Contestație decizie de concediere. Decizia 185/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 185
Ședința publică de la 01 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigii de muncă privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr.2153 din 21.11.2007 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind SC SRL
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul, lipsă fiind reprezentantul intimatului SC SRL Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen.
Recurentul arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Recurentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și obligarea intimatei la plata salariului, conform contractului individual de muncă, de la data concedierii la data pronunțării hotărârii. Arată că lasă celelalte cereri la aprecierea instanței.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași, contestatorul a chemat în judecată pe intimata "" S solicitând anularea deciziei nr. 107/15.08.2007, obligarea intimatei la plata drepturilor salariale și a salariilor compensatorii, a ajutorului de șomaj și a daunelor morale, precum și reintegrarea în funcția avută.
În motivarea contestației, a arătat că, prin decizia contestată, datorită reorganizării, pârâta i-a propus schimbarea și modificarea unilaterală a contractului individual de muncă, prin trecerea de pe postul de gestionar pe postul de agent de pază, fără a aduce în discuție condițiile de salarizare și acordul său pentru modificarea contractului individual de muncă.
A mai arătat contestatorul că intimata a invocat incorect și abuziv reorganizarea societății în baza Legii nr. 31/1991; decizia nu are viza Oficiului juridic și nici a sindicatului sau reprezentantului salariaților, nu se menționează dreptul la contestație, termenul legal și instanța competentă.
A considerat contestatorul că modificarea abuzivă a contractului individual de muncă se datorează faptului că a solicitat plata orelor suplimentare, intimata neacordându-i nici zilele de recuperare pentru sărbătorile legale, sâmbăta și duminica.
Contestatorul a depus copii de pe înscrisuri.
La termenul de judecată din 21.11.2007, contestatorul a declarat că nu mai solicită reintegrarea sa pe post.
Intimata "" S nu a formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 2153 din 21.11.2007, Tribunalul Iașia admis în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata ""
A anulat decizia nr. 107/15.08.2007 emisă de intimată, care a fost obligată să plătească contestatorului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul începând cu data de 6.09.2007 și până la data de 21.11.2007.
A luat act că nu se mai solicită reintegrarea pe postul deținut anterior emiterii deciziei contestate și a respins cererile contestatorului privind obligarea intimatei la plata salariilor compensatorii, a ajutorului de șomaj și a daunelor morale în cuantum de 40.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Contestatorul a fost angajatul societății intimate începând cu data de 1.05.2006, în calitate de gestionar, în baza contractului individual de muncă înregistrat la ITM sub nr. -/19.05.2006.
Din considerentele deciziei contestate rezultă, la art. 1, că, având în vedere reorganizarea societății, contestatorului, angajat gestionar, îi este propus postul de agent de pază, iar la art. 2, în cazul în care refuză postul propus, începând cu data de 15.08.2007, i se acordă preaviz de 15 zile lucrătoare, în vederea concedierii, contractul de muncă expirând la data de 5.09.2007.
Potrivit dispozițiilor art. 287 Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Or, în speța dedusă judecății, nu a formulat nici o probă în apărare.
Față de dispozițiile art. 154, 155, 156 Codul muncii, s-a constatat că acțiunea este întemeiată, urmând să se anuleze decizia nr. 107/5.08.2007 și să fie aplicat art. 78 Codul muncii.
Se va lua act că nu se mai solicită reintegrarea pe postul deținut anterior emiterii deciziei contestate.
Cererile contestatorului de obligare a intimatei la plata salariilor compensatorii și a ajutorului de șomaj vor fi respinse motivat de faptul că decizia se referă la o concediere individuală, nu colectivă.
De asemenea, se va respinge și cererea privind obligarea intimatei la daune morale în sumă de 400 milioane lei, deoarece contestatorul nu a făcut nici o dovadă că prestigiul său profesional a avut de suferit.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul.
În motivarea recursului, neîncadrat în drept, se susține, în primul rând, că nu s-a precizat cuantumul despăgubirilor, motiv pentru care hotărârea instanței nu poate fi materializată.
Mai susține recurentul că este motivarea instanței că desfacerea contractului de muncă se referă la o concediere individuală și nu colectivă, deoarece în această perioadă au fost concediați prin diverse moduri și fără un motiv real 15 persoane, iar prin respingerea cererii de obligare a pârâtei la plata sumei de 40.000 lei, instanța nu a ținut cont de consistența motivelor și actelor depuse în susținerea cererii și pârâta nu s-a opus.
Recurentul a depus copia unui bilet de ieșire din spital
Intimata "" S nu a depus întâmpinare.
Nu s-au invocat din oficiu motive de ordine publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurent în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod proc. civilă, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 78 alin. 1 Codul muncii, în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. În condițiile în care recurentul nu a mai solicitat, în conformitate cu dispozițiile art. 78 alin. 2 Codul muncii, reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii, în mod corect prima instanță a stabilit despăgubirea egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat recurentul începând cu data concedierii, până la data pronunțării hotărârii. Determinarea cuantumului acestei despăgubiri, în cazul în care intimata nu își execută de bună voie obligația de plată, se va face de către organul de executare, în condițiile art. 3712alin 2 și 3 Cod proc. civilă.
De asemenea, nu se poate constata, doar pe baza susținerilor recurentului, existența unei concedieri colective în condițiile art. 68 Codul muncii. Este adevărat că, în conflictele de muncă, sarcina probei revine angajatorului, însă în fața primei instanțe recurentul nu a invocat concedierea colectivă, așa încât, la examinarea legalității și temeiniciei deciziei nr. 107 din 15.08.2007 emisă de intimată, nu au fost avute în vedere dispozițiile din Codul muncii referitoare la informarea, consultarea salariaților și procedura concedierilor colective.
În ceea ce privește plata sumei de 40.000 lei, nu se poate stabili, din probatoriul administrat în cauză, că recurentul a suferit un prejudiciu nepatrimonial, din culpa intimatei, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Prejudiciul nepatrimonial poate privi sănătatea și integritatea fizică a persoanei sau demnitatea și reputația acesteia. Decizia nr. 107 din 25.08.2007 emisă de intimată, prin care recurentului i s-a propus postul de paznic, a fost anulată, iar între concedierea recurentului și starea sănătății sale, așa cum aceasta rezultă din cele două acte medicale depuse în copie, nu se poate stabili o legătură de cauzalitate.
În consecință, față de considerentele expuse, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă, se va respinge recursul și se va menține sentința.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.2153/21.11.2007 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 1.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored./
Tribunalul Iași:
-
-
16.IV.2008.-
2 ex.-
Asupra recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 01 Aprilie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
07 Aprilie 2008
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina Moruzi, Carmen
| ← Conflict de muncă. Decizia 34/2008. Curtea de Apel Iasi | Completare carnet de muncă. Decizia 449/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
