Contestație decizie de concediere. Decizia 3100/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3100
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.1849 din 04 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Complet specializat în Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:recurenta reclamantă asistată de avocat și consilier juridic pentru intimata pârâtă SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurenta-reclamantă, solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de tribunal, iar pe fond admiterea contestației.
A precizat că instanța de fond trebuia să analizeze dacă disponibilizările efectuate au avut la bază o situație economico-financiară de recesiune, iar instanța de fond nu verificat dispozițiile instanței de recurs în sensul că la dosarul cauzei a fost depus doar un raport trimestrial nu și celelalte documente din care să rezulte situația societății.
mai arătat că instanța de fond trebuia să verifice criteriile de disponibilizare dacă au existat și dacă s-au respectat, precizând că acestea nu au fost analizate și nu a fost verificată procedura de conciliere.
În opinia sa, arătat că această concediere fost dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege, fiind lovită de nulitate absolută potrivit art.76 din CM.
Consilier juridic, pentru intimata-pârâtă, a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.1849 din 04 decembrie 2008 Tribunalul Olta respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamanta, în contradictoriu cu intimata SC SA.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că:
Prin decizia nr.2990/14.05.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr- a fost admis recursul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.1089/12.12.2007, pronunțată de Tribunalul Olt în același dosar, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA, a fost casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Instanța de recurs a avut în vedere faptul că nu a fost analizată de către instanța de fond apărarea pârâtei în sensul că disponibilizarea s-a făcut din cauza situației economico-financiare, de recesiune, deoarece la dosarul cauzei nu a fost depus nici un act în acest sens. De asemenea s-a reținut că nu au fost verificate criteriile de disponibilizare, respectiv dacă au existat, care au fost și dacă au fost respectate de pârâtă.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt la nr-.
În rejudecare, pârâta a depus la dosar: Raport curent din data de 26.04.2007, Raportul trimestrului I 2007 cuprinzând contul profit și pierdere la data de 31.03.2007, proces-verbal încheiat de AGA și Consiliul de Administrație, notificare înaintată AJOFM, adresa nr.1605/2007, proces-verbal încheiat de patronat și sindicat.
Din analiza actelor depuse la dosar instanța de fond a constatat cererea neîntemeiată. S-a reținut că petenta a fost salariata pârâtei pe postul de pregătitor probe la secția TS, iar prin decizia contestată i s-a desfăcut contractul individual de muncă în baza art.65(1) și art.68
La baza emiterii deciziei de concediere a stat Hotărârea Consiliului de Administrație și a Adunării Generale a Acționarilor, organisme care împreună cu sindicatele au analizat oportunitatea restructurării de personal și au aprobat desființarea a 170 posturi, față de organigrama aprobată pentru anul 2006. Acest aspect a rezultat din procesul-verbal încheiat în ședința de lucru Adunării Generale a Acționarilor și Consiliului de Administrație, din data de 26.04.2007.
Din acest act rezultă atât motivele acestei concedieri constând în necesitatea depășirii perioadei de dificultăți creată de situația economico-financiară dificilă a societății, cât și categoriile de salariați ce urmau să fie afectați de disponibilizare și criteriile ce urmau să fie avute în vedere. Pârâta a făcut dovada dificultăților economice depunând la dosar Raportul din data de 26.04.2007 și Contul de profit și pierdere la data de 31.03.2007.
Din organigrama depusă la dosar de pârâtă s-a constatat că la data disponibilizării existau la Secția 377 posturi, iar după aceasta 356 posturi, de asemenea la nivelul unității existau 1479 de posturi, iar după restructurare au rămas 1309 posturi. Criteriul avut în vedere la desființarea postului ocupat de petentă a fost acela al postului cu activitatea cea mai redusă coroborat cu criteriile prevăzute de art. 159 din CCM 2006-2007 în situația posturilor de aceeași natură. În acest sens s-a reținut faptul că nominalizările făcute pe posturile de restructurat au fost comunicate sindicatelor care au analizat fiecare salariat în parte așa cum a rezultat din procesul - verbal încheiat în data de 16.05.2007 în ședința patronat - sindicate ( fila 17 dosar). Mai mult, potrivit actelor aflate la dosar și susținerilor părților, în luna ianuarie 2008 soțul petentei a fost reîncadrat, fiind repus în situația anterioară emiterii deciziei de concediere, astfel încât petenta nu poate invoca nerespectarea criteriului prevăzut de CCM în sensul interdicției de a fi concediați ambii soți.
În ceea ce privește susținerea petentei în sensul că pe postul său a fost menținut un alt salariat care nu are nici experiența și nici calificarea sa, instanța de fond a stabilit că această apărare nu poate fi reținută având în vedere că pârâta a făcut dovada desființării a două posturi de pregătitori probe astfel că este firesc ca atribuțiile acesteia să fie preluate de alt salariat. Același aspect l-a confirmat și martora audiată în cauză din a cărei depoziție s-a reținut că atribuțiile petentei au fost preluate de alte persoane și că din atelierul unde petenta desfășura activitate au fost desființate două posturi. Astfel se apreciază că reducerea postului ocupat de petentă a fost efectivă și a avut o cauză reală și serioasă.
Pentru aceste considerente și având în vedere că pârâta a procedat la emiterea deciziei contestatoarei cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv art 65-68 și 74. instanța de fond respins contestația ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate.
In motivarea recursului, se arată că instanța de recurs a avut în vedere faptul că nu a fost analizată de către instanța de fond apărarea pârâtei în sensul că disponibilizarea s-a făcut din cauza situației economico-financiare de recesiune.
Recurenta precizează că aceste acte au fost depuse la dosar cu situația economico-financiară care în perioada disponibilizării era foarte bună. A fost majorat capitalul, investiții fiind făcute.
Recursul nu a fost motivat în drept, însă Curtea urmează să examineze cauza prin prisma dispozițiilor recurent art. 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă, având în vedere singura critică formulată în recurs și care vizează temeinicia sentinței recurate.
Examinând sentința recurată prin prisma motivului de recurs invocat, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Susținerea recurentei în recurs este aceea că, la data concedierii sale, situația economico-financiară a societății era foarte bună.
În fapt, recurenta-contestatoare, a fost concediată prin decizia nr. 265/21.06.2007 emisă de SC SA S, în temeiul dispozițiilor art. 65, 68 din Codul muncii.
Motivând măsura concedierii, angajatorul a precizat că societatea se află într-o situație de recesiune datorită devalorizării Euro în raport cu leul, reducerii pieței interne, creșterii prețului la energie și gaz metan și accentuarea concurenței.
Această stare de fapt a fost analizată de Consiliul de Administrație al societății împreună cu Sindicatele, rezultând necesitatea restructurării activității firmei.
Din procesul-verbal încheiat la 26.04.2007 în ședința de lucru a Adunării Generale a Acționarilor și Consiliului de Administrație rezultă că a fost prezentată analiza situației economico-financiare a societății la data de 31.03.2007, măsura propusă pentru redresarea societății fiind aceea de reducere a 170 de posturi în perioada mai-iunie 2007.
de sindicat participanți la ședința din 26.04.2007 au fost de acord cu aplicarea măsurilor de concediere.
Potrivit art. 65 din Codul muncii, aplicabil la data concedierii:
"Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
(2) Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă".
Susținând că nu este real motivul desființării locului său de muncă, acela al existenței unor dificultăți economice și că dimpotrivă societatea avea o situație economică bună, recurenta invocă practic faptul că au fost încălcate dispozițiile art. 65 alin. 2 din Codul muncii și că desființarea postului nu a avut o cauză reală și serioasă.
Pe parcursul rejudecării, intimata a depus la dosar raportul curent întocmit conform Regulamentului nr. 1/2004 la data de 26.04.2007 din care rezultă că la nivelul anului 2006 societatea a înregistrat o pierdere de 4.239.505 lei, Raport trimestrial semestrul I 2007 din care rezultă că, la 31.03.2007 societatea înregistra o pierdere de 916.627 lei.
S-a făcut astfel dovada că motivul invocat de angajator ca temei de fapt al concedierii, acela al existenței unor dificultăți economice a fost real și serios, societatea înregistrând pierderi la data aplicării măsurii concedierii.
Susținerea recurentei în sensul că situația economico-financiară era una foarte bună pentru că a fost majorat capitalul social este nefondată. Într-adevăr, la data de 11.07.2007, ulterior concedierii recurentei, Adunarea generală Extraordinară a Acționarilor a luat în discuție majorarea capitalului social prin aport în numerar al acționarilor. Chiar dacă această măsură ar fi fost luată la nivelul societății, nu prezintă nicio relevanță sub aspectul temeiniciei și legalității concedierii recurentei. Pe de o parte pentru că nu s-a făcut dovada că a fost majorat capitalul social anterior concedierii pentru a afecta astfel pozitiv situația financiară a societății. Pe de altă parte, măsura majorării capitalului social prin aport în numerar al acționarilor reprezintă una dintre măsurile menite să asigure redresarea situației societății și nicidecum nu dovedește că la data concedierii situația economică a societății era bună.
În ceea ce privește motivele invocate de recurentă în cuprinsul concluziilor scrise prin care se invocă nulitatea concedierii și aplicarea dispozițiilor art. 69-71 din Codul muncii, acestea nu constituie motive de ordine publică în sensul prevăzut de art. 306 alin. 2 din Codul d e procedură civilă și, fiind motive noi de recurs invocate tardiv, Curtea nu le va analiza.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea constată recursul ca fiind nefondat și, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.1849 din 04 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Complet specializat în Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect contestație decizie de concediere.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2009
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
2ex/
Red.jud. - -
09.06.2009
Jud.fond /
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Lucian Bunea, Mihaela
← Contestație decizie de concediere. Decizia 1937/2009. Curtea... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 333/2009. Curtea de... → |
---|