Contestație decizie de concediere. Decizia 644/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 644/
Ședința publică de la 14 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Vîlcu
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de reclamanta, precum și de către pârâta - SRL, împotriva sentinței civile nr. 345/2.03.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică avocat pentru recurenta pârâtă - SRL lipsă fiind recurenta reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul recurentei pârâte solicită admiterea probei cu înscrisuri le pe care le depune la dosar, înscrisuri cu care tinde să dovedească cheltuielile efectuate cu ocazia judecării cauzei pe fond.
Instanța admite în baza art 167 raportat la art. 305 Cod procedură civilă, proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul recurentei pârâte și nemaifiind late cereri de formulat, în baza art 150 Cod procedură civilă, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului declarat de reclamantă, având în vedere că declarația de renunțare la calea de atac formulată a fost depusă în scris, fără a fi autentificată. Solicită obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Solicită admiterea recursului declarat de pârâta - SRL pentru motivele prezentate pe larg în scris. Consideră că deși în mod corect instanța de fond, în baza art 274 Cod procedură civilă a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată, întrucât aceasta a căzut în pretenții, în mod nejustificat a diminuat cuantumul acestor cheltuieli cu 90%, fără ține cont de complexitatea cauzei, de cheltuielile cauzate de traducerea înscrisurilor în limba germană, de cheltuielile cauzate de deplasări de la B la B, de numărul de ore efective necesare pentru studierea cauzei și pentru susținerile în fața instanței, precum și de împrejurarea că în urma achitării contribuțiilor din suma încasată rămân cabinetului de avocatură doar 26 %, toate acestea fiind probate cu înscrisurile depuse la dosar.
Solicită obligarea recurentei reclamante la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 345/2.03.2009 a Tribunalului Brașovs -a admis excepția prematurității, invocată de pârâta - SRL prin întâmpinare și în consecință s-au respins petitele privind anularea deciziei de concediere, obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale de la data concedierii și până la reintegrare și plata daunelor morale.
S-a dispus disjungerea petitului din precizarea de acțiune având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 5368,83 lei reprezentând ore suplimentare, formează dosar distinct nr- cu termen de judecată la data de 10 martie 2009.
A fost obligată reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta este angajată a societății pârâte, pe perioadă nedeterminată, pe postul de asistent director, începând cu data de 26.05.2008, astfel cum rezultă din mențiunile din carnetul de muncă- poz.19( 85)
Prin preavizul de concediere nr.1063/17.12.2008 s-a adus la cunoștința reclamantei faptul că în conformitate cu hotărârea asociatului unic nr.237 din data de 15.12.2008, postul acesteia de asistent director urmează a fi desființat ca urmare a reorganizării societății, potrivit art.65 din Codul Muncii. Societatea o informează pe reclamantă că nu are posibilitatea de a i se oferi un alt post întrucât nu dispune de locuri vacante. Începând cu data de 17.12.2008 beneficiază de un preaviz de 20 de zile lucrătoare, urmând ca raporturile de muncă să fie încheiate la data de 4.02.2009, preavizul fiind prelungit cub perioada 19.12.2008-9.01.2009, perioadă în care beneficiază de concediul de odihnă aprobat de conducere.
Astfel cum rezultă din conținutul actului, acesta nu reprezintă o decizie de concediere, fiind un act prealabil concedierii și care nu produce efectele juridice ale unei concedieri.
Motivele de nulitate invocate de reclamantă în cuprinsul acțiunii pot constitui critici ale deciziei de concediere, ce pot fi analizate doar după ce pârâta va emite această decizie.
Prin urmare, instanța va reține că până la data pronunțării prezentei sentințe nu s-a produs concedierea reclamantei.
Față de considerentele expuse, instanța apreciază că acțiunea reclamantei este prematur introdusă, motiv pentru care va admite excepția invocată și pe cale de consecință va respinge petitele privind anularea deciziei de concediere, obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale de la data concedierii și până la reintegrare și plata daunelor morale.
În temeiul art.274 din Codul d e procedură civilă va obliga reclamanta să plătească pârâtei suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Instanța apreciază că potrivit art. 274 alin.3 din Codul Muncii se impune reducerea onorariului de avocat în cuantum de 10.000 lei la suma de 1.000 lei în raport de complexitatea cauzei și de numărul termenelor de judecată la care avocatul părții a reprezentat-o în instanță.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta și pârâta - SRL.
În motivarea cererii de recurs reclamanta arată că în mod greșit s-a reținut de către prima instanță faptul că nu s-ar fi produs concedierea și că raporturile de muncă nu au încetat.
Înscrisul contestat de către reclamantă reprezintă o veritabilă decizie de concediere deoarece conține toate elementele pe care legea le prevede.
Recursul declarat de pârâtă vizează în exclusivitate acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 10.000 lei reprezentând onorariu avocațial, pe care instanța de fond le-a redus în temeiul art. 274 al. 3 Cod procedură civilă în mod nejustificat.
La termenul de judecată din data de 30.04.2009, recurenta reclamantă a depus la dosarul cauzei o notă de ședință prin care solicită a se lua act de renunțarea la judecata căii de atac formulată.
Cererea recurentei reclamante de renunța la judecarea recursului are valoarea unui act juridic unilateral, astfel că în temeiul art. 246 Cod procedură civilă se va lua act de această declarație expresă.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâta - SRL recursul este întemeiat pentru argumentele ce urmează:
Chestiunea supusă discuției vizează raportul juridic personal, în cadrul căruia trebuie soluționată problema lichidării cheltuielilor de judecată. În cadrul acestui raport problema esențială este acea a determinării cuantumului cheltuielilor de judecată, sens în care art. 274 al. 3 Cod procedură civilă se referă și la posibilitatea diminuării acestor cheltuieli, atunci când acestea sunt nepotrivit de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Întrucât apărătorul recurentei pârâte își are sediul profesional în B se confirmă susținerea cu privire la deplasările pe care fost nevoit să le efectueze în localitatea de la sediul instanței care a soluționat litigiul, astfel că este îndreptățit să solicite și cheltuielile de deplasare.
Având în vedere că, onorariul permis avocaților și onorariul plătit de recurenta pârâtă nu este unul disproporționat în raport cu obiectul pricinii, susținerea cauzei, redactarea concluziilor, cheltuielile de transport și cazare, Curtea apreciază că în cauză nu există motive temeinice de a se face în speță aplicarea art. 27 al. 3 Cod procedură civilă
Față de considerentele relevate, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul declarat de pârâta - SRL va fi admis, iar sentința civilă atacată schimbată în parte în sensul obligării reclamantei la plata sumei de 10.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, reclamanta va fi obligată la plata sumei de 5.000 lei către recurenta - SRL reprezentând cheltuieli de judecată recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunțare la recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva sentinței civile nr. 345/2009 a Tribunalului Brașov.
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă împotriva sentinței civile nr. 345/2.03.2009 a Tribunalului Brașov pe care o schimbă în parte în sensul că:
Obligă reclamanta la plata către pârâta - SRL a sumei de 10.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Obligă recurenta reclamantă u la plata către recurenta pârâtă - SRL a sumei de 5.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 14 Mai 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red CJ 4.06.2009
Tehnod AG 15.06.09/ 3 ex
Jud fond /
Președinte:Ligia VîlcuJudecători:Ligia Vîlcu, Anca Pîrvulescu, Camelia Juravschi
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1644/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 885/2009. Curtea de... → |
|---|
