Contestație decizie de concediere. Decizia 48/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 48/R-CM
Ședința publică din 29 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță judecător
JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
JUDECĂTOR 3: Paulina Ghimișliu
Grefier - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de contestatoarea și intimata împotriva sentinței nr.518/CM din 18 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic pentru intimata-chemată în garanție Casa de Asigurări de Sănătate A, în baza delegației nr.1799/2008 și consilier juridic pentru intimata-chemată în garanție Casa Județeană de Pensii A, în baza delegației de la dosar, lipsind recurenta-contestatoare și recurenta-intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Reprezentantul intimate-chemate în garanție Casa de Asigurări de Sănătate A depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentanții intimatelor-chemate în garanție, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lor.
Reprezentantul chematei în garanție Casa de Asigurări de Sănătate A, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de intimata Pitești pentru motivele arătate în concluziile scrise depuse la dosar și a cererii de chemare în garanție a instituției pe care o reprezintă, neavând calitate procesuală pasivă.
Reprezentantul intimate-chemate în garanție Casa Județeană de Pensii A, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de intimata Pitești pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de instanța de fond.
CURTEA
Constată că prin contestația înregistrată sub nr- (nr. în format vechi 1108/Cv/2006) pe rolul Judecătoriei Pitești contestatoarea Din a chemat în judecată pe intimata Pitești, solicitând anularea deciziei nr.40/31.01.2006 prin care i s-a desfăcut contractul individual de muncă, reintegrarea la locul de muncă și în postul pe care îl ocupa până la desfacerea contractului de muncă, înlocuirea măsurii cu una din sancțiunile prevăzute la art. 264 pct. a-d, în condițiile în care se va reține vreo vinovăție, plata drepturilor salariale pe toată perioada cuprinsă între momentul desfacerii contractului de muncă și momentul reintegrării în muncă, plata integrală a drepturilor salariale începând cu februarie 2003 și până la data introducerii acțiunii, întrucât în acest interval de timp drepturile salariale i-au fost achitate parțial, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a avut calitatea de angajat al intimatei din data de 21.02.1986 și până la data de 31.01.2006, când i s-a desfăcut contractul de muncă.
A mai arătat că la data de 05.09.1994 a dat naștere minorului Din, acesta prezentând o serie de afecțiuni medicale, motiv pentru care a fost încadrat în grupa de handicap grav conform certificatului nr.636/06.05.2005 și a necesitat o serie de intervenții chirurgicale și asistență permanentă.
Pentru perioada reținută în decizia de desfacere a contractului de muncă a făcut dovada cu actele medicale invocate, necesitând îngrijiri medicale atât contestatoarea, cât și fiul său.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea contestației.
Totodată, intimata a formulat cerere de chemare în garanție a Casei de Asigurări de Sănătate
A arătat intimata că CAS A îi revine obligația de a asigura asistența medicală atât a minorului cu handicap, cât și a mamei acestuia, conform dispozițiile legale și a contractului ce-l are cu medicul de familie care a eliberat certificatele medicale.
Ulterior, intimata a chemat în garanție Casa Județeană de Pensii, arătând că salariata - contestatoare a solicitat plata concediilor medicale restante din luna februarie 2003, iar aceste plăți se asigură din fondul de asigurări sociale, în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000.
Prin sentința civilă nr.518/CM/18.09.2007 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție Casa Județeană de Pensii A și Casa de Asigurări de Sănătate
A fost admisă în parte contestația și s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr.40/31.01.2006, s-a dispus reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior și a fost obligată intimata să îi plătească acesteia suma de 1031,41 lei și suma de 136,22 lei reprezentând diferențe drepturi bănești neîncasate, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligată intimata la plata către contestatoare a sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin decizia nr.40 din 31.01.2006 emisă de intimata Pitești s-a dispus ca, începând cu data de 01.02.2006, să înceteze contractul individual de muncă al contestatoarei, având funcția de tâmplar în cadrul secției, conform prevederilor art.61 lit. a din Codul muncii și art.264 lit. f din Codul muncii, precum și ale art.25 alin.1 și 2 lit. f din M-
S-a reținut în cuprinsul deciziei că salariata Din timp de 12 ani nu s- mai prezentat la serviciu, prezentând certificate medicale îndoielnice, iar din luna noiembrie 2005 și până în prezent nu justifică absențele de la serviciu.
Se mai menționează în cuprinsul deciziei și faptul că în fața Comisiei de cercetare contestatoarea a refuzat să dea explicații.
A reținut tribunalul că decizia de desfacere a contractului de muncă nu îndeplinește condițiile reglementate de art.268 alin.2 lit. c Codul muncii, în sensul că nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariată în timpul cercetării disciplinare prealabile.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, lucrarea fiind întocmită de expertul, care concluzionat că sumele din ștatele de plată sunt corect calculate conform legislației în vigoare, însă nu au fost calculate toate concediile medicale, rezultând diferențe de achitat în sumă de 1031,41 lei, aferente lunilor septembrie 2004-157,41 lei; aprilie 2005- 116,16 lei, mai 2005- 115,16 lei, septembrie 2005- 107 lei, octombrie 2005- 121 lei, noiembrie 2005- 108 lei, decembrie 2005- 107 lei, ianuarie 2006- 102 lei, februarie 2006- 97 lei.
De asemenea, expertul a regăsit o sumă neachitată în luna mai 2004, care, reactualizată, reprezentă suma de 136.22 lei.
Cu privire la excepțiile invocate, instanța le-a apreciat ca întemeiate, reținând că nici Casa Județeană de Pensii A, nici Casa de Asigurări de Sănătate A nu au calitate procesuală pasivă în cauză în calitate de chemate în garanție, având în vedere că angajatorul este cel care are obligația de a plăti prestația (indemnizația copil bolnav), iar plata acestora se suportă din contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajator, potrivit dispozițiilor Legii nr.19/2000.
În consecință, a constatat nulitatea absolută a deciziei nr.40 din 31.01.2006 emisă de intimată, pe care a obligat-o să plătească contestatoarei suma de 1031,41 lei și suma de 136,22 lei reprezentând diferențe drepturi bănești neîncasate, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În termen legal sentința a fost recurată atât de către contestatoare, cât și de către intimată.
Contestatoarea a criticat sentința sub următoarele aspecte:
1.- Instanța nu a stabilit sumele de bani cuvenite contestatoarei de la momentul desfacerii contractului de muncă și până în prezent.
2.- Instanța nu i-a acordat toate cheltuielile de judecată, respectiv onorariile de avocat și de expert.
Pârâta a criticat sentința sub următoarele aspecte:
1.- În mod greșit prima instanță a apreciat că în decizia de concediere nu sunt trecute motivele pentru care au fost înlăturate apărările contestatoarei, deși aceeași instanță reține că în mod corect în fața Comisiei de disciplină contestatoarea nu și-a făcut nici un fel de apărări.
2.- În ceea ce privește fondul cauzei, contestația este neîntemeiată, deoarece salariata nu a mai prezentat certificate medicale din luna octombrie 2005, acestea fiind depuse direct în instanță, iar pe de altă parte concediile medicale prezentate se referă la perioade mai mari decât cele permise de lege.
Analizând sentința recurată în raport de criticile aduse, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de recurs formulat de contestatoare este fondat.
Astfel, deși prin contestația formulată s-a solicitat, la pct.3, plata drepturilor salariale pe toată perioada cuprinsă între data desfacerii contractului de muncă și data reintegrării în muncă, prima instanță nu s-a pronunțat asupra acestui capăt de cerere. Sumele acordate prin sentința recurată sunt cele solicitate prin contestație la pct.4, respectiv plata drepturilor salariale restante.
Conform deciziei nr. XXI/12.06.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, în situația în care prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, soluția este casarea cu trimitere spre rejudecarea cauzei.
Primul motiv de recurs formulat de intimată este de asemenea fondat.
Din cuprinsul deciziei de concediere nr.40/31.01.2006 (4 dosar fond) rezultă că în fața Comisiei de cercetare contestatoarea a refuzat să dea explicații, astfel că în mod firesc în cuprinsul deciziei nu sunt cuprinse motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariatei, astfel de apărări neexistând.
Rezultă așadar că în mod greșit instanța a concluzionat că decizia de concediere nu îndeplinește condițiile art.268 alin.2 lit.
Față de aceste considerente, Curtea, în temeiul art.312 Cod procedură civilă va admite recursurile declarate de părți, va casa decizia și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare prima instanță va avea în vedere și celelalte motive de recurs formulate de părți.
De asemenea instanța de fond va analiza dacă decizia de concediere respectă condiția reglementată de art.268 alin.2 lit. b în sensul indicării prevederilor din statut, regulament sau contractul colectiv de muncă care au fost încălcate de salariat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile contestatoarea și intimata SC SA împotriva sentinței nr.518/CM/18 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Casează sentința de mai sus și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
TC/4 ex.
30.01.2008
jud fond.
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Constantina Duțescu, Paulina Ghimișliu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1118/2008. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 530/2008. Curtea... → |
|---|
