Contestație decizie de concediere. Decizia 1994/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1994
Ședința publică din data de 7 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Rujița
GREFIER:
Pe rol se află pronunțarea recursului declarat de către reclamanta-recurentă împotriva sentinței civile nr. 1196/15.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta-intimată - România SRL B, având ca obiect contestație decizie de concediere.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 4 decembrie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a amânat pronunțarea la data de 7 decembrie 2009.
CURTEA,
În deliberare, constată că prin sentința civilă nr. 1196 din 15.04.2009 Tribunalul Timișa respins acțiunea intentată de reclamanta împotriva pârâtei - România SRL B, apreciind ca legală și temeinică măsura de suspendare a contractului individual de muncă dispusă de pârâtă în temeiul art. 52 alin. 1 lit. a din Codul muncii, prin decizia nr. 8049 din 29 decembrie 2008.
Recursul declarat de reclamantă nu a fost motivat în drept, iar în fapt s-a susținut că tribunalul a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 267 alin. 1 din Codul muncii, întrucât nu a constatat inexistența Comisiei de cercetare disciplinară anterior emiterii deciziei de suspendare și nu a observat că angajata nu a recunoscut pretinsă abatere disciplinară reținută în sarcina sa.
În consecință, măsura dispusă de angajator este lovită de nulitate absolută, câtă vreme a fost luată fără ca în prealabil să fi fost efectuată cercetarea disciplinară, pe de o parte, iar pe de altă parte suspendarea contractului individual de muncă a intervenit în perioada în care salariata s-a aflat în incapacitate temporară de muncă.
În fine, instanța de fond a interpretat eronat probatoriul administrat în cauză, asimilând suspendarea raporturilor de muncă în cazul survenirii incapacității temporare de muncă a salariatului cu recunoașterea faptului că emiterea unei decizii nelegale poate fi acoperită printr-o situație de fapt creată de o stare de boală.
Recursul nu este fondat.
Prin acțiunea introductivă, motivată în drept cu prevederile art. 267 alin. 1 din Codul muncii, reclamanta a solicitat instanței să constate nulitatea deciziei nr. 8049 din 29 decembrie 2008 prin care pârâta - România SRL Bad ispus în temeiul art. 52 alin. 1 lit. a din Codul muncii suspendarea contractului individual de muncă până la efectuarea cercetării disciplinare prealabile în legătură cu săvârșirea unei abateri disciplinare grave constând în încălcarea procedurii de lucru privind gestionarea cheilor cu destinație specială din magazin.
În motivarea acțiunii s-a arătat că, sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzută de art. 264 alin. 1 lit. a din Codul muncii nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării prealabile.
De asemenea, s-a susținut că decizia contestată a fost emisă pe durata cât s-a aflat în incapacitate temporară de muncă, dovedită cu certificat medical.
Executarea contractului individual de muncă reprezintă un proces desfășurat în timp pe parcursul căruia pot interveni anumite împrejurări prevăzute chiar de lege, care să împiedice temporar înfăptuirea obligațiilor reciproce ale părților.
În temeiul art. 52 alin. 1 din Codul muncii contractul poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în următoarele situații:
- pe durata cercetării disciplinare prealabile;
- ca sancțiune disciplinară;
- în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale, incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești;
- în cazul întreruperii temporare a activității fără încetarea raportului de muncă, în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
- pe durata detașării.
În speță, măsura suspendării contractului individual de muncă a fost dispusă
în temeiul art. 52 alin. 1 lit. a, care conferă angajatorului posibilitatea ca, pe durata cercetării disciplinare prealabile să suspende contractul celui în cauză, suspendare ce este necesar să se bazeze pe criterii obiective, să fie dispusă cu bună credință și să asigure o cercetare prealabilă corectă a abaterii disciplinare.
Rezultă deci că suspendarea contractului individual de muncă nu reprezintă o sancțiune disciplinară, ci numai o măsură de protecție a angajatului, al cărui contract nu poate fi desfăcut decât atunci când, în urma efectuării cercetării administrative prealabile, există garanția săvârșirii cu vinovăție a unei fapte, în legătură cu serviciul, fiind astfel o încercare a legiuitorului de a preveni eventualele conduite abuzive ale angajatorului.
În consecință, dat fiind caracterul de protecție al acestei măsuri, în speță nu își regăsesc incidența prevederile art. 267 alin. 1 din Codul muncii.
În fine, din probatoriul administrat în cauză rezultă că suspendarea contractului individual de muncă al recurentei a operat numai în perioada 1-3 ianuarie 2009, datorită certificatelor de concediu medical depuse de angajată care atestă perioada în care contractul a fost suspendat de drept, ca urmare a incapacității temporare de muncă a salariatei.
Pentru motivele expuse se apreciază că susținerile formulate în calea extraordinară de atac nu se încadrează în niciuna din cerințele expres și limitativ prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, iar recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1196 din 15.04.2009, dată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
7 decembrie 2009, în ședință publică.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red. /25.02 2010
Tehnored.: / 2 ex/25.02. 2010
Prim inst.: și -Trib. T
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Florin Dogaru, Rujița
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 80/2010. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 746/2008. Curtea de... → |
|---|
