Contestație decizie de concediere. Decizia 2957/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2957
Ședința publică din 21 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Mihail Decean
JUDECĂTOR 2: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului formulat de către pârâta SC Pază și Securitate SRL împotriva sentinței civile nr.2404/05.06.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul A.
La apelul nominal se prezintă reclamantul A personal și asistat de avocat iar pentru pârâtă avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta pârâtei recurente depune la dosar împuternicire avocațială iar reprezentantul reclamantului intimat depune la dosar note scrise, împuternicire avocațială și chitanță reprezentând cheltuieli cu onorariu de avocat,
Reprezentantul reclamantului intimat invocă excepția nulității recursului arătând că nu sunt evidențiate nici unul dintre motivele de nelegalitate a hotărârii instanței de fond și nu se încadrează în prevederile art.312 alin.1 teza II Cod procedură civilă.
Totodată reprezentantul reclamantului invocă excepția lipsei de interes a recurentului în declararea recursului întrucât intimatul și-a înaintat demisia denunțând astfel unilateral contractul individual de muncă, astfel solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită respingerea ambelor excepții ca neîntemeiate.
Instanța față de excepția nulității recursului având în vedere dispozițiile art.3041Cod procedură civilă potrivit cărora urmează a examina cauza sub toate aspectele respinge ca neîntemeiată această excepție.
Referitor la excepția lipsei de interes, apreciind că urmează a se verifica legalitatea deciziei de concediere și efectele ulterioare unei astfel de sancțiuni respinge ca neîntemeiată excepția.
Nemaifiind formulate alte cereri instanța dă cuvântul în fond asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris conform motivelor invocate.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului conform motivelor arătate în scris în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
În deliberare, asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 2404/05.06.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa admis contestația formulată de contestatorul A împotriva pârâtei SC Pază și Securitate SRL B, a anulat decizia de condeiere nr.70/23.01.2008 și a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior concedierii, cu despăgubiri reprezentând salariile indexate majorate și reactualizate până la data reintegrări efective, cu cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin adresa nr.70/23.01.2008 i-a fost comunicat contestatorului că începând cu data d e23.01.2008 încetează contractul individual de muncă conform art.65 pct.1 Codul muncii.
Adresa comunicată nu reprezintă o decizie de încetare a raporturilor de muncă astfel că este nelegală întrucât nu respectă dispozițiile art.268 pct.2 Codul muncii fiind sancționată cu nulitatea absolută.
De asemenea, prima instanță a analizat și fondul cauzei apreciind că probele administrate nu dovedesc că în speță s-au aplicat temeinic dispozițiile art.65 pct.2 Codul muncii, nefiind îndeplinite cerințele pentru concedierea pe motive de reorganizare a activității.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și în fond respingerea acțiunii.
În motivele de recurs hotărârea este criticată sub aspectul nelegalității arătându-se că încetarea raporturilor de muncă are la bază motive de fapt întemeiate și obiective și anume: reorganizarea activității SC T prin reducerea activității de pază la cest obiectiv, fapt ce a condus la desființarea postului de șef al formației de pază la cest obiectiv ca urmare a reducerii substanțiale a activității.
În baza actului adițional nr.7/30.05.2008 a încetat contractul de prestări servicii nr.10/01.08.2007 prin acordul expres al părților, înscris care a fost depus în recurs fără a fi avut în vedere la judecata în fond.
În subsidiar, s-a solicitat casarea cu trimitere pentru o nouă judecată având în vedere actul adițional, înscris care a intrat în vigoare la data de 01.06.2008.
Pe de altă parte, s-a arătat că prima instanță nu a ținut cont de precizarea în apărare care arată că reclamantul nu a îndeplinit condițiile prevăzute de art.41 din Legea nr.333/2003 în sensul că nici o dată nu a fost în posesia unui aviz urmat de un atestat pentru funcția de agent de pază și cu atât mai puțin în funcția de șef formație de pază.
Prin întâmpinare intimatul a invocat excepția nulității recursului, cu motivarea că recursul nu cuprinde motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor, iar în subsidiar respingerea recursului ca inadmisibil, lipsit fiind de interes întrucât recurenta a achiesat la decizia încorporată în dispozitivul hotărârii.
În fond a solicit respingerea recursului ca vădit nefondat întrucât prima instanță a pronunțat o hotărâre legală, examinând probele temeinic, față de care actul adițional la care face referire recurenta nu este concludent atâta timp cât concedierea a operat la data de 20.02.2008 iar rezilierea începând cu data de 10.06.2008 neputând fi anticipată o desființare a postului.
Se artă că prima instanță a reținut în mod corect că decizia de concediere este lovită de nulitate absolută întrucât nu respectă dispozițiile art.68 Codul muncii iar conținutul deciziei de concediere de asemenea nu cuprinde elementele prevăzute de lege.
Instanța de fond a hotărât temeinic că în cauză măsura concedierii s-a lua cu nesocotirea dispozițiile art. 65 alin.2 Codul muncii, pârâta nedepunând la dosar noua organigramă și noul stat de funcții pentru a verifica dacă au fost îndeplinite condițiile pentru reorganizarea activității.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor indicate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, se constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Motivul de casare cu trimitere pentru o nouă judecată în fond având în vedere actul nou de care se prevalează recurenta, act care nu a fost înfățișat la judecata în primă instanță este neîntemeiat câtă vreme prima instanță a hotărât asupra legalității deciziei de concediere reținând aspecte care vizează nulitatea absolută a respectivului act de concediere și în aceste condiții este de prisos a analiza în recurs cu prioritate fondul.
Adresa nr.70/23.01.2008 prin care i s-a adus la cunoștință reclamantului că începând cu data de 20.02.2008 încetează contractul de muncă întrucât obiectivul în care este încadrat își reorganizează activitatea începând cu 23.01.2008 în baza art.65 pct.1 Codul muncii, nu îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile art.268 Codul muncii în sensul că nu cuprinde elementele obligatorii enumerate la lit. a - f din articolul antemenționat și în consecință decizia nr.70/23.01.2008 este lovită de nulitate absolută așa cum prevăd dispozițiile art.268 alin.2 Codul muncii.
Astfel, nu se mai impune a analiza celelalte motive de recurs care vizează fondul acțiunii respectiv aplicarea dispozițiilor art.65 Codul muncii, cu prioritate fiind examinată excepția nulității absolute.
În considerarea celor de mai sus, neexistând nici un motiv de casare sau de modificare a hotărârii primei instanțe urmează a se respinge recursul iar potrivit art.274 Cod procedură civilă va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimat în sumă de 2.823,64 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta recurentă SC Pază și Securitate SRL B împotriva sentinței civile nr. 2404/05.06.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat A.
Obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimat în sumă de 2.823,64 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /03.12. 2008
Tehnored. /2 ex /03.12.2008.
Prima instanță: Tribunalul C - S
Jud, jud.
Președinte:Mihail DeceanJudecători:Mihail Decean, Aurelia Schnepf, Vasilica Sandovici
← Contestație decizie de concediere. Decizia 917/2008. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 371/2009. Curtea de... → |
---|