Contestație decizie de concediere. Decizia 516/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 516/R-CM

Ședința publică din 18 Martie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă

JUDECĂTOR 3: Irina Tănase

Judecător: - -

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatorul, domiciliat în comuna,.1,.A,.1, județul A, împotriva sentinței civile nr. 1199/CM din 4 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul- contestator prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 26/2009, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual și intimata- pârâtă " INTERNAȚIONAL ROMÂNIA" prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009, emisă de Baroul București.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorii părților, având cuvântul pe rând cuvântul susțin că nu au cereri prealabile de formulat.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul- contestator critică soluția instanței de fond întrucât, în mod greșit s-a emis decizie de desfacere a contractului de muncă pe perioada cât acesta a fost în incapacitate de a munci, fiind în concediu medical.

Solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii contestației, anularea deciziei nr.3562, emisă de unitatea intimată, reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior cu acordarea drepturilor bănești la zi, cu cheltuieli de judecată.

Avocat, având cuvântul pentru intimată susține că în speță nu sunt apalicabile nici unul din motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă. În plus, arată că din probele ce au fost administrate în cauză, respectiv din ancheta prealabilă ce s-a efectuat în cauză nu rezultă că a făcut vreo referire contestatorul cu privire la concediile medicale pe care le avea. Acesta a prezentat un certificat medical după data când s-a efectuat ancheta prealabilă.

Solicită respingerea recursului și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinice, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Constată că, prin cererea înregistrată la data de 20.12.2007, a formulat contestație împotriva deciziei nr.3562/30.11.2007, emisă de intimata AUTO INTERNAȚIONAL ROMÂNIA, solicitând anularea acesteia, reintegrarea în funcția avută anterior și obligarea intimatei la plata drepturilor salariale cuvenite de la data desfacerii contractului de muncă până la reintegrare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea contestației, contestatorul a arătat că prin decizia nr.3562/30.11.2007 în mod nelegal i s-a desfăcut contractul de muncă, pe considerentul că la data de 29.11.2007 s-a prezentat la serviciu sub influența băuturilor alcoolice.

La data respectivă s-a aflat în concediu medical, dovedit cu certificatul medical emis de dr., medic primar

În acea zi, în jurul orelor 16,30 a fost sunat de șeful unității elementare de lucru, să se prezinte la serviciu întrucât nu avea specialist în deschiderea unor roboți, ceea ce stagna activitatea echipei de lucru, iar el mai lucrase în acest domeniu, deși era angajat pe postul de sudor. I-a adus la cunoștință acestuia că este bolnav și din acest motiv nu s-a prezentat la ora 15,00 la serviciu, schimbul 2.

La insistențele acestuia și ale prietenei sale - s-a deplasat la serviciu, nu pentru a efectua serviciul, ci pentru a-și ajuta șefii, care nu erau de acord cu concediile medicale. A remediat defecțiunea în timp de două ore, după care a fost chemat de șeful de atelier care a insistat să lase concediile medicale și să rămână la lucru, altfel nu i se prelungește contractul de muncă. A refuzat să rămână, iar acesta a dat telefon la poartă și i-a anulat legitimația. A mers la poarta 2 cu șeful de atelier și determinat de acesta a dat o declarație în care a menționat că a consumat băuturi alcoolice, altfel se vor lua măsuri împotriva sa. Înainte de a veni la serviciu a consumat dulciuri care conțineau alcool, a fost servit de prietena sa, de ziua ei, Sf. dar nu era beat ci în concediu medical, nu venise pentru a lucra, nu era în timpul programului, venise pentru a-și ajuta șeful. Dacă nu ar fi fost în concediu ar fi venit la program la ora 15,00, nu la ora 16,40, la insistențele șefului. I s-a refuzat primirea certificatelor medicale de către și personalul din unitate.

Persoana care s-a deplasat la unitate cu aceste acte a fost prietena sa -.

A doua zi, la data de 30.11.2007, a fost convocat la unitate pentru a explica incidentul și i s-a pus în vedere că nu i se mai prelungește contractul de muncă dacă aduce concedii medicale și să își susțină declarația dată la 29.11.2007.

Intimata, prin întâmpinare (8-9) a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, întrucât contestatorul se face vinovat de săvârșirea abaterilor reținute în sarcina sa, respectiv prezentarea la serviciu sub influența băuturilor alcoolice.

Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.1199/CM/04.11.2008, a respins contestația ca nefondată reținând următoarele:

Prin decizia nr.3562/30.11.2007(3-4), s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă al contestatorului, pentru prezentarea la serviciu la data de 29.11.2007, orele 17,00, sub influența băuturilor alcoolice.

Decizia a avut la bază raportul nr.3535/29.11.2007(31), întocmit de Departamentul de Securitate Generală.

A fost efectuată cercetarea disciplinară (32-45), rezultatul acesteia fiind consemnat în procesul verbal nr.3561/30.11.2007(37-40).

Situația de fapt consemnată în decizia de sancționare este confirmată atât de contestator, în declarațiile date la 29 și 30.11.2007(17-16), cât și de martorii audiați în cauză, și.

Aceeași situație rezultă și din procesul verbal încheiat de comisia de disciplină.

Ca atare, susținerea contestatorului că era bolnav, în incapacitate temporară de muncă, nu poate fi primită din moment ce s-a prezentat la serviciu, a lucrat, iar ulterior, datorită stării în care se afla, a plecat acasă.

Nu s-a putut reține că ar fi avut certificat medical, din moment ce un asemenea act nu a fost prezentat șefului direct și șefului de atelier.

Cele două certificate medical depuse la dosar, nr.-(25), emis la data de 29.11.2007, pentru perioada 29-30.11.2007 și -(5), emis la data de 30.11.2007, pentru perioada 1-3.12.2007, nu au fost luate în considerare atâta timp cât nu au fost prezentate cu ocazia cercetării disciplinare efectuată la data de 30.11.2007.

Nu a fost primită nici susținerea că s-a încercat comunicarea certificatelor medicale la intimată.

Declarația martorei -, prietena contestatorului, care a declarat că acestuia, la data de 29.11.2007, i s-au acordat 5 zile de concediu medical și tot la aceeași dată deținea acest document și s-a încercat comunicarea lor, a fost înlăturată ca nesinceră, din moment ce au fost eliberate două certificate medicale, la date diferite, iar ea, în calitate de medic de familie al contestatorului, le-a vizat de luare în evidență, semnat și parafat abia la data de 5.12.2007.

Și declarația martorului, în sensul că s-a încercat depunerea certificatelor medicale la intimată în jurul datei de 3.12.2007, a fost înlăturată ca nesinceră, din moment ce acestea au fost vizate de martora -, ca medic de familie, abia la data de 5.12.2007.

Ori, la această dată, decizia nr.3562/30.11.2007 era deja emisă și își produsese efecte.

Contestatorul nu a făcut dovada contrară asupra situației de fapt consemnată în decizia nr.3562/30.11.2007, în sensul că nu s-a prezentat la serviciu sub influența băuturilor alcoolice, astfel că respectiva decizie a fost legal emisă.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, contestatorul criticând-o sub motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă arătând, în esență, următoarele:

- greșit s-a reținut că în ziua de 29.11.2007 contestatorul nu era în incapacitate de muncă, constatată prin cele două certificate medicale și tot greșit s-a reținut că nu a prezentat și nici nu a încercat să prezinte certificatele la societatea intimată, față de dispozițiile martorilor audiați în cauză;

- înlăturarea de către instanță a depoziției martorului () ca nesinceră, față de împrejurarea că certificatele au fost vizate de medic la 05.12.2007 este neîntemeiată, deoarece viza nu afectează existența stării de boală, iar această viză este necesară numai pentru acordarea indemnizației și pentru luarea în evidență în fișa medicală;

- depunerea certificatului medical se putea face de contestator sau de către reprezentantul legal sau mandatarul acestuia până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat;

- eliberarea a două certificate medicale este legală, deoarece acestea se eliberează pentru fiecare lună, iar față de această situație, înlăturarea ca nesinceră a depoziției martorei - este greșită;

- susținerea intimatei privind starea de ebrietate a contestatorului nu este confirmată de realitate, contestatorul nefiind verificat prin metoda etilotest, astfel că în cauză este vorba de o răzbunare personală a numitului.

Potrivit art.60 al.1 lit.a din Codul muncii, concedierea salariaților nu poate fi dispusă pe durata incapacității temporare de muncă, iar potrivit art.76 din același cod, este lovită de nulitate absolută concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege.

Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, motivat de faptul că sentința primei instanțe este legală și temeinică.

Recursul este nefondat.

Prin sentința recurată s-a respins contestația formulată de contestator împotriva Deciziei nr.3562/30.11.2007, emisă de intimată, reținându-se în esență, că nu s-a făcut dovada contrară asupra situației de fapt consemnată în decizie și înlăturându-se apărările și probele administrate la cererea contestatorului privind incapacitatea temporară de muncă a acestuia la data de 29.11.2007.

În ceea ce privește starea de fapt reținută în decizia în litigiu și în temeiul căreia s-a luat de către intimată decizia de desfacere disciplinară a contractului de muncă, trebuie reținut că, față de Nota explicativă din 29.11.2007 și declarația din 30.11.2007, ambele date și semnate de către contestator, este clar că, în cauză, nu s-a făcut dovada contrară.

Atât prin nota explicativă cât și prin declarația sa, contestatorul a arătat că s-a prezentat la serviciu, în data de 29.11.2007, în jurul orelor 17,00, sub influența băuturilor alcoolice. Acestea se coroborează și cu conținutul referatului nr.3535/29.11.2007 încheiat de Departamentul de Securitate Generală al intimatei.

Față de aceste mențiuni ale contestatorului, în mod corect au fost înlăturate de către tribunal celelalte dispoziții prin care s-a încercat a se dovedi că la acea dată contestatorul nu era sub influența băuturilor alcoolice.

În ceea ce privește starea de incapacitate temporară a contestatorului la data de 29.11.2007, stare atestată de certificatele medicale invocate, trebuie reținut că nici în nota explicativă din 29.11.2007 și nici în declarația din 30.11.2007, contestatorul nu a menționat nimic privind starea sa de boală deși, dacă aceasta era realitatea, era în interesul său să o invoce.

Ca atare, eliberarea celor două certificate medicale și vizarea lor ulterioară și de către medicul de familie nu poate conduce la constatarea nulității deciziei de desfacere disciplinară a contractului de muncă al contestatorului, pentru că, atât la momentul îndeplinirii de către intimată a cercetării disciplinare cât și la momentul luării deciziei în litigiu, respectiv în zilele de 29 și 30.11.2007, nu se invocase acea stare de incapacitate temporară de muncă a contestatorului.

În aceste condiții, în mod corect a înlăturat tribunalul și toate celelalte susțineri și probe prin care s-a încercat a se dovedi starea de incapacitate temporară de muncă a contestatorului la data de 29.11.2007.

Față de toate aceste considerente se reține că instanța de fond a făcut o interpretare corectă a probelor administrate în cauză și a aplicat corect legea în cauză, respingând contestația de față, astfel că motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă sunt nefondate.

În consecință, curtea, în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul de față, iar în baza art.274 Cod procedură civilă va obliga pe recurent să plătească intimatei cheltuieli de judecată în sumă de 4281,70 lei, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr.1199/CM/04.11.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimată fiind INTERNAȚIONAL ROMÂNIA.

Obligă pe recurent să plătească intimatei suma de 4281,70 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

, Pl.,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Ex.2/27.03.2009.

Jud.fond:.

.

Președinte:Lică Togan
Judecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 516/2009. Curtea de Apel Pitesti