Contestație decizie de concediere. Decizia 4634/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- -contestație decizie de concediere-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4634
Ședința publică de la 06 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Tomescu judecător
- - - judecător
- judecător
Grefier
***********
Pe rol, judecarea recursului declarat de intimata - SRL, împotriva sentinței civile nr. 0382/02 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata contestatoare, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat și avocat -, pentru recurenta intimată - SRL, avocat, pentru intimata contestatoare .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat, pentru recurenta intimată - SRL, depune înscris în susținerea cererii de recurs și solicită admiterea recursului casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare, potrivit art. 304 pct. 9 C pr. Civ,
De asemenea arată că au fost încălcate dispozițiile art. 267 pct. 2 din codul muncii, în sensul că salariata nu a fost convocată în scris, de către angajator, în vederea realizării unei cercetări legate de aspectele care au ținut ulterior de desfacerea contractului de muncă.
Avocat -, pentru recurenta intimată - SRL, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Arată și susține că s-a încălcat dreptul lor la apărare, iar în acest fel instanța s-a pronunțat fără să intre în cercetarea fondului și pentru faptul că, la dosar nu au fost depuse înscrisuri care să dovedească starea de fapt; depune concluzii scrise.
Avocat, pentru intimata contestatoare, solicită respingerea recursului, având în vedere că înscrisurile la care se referă se raportează la convocarea în scris a contestatoarei în vederea realizării unei cercetări disciplinare iar excepțiile invocate nu se referă la cele de mai sus ci la faptul că în momentul în care s-a dat decizia 34/15.12.2008, pentru desfacerea contractului de muncă, în această decizie nu se fac referiri la descrierea faptei, instanța având de ales să treacă la judecarea pe excepție sau pe fond; depune concluzii scrise.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 382/02 februarie 2009, Tribunalul Dolj, a admis excepția nulității și în consecință a admis contestația formulată de contestatoarea, împotriva intimatei -. SRL.
S-a constatat nulitatea deciziei nr. 34/15.12.2008 și în consecință a dispus reintegrarea contestatoarei și obligarea intimatei la plata unei despăgubiri calculată conform art. 78 codul muncii începând cu 15.12.2008 și până la reintegrarea efectivă
A fost obligată intimata la 1000 lei cheltuieli de judecată către contestatoare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Cu privire la prima excepție referitoare la încălcarea dreptului la apărare al salariatului, odată cu efectuarea cercetării disciplinare, s-a constatat următoarele:
Potrivit art. 267(2) CM "în vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul a fost convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii".
Nu s-ar putea susține că angajata a avut cunoștință de faptele săvârșite pentru care s- desfășurat cercetarea, întrucât nu s-a făcut dovada efectuării acesteia.
Convocarea salariatului și prezentarea obiectului cercetării într-o manieră detaliată este necesară pentru satisfacerea principiului dreptului la apărare al salariatului pentru că numai în acest fel salariatul va putea oferi persoanei sau comisiei însărcinate cu efectuarea cercetării, toate motivațiile și probele relevante. În acest sens sunt dispozițiile art. 6 paragraful 1 și 3 CEDO.
De aceea, pentru asigurarea dreptului la apărare, decizia trebuie să conțină sub pedeapsa nulității, motivele pentru care sunt înlăturate apărările angajatului art. 268 lit. c CM.
II. Un alt motiv de nulitatea invocat de contestator, ca si exceptie, este încălcarea dispozițiilor art. 268 al. 2 CM
Potrivit dispozițiilor art.268 al.2 lit. a codul muncii decizia de sancționare trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, printre alte elemente: descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat, temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică. Aceste elemente reprezintă descrierea stării de fapt și de drept care au condus la aplicarea sancțiunii disciplinare. Raportat la ele angajatul poate să își organizeze apărarea, iar instanța să verifice legalitatea și temeinicia măsurii luate.
După cum se poate constata cu ușurință din decizia contestată, angajatorul nu a descris fapta sau faptele săvârșite, limitându-se să insereze că a săvârșit abateri grave
Or, potrivit dispozițiilor enunțate, descrierea faptei prin decizie, este o condiție imperativa a legii(art. 268 al. 2 lit.a CM).
Prin urmare excepțiile de nulitate invocate de parte s-a apreciat a fi întemeiate.
Dat fiind faptul că primează excepția de nulitate, instanța a apreciat că excepția prescripției constatării săvârșirii faptelor este subsecventă, motiv pentru care nu va fi cercetată.
Totodată, nici apărările pe fondul cauzei referitoare la mențiunile din carnetul de muncă nu au fost analizate, întrucât soluționarea cauzei pe excepție face de prisos "cercetarea în fond a pricinii", după cum prevede în mod expres art. 137 pr.civ.
În considerarea celor arătate, instanța va admite contestația potrivit art. 78 rap. la art. 268 CM, va constata nulitatea deciziei nr. 34/15.12.2008, emisă de intimată, va dispune reintegrarea contestatoarei în funcția deținută anterior. Totodată, va obliga intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea,începând cu data emiterii deciziei și până la reintegrarea efectivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata - SRL, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Recurenta a criticat soluționarea cererii fără intrarea în cercetarea fondului cauzei prin respingerea cererii de amânare solicitată pentru pregătirea apărării.
Se apreciază că instanța de judecată și-a depășit rolul activ prin respingerea cererii privind pregătirea apărării, apărare în cadrul căreia s-ar fi putut face dovada contrarie și anume aceea că s-a realizat convocarea contestatoarei în vederea efectuării cercetării prealabile.
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea rejudecării.
Analizând sentința civilă prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul este fondat și urmează a fi admis pentru considerentele ce urmează a fi prezentate
Procedura soluționării conflictelor de muncă, prevăzută de legea 168/1999, deși instituie și reguli derogatorii de la dreptul comun în materie - în ceea ce privește termenele procedurale și sarcina probei - celelalte norme de drept procesual-civil aplicabile judecării cauzei în primă instanță sunt tot cele prevăzute în Titlul al III-lea al codului d e procedură civilă.
Prin urmare, dispozițiile procedurale referitoare la judecata în primă instanță sunt aplicabile și în cauza de față, instanța fiind obligată să dea curs tuturor acestor dispoziții, inclusiv celor referitoare la obligațiile părților, respectiv la drepturile acestora.
În condițiile existenței la dosarul cauzei a unei cereri de amânare, formulată de apărătorul intimatei, pentru pregătirea apărării, cerere depusă pentru primul termen de judecată - respingerea acesteia cu motivarea și aplicarea sancțiunii precizată ca fiind prevăzută de dispozițiile art. 288 - decăderea pârâtei din dreptul de depune întâmpinare, echivalează cu situarea instanței pe o poziție partinică, fiind astfel înfrânte atât dreptul la apărare al intimatei dar și principiul imparțialității instanței de judecată, consacrate de dispozițiile art 6 din
Astfel, pe de-o parte, dispozițiile invocate de instanță - art. 287 și 288 - sunt referitoare la administrarea probelor - ceea ce presupune încuviințarea acestora de către instanța de judecată, în prealabil - dar, chiar și în această ipoteză, cerința legii este îndeplinită numai după constatarea, de către instanța de judecată, a întârzierii nejustificate în administrarea probei.
ca fiind suficientă a perioadei de timp, de două săptămâni, pentru formularea și depunerea întâmpinării și, concomitent, aplicarea sancțiunii decăderii intimatei din dreptul de a mai depune întâmpinare sunt deopotrivă, procedee nelegale, în lipsa părții -care, prezentându-se, ar fi putut produce dovada justificării întârzierii - dar și în condițiile existenței la dosar a unei cereri de amânare, formulată de un avocat (potrivit ștampilei aplicate) dar și în raport cu dispozițiile art. 82 din Legea privind soluționarea conflictelor de muncă nr. 168/1999, potrivit cărora, dispozițiile derogatorii ale acestei legi sunt completate în mod corespunzător cu prevederile codului d e procedură civilă.
Codul d e procedură civilă prevede atât obligativitatea depunerii întâmpinării -art.118 alin.1 dar și faptul că instanța va acorda un termen la cerere pentru pregătirea apărării și depunerea întâmpinării art. 118 alin. ultim. Civ..
Cât despre întinderea mandatului dat de intimată apărătorului care a formulat cererea de amânare, aprecierea limitelor acestui mandat - in lipsa părții - este cel puțin prematură, nefiind oferite de către instanță argumente temeinice pentru excluderea ipotezei prezentării în fața instanței de judecată, a aceluiași apărător și pentru asistare și reprezentare.
Pentru considerentele arătate, reținându-se încălcarea dreptului la apărare al intimatei cu ocazia soluționării cauzei în temeiul art. 312 alin.1 și 3 raportat la art. 304 pct.9 și art. 3041.Civ., Curtea va admite recursul declarat de intimata - SRL, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, acesta urmând a pronunța o soluție legală, cu garantarea și respectarea drepturilor procesual-civile ale ambelor părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de intimata - SRL, împotriva sentinței civile nr. 382/02 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata contestatoare.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Tamara Carmen Bunoiu
- - - - - -
Red. jud. Grefier,
3 ex. /10.09.2009.
Jud. fond.
.
Președinte:Carmen TomescuJudecători:Carmen Tomescu, Tamara Carmen Bunoiu, Marian
← Contestație decizie de concediere. Decizia 39/2009. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 5790/2009. Curtea... → |
---|