Contestație decizie de concediere. Decizia 456/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 456
Ședința publică de la 27 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr. 588 din 16.04.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind "" I și - DIRECTOR GENERAL AL ""
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen și că nu s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată recursul formulat în termen și motivat.
Recurentul arată că soția intimatului este ofițer de poliție și nu magistrat și din acest motiv nu mai reiterează cererea pentru apărător din oficiu. Depune la dosar un număr de 8 înscrisuri.
Instanța solicită recurentului să depună la dosar copii ale înscrisurilor pe care le-a depus la dosar pentru a fi comunicate intimaților.
Recurentul arată că nu consideră că trebuie comunicate intimaților înscrisurile pe care le-a depus la acest termen. Mai arată că dorește să se judece la acest termen.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Recurentul solicită admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe,rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 588 din 16.04.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, în calitate de Director al "" I și ""
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că, Prin acțiunea introductivă, astfel cum a fost precizată, reclamantul a solicitat obligarea pârâților, în calitate de Director General al "" I și "" I la plata sumei de un miliard Ron cu titlu de daune morale.
Potrivit dispozițiilor art. 269 alin. 1 Codul muncii, "angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul". Față de aceste dispoziții legale, instanța a reținut că salariatul este îndreptățit la daune morale în situația în care a suferit un prejudiciu moral, respectiv în situația în care dovedește că prestigiul, onoarea, reputația sau demnitatea sa au fost afectate din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Or, în speță, s-a reținut de către instanță că reclamantul nu a făcut dovada prejudiciului moral suferit din culpa pârâților. Mai mult, prin Ordonanța din 22.11.2004, pronunțată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași în dosarul nr. 6184/P/2004, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea sancțiunii administrative a amenzii în valoare de 1.500.000 lei față de învinuiții și, cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 Cod penal, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. S- reținut astfel de către instanță că prin Ordonanța din 22.11.2004 nu s-a constatat că reclamantul nu ar fi săvârșit fapta pentru care a fost cercetat, ci doar s-a constatat că fapta săvârșită de acesta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, motiv pentru care este suficientă aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Ca atare, instanța a constatat că este neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții, în calitate de Director General al "" I și "" I, drept pentru care a respins-
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Prin motivele de recurs reclamantul reiterează situația de fapt invocată și la fond.
Mai susține acesta că prejudiciul moral nu poate fi dovedit material, ceea ce putea fi însă dovedită era nevinovăția sa și vinovăția celor ce prin ilegalități i-au îngrădit dreptul la muncă.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 129 Cod procedură civilă, părțile au îndatorirea să-și probeze pretențiile și apărările.
Este adevărat faptul că în cazul conflictelor de muncă sarcina probei potrivit dispozițiilor art. 287 Codul muncii revine angajatorului. Cum însă acesta și-a îndeplinit obligația de a proba că desfacerea contractului de muncă a reclamantului s-a datorat implicării acestuia într-o faptă penală, revenea recurentului sarcina de a-și proba afirmațiile și susținerile.
Recurentul nu s-a conformat însă dispozițiilor legale sus-enunțate și nu a administrat în cauză nici un fel de probe care să contradovedească cele reținute prin Ordonanța din 22.11.2004, nedepunând la dosar o altă ordonanță prin care să se ateste că nu a avut nici o implicare în activitatea infracțională reținută. Ori, atâta timp cât neînceperea urmăririi penale s-a justificat doar prin faptul că învinuiții erau la prima abatere, iar valoarea prejudiciului a fost relativ redusă, aceasta nu înseamnă că fapta nu a fost comisă, cu atât mai mult cu cât recurentul nici nu a contestat sancțiunea cu caracter administrativ ce i-a fost aplicată.
În consecință, Curtea urmează să constate că toate criticile vagi enunțate de recurent nu au fost cu nimic dovedite.
Și cum în cauză nu a fost dovedită nici culpa pârâților care să justifice temeiul de drept al pretențiilor reclamantului, pe cale de consecință Curtea urmează să respingă recursul, și să mențină sentința civilă nr. 588 din 16.04.2008 a Tribunalului Iași, ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 588 din 16.04.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 Iunie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
plecată în concediu plecată în concediu
de odihnă, de odihnă,
semnează președintele semnează președintele
instanței, instanței,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
-
14.07.2008
2 ex.-
Asupra recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 27 Iunie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
04 Iulie 2008
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Daniela Pruteanu, Georgeta Pavelescu
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 10408/2008. Curtea... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 1518/2008. Curtea... → |
|---|
