repunerea părților în situația anterioară emiterii actului juridic anulat.
În consecință, excepția nulității absolute a deciziei de concediere fiind temeinic reținută de către prima instanță nu se impune aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, pentru cercetarea fondului, un astfel de motiv de recurs fiind deci nefondat.
În considerarea celor de mai sus, potrivit dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă urmează a se admite recursul iar potrivit dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă va obliga recurenta să-i plătească intimatei suma de 833 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta BCR SA B împotriva sentinței civile nr.737/28.10.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta.
Obligă recurenta să-i plătească intimatei suma de 833 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. / 02.03.2009
Tehnored. /2 ex/ 02.03.2009
Prima instanță: Tribunalul Arad
Jud., jud.
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Mihail Decean
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 886/2009. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 566/2009. Curtea de... → |
|---|
