Contestație decizie de concediere. Decizia 48/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 48/2008
Ședința publică din 24 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă Victor Crețoiu
- - - vicepreședinte Curtea de Apel
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuientul împotriva deciziei civile nr.501/2006 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr.817/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă revizuientul asistat de av. și pentru intimata
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care mandatarul revizuientului solită respingerea excepției de tardivitate a cererii de revizuiere ca nefondată. În drept își precizează cererea de revizuire pe prevederile art.322 pct.5 Cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată în scrise. Cu cheltuieli de judecată justificate la dosar.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea cererii de revizuire ca tardiv introdusă raportat la art.322 pct.5 Cod procedură civilă, avea cunoștință de existența înscrisurilor de care înțelege să le folosească în calea de atac. Solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă nefiind îndeplinite prevederile art.322 pct.5 Cod procedură civilă.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr.996/2005 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.4134/2005, s-a admis contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei nr.45/14.06.2005 emisă de către " " H și ca urmare s-a dispus anularea deciziei atacate și reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior.
A fost obligată intimata să plătească contestatorului despăgubiri reprezentând salariile indexate majorate și reactualizate începând cu data de 04.06.2005 și până la reintegrarea efectivă, cât și suma de 150 RON cheltuieli de judecată.
În considerente s-a reținut că petentul avea atribuții de șef de schimb la Cariera III și în această calitate, în 25.05.2005, în jurul orei 6,30, constatând că s-a epuizat stocul de motorină, a dispus oprirea instalației de sfărâmare a dolomitei.
S-a apreciat din probele administrate că această faptă nu reprezintă o abatere gravă în sensul art.61 lit.a Codul muncii, care să justifice aplicarea art.264 lit.f Codul muncii, întrucât nu s-au putut produce pagube societății câtă vreme în acea zi producția fusese depășită.
S-a făcut aplicațiunea dispozițiilor art.274 Cod pr.civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata, solicitând admiterea acesteia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii contestației.
În expunerea de motive arată că instalația de sfărâmare a dolomitei a fost oprită la ora 6,00, justificat de lipsa motorinei, însă avea obligația ca la preluarea schimbului să verifice eventuala insuficiență și să anunțe dispeceratul societății.
Instalația se oprește doar în situații excepționale și nu în mod regulat cu 15 minute înainte de terminarea schimbului.
Depășirea planului nu impune oprirea instalației câtă vreme salariații sunt plătiți și în funcție de timpul efectiv lucrat, iar depășirea planului dintr-o zi nu presupune și pe depășirea celui lunar.
Instanța a minimalizat gravitatea faptei, aprecierea acesteia fiind atributul exclusiv al angajatorului, nepronunțându-se totodată asupra celorlalte aspecte vizate în decizia de sancționare și anume încălcarea regulilor de comportare în relațiile de serviciu.
În drept se invocă dispozițiile art.304 pct.9 și 10 Cod pr.civilă.
Prin decizia civilă nr.501/2006 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr.817/2006, s-a admis recursul declarat de pârâta " " H împotriva sentinței civile nr.996/2005 a Tribunalului Hunedoara, s-a modificat în tot hotărârea atacată în sensul respingerii contestației formulată de contestatorul împotriva deciziei nr.45/14.06.2005 emisă de " "
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut în esență că s-a săvârșit de către contestator o abatere gravă, iar pentru această abatere este justificată, conform, desfacerea disciplinară a
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire petentul, solicitând admiterea acesteia și pe cale de consecință respingerea recursului intimatei și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr.996/2005.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În expunerea de motive arată că instanța de recurs a reținut o stare de fapt, întrucât abaterea săvârșită nu este gravă și nu este de natură să ducă la desfacerea
Reținerea instanței în sensul că nu a anunțat dispeceratul de oprirea instalației o consideră netemeinică pentru că oricum, nemaifiind motorină, instalația pornea tot la schimbul I, după aprovizionarea cu motorină.
În esență, susține că este angajatul societății din 1975, fiind și lider de sindicat, iar desfacerea a avut loc cu câteva zile înainte de data la care trebuia să se încheie un nou contract și urmau să aibă loc negocieri cu privire la creșteri salariale în procent de 30%. În acest context, arată că s-a ajuns la concluzia că trebuie să fie înlăturat din societate.
"Abaterea gravă" săvârșită este de fapt un pretext, adevărata vină constând în activitatea sindicală.
Această situație nu a fost cunoscută de instanța de recurs, deoarece înscrisurile anexate cererii de revizuire nu au fost depuse la dosar, nefiind cunoscută de către instanță adevărata stare de fapt.
În drept invocă dispozițiile art.322 pct.2 și 5 și 323 Cod pr.civilă.
Prin întâmpinare, intimata " " Has olicitat, în principal, respingerea cererii de revizuire ca tardiv introdusă, conform art.324 alin.1 pct.1 și 4 Cod pr.civilă, iar în subsidiar respingerea ei ca inadmisibilă.
Pe fond, solicită respingerea cererii de revizuire ca nefondată.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
Examinând cererea de față, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.322 pct.2 și 5:
"Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere:
.
2. dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
.
5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere."
Iar în baza art.324 (1), "termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:
1. în cazurile prevăzute de art.322 pct.1,2 și 7 alin.(1), de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanța de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare;
.
4. în cazurile prevăzute la art.322 pct.5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se evocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere."
Având în vedere excepțiile invocate de intimată prin întâmpinare, instanța, în baza art.137 Cod pr.civilă, se va pronunța mai întâi asupra lor.
Astfel, în ceea ce privește dispozițiile art.322 pct.2 Cod pr.civilă, într-adevăr cererea de revizuire apare ca fiind tardivă raportat la faptul că hotărârea instanței de recurs prin care s-a evocat fondul, decizia civilă nr.501 în prezent atacată, a fost pronunțată la 6.04.2006, iar cererea de revizuire a fost formulată la 9.11.2007, deci cu încălcarea termenului prevăzut de art.324 (1) pct.1 Cod pr.civilă.
Chiar și în situația în care s-ar trece peste această excepție, pe fond trebuie precizat că textul art.322 pct.2 Cod pr.civilă se referă la obiectul cererii de chemare în judecată și nu la temeiurile acestuia sau în speță la eventualele aspecte invocate în susținerea cererii, respectiv cere referitoare la faptul că instanța nu ar fi avut în vedere împrejurarea că revizuentul era și lider de sindicat și datorită acestei calități a avut de suferit atunci când s-a analizat incidentul care a condus la măsura disciplinară a desfacerii
Din cele 3 ipoteze vizate de textul art.322 pct.2 Cod pr.civilă, cea invocată de revizuent se referă la minus petita însă așa cum am menționat anterior nu ne aflăm în această situație câtă vreme, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată nu există nicio "omisiune" a instanței de recurs, care prin decizia atacată astăzi s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată prin raportare la dispozițiile art.324 alin.(1) pct.4 și 322 (1) pct.5 Cod pr.civilă, aceasta urmează a fi analizată prin unirea sa cu fondul.
Astfel, deși intimata susține că înscrisurile pretins reținute de partea potrivnică erau de fapt la dispoziția sindicatului nu poate constitui prin ea însăși un motiv de inadmisibilitate a cererii de revizuire.
Revizuentul nu a invocat faptul că nu a cunoscut despre existența acestor înscrisuri, cu atât mai mult cu cât era lider de sindicat, ci doar împrejurarea că o dată cu desfacerea nu a mai avut acces la aceste documente, ele aflându-se într-o clădire din incinta societății, nepermițându-i-se accesul.
Ceea ce însă este esențial în privința acestor înscrisuri este, pe de o parte, faptul că și dacă ar fi fost depuse la dosarul în care s-a judecat contestația la desfacerea nu ar fi fost relevante câtă vreme din probele dosarului nu a rezultat că datorită negocierilor ce urmau să aibă loc la nivelul societății în privința salarizării s-a ajuns la desfacerea disciplinară a al liderului sindical.
Pe de altă parte, cu excepția adresei nr.80/16.01.2001, toate actele pretins a fi înscrisuri reținute de partea potrivnică reprezintă hotărâri judecătorești care existau la sediile instanțelor ce le-au pronunțat și care astfel puteau fi solicitate și depuse la dosar.
Chiar și dacă era vorba despre diferite alte înscrisuri de care revizuentul nu a contestat că ar fi luat la cunoștință, avea posibilitatea ca la instanțele care au judecat contestația împotriva deciziei de desfacere a să solicite efectuarea unei adrese la societate pentru ca acestea să poată fi depuse la dosar, iar instanța de recurs să analizeze eventuala incidență a conținutului acestora în cauză.
Chiar mai mult decât atât, deși se susține că aspectele legate de calitatea de lider de sindicat a afectat activitatea sa în calitate de simplu angajat și că această situație nu a fost cunoscută de instanța de recurs, acest fapt este nereal, câtă vreme prin întâmpinarea depusă în recurs, contestatorul a învederat instanței și acest aspect (7 dosar recurs), numai că această apărare trebuia invocat încă din primul ciclu procesual pentru ca pe parcursul cercetării judecătorești instanțele să poată analiza absolut toate motivele care ar fi putut sta la baza anulării măsurii desfacerii și să administreze și alte probe necesare și utile.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază ca nefondată cererea de față, urmând aor espinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
(continuarea deciziei civile nr.48/2008)
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul împotriva deciziei civile nr.501/2006 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr.817/2006.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24.01. 2008.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă Victor Crețoiu - - | JUDECĂTOR 3: Maria Trifan - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. 2ex.
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Alina Lodoabă Victor Crețoiu, Maria Trifan
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 727/2009. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 953/2008. Curtea de... → |
|---|
