Contestație decizie de concediere. Decizia 6442/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6442
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Camelia Șelea
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 5577/20.10.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC PLUS 2 SRL, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru recurentul contestator și avocat, pentru intimata SC PLUS 2 SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul contestator, susține oral motivele invocate în cererea de recurs, în raport de care, pune concluzii de admitere a acestuia, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea constatării nulității absolute a deciziei nr. 2 din 04.02.2008 emisă de angajator, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat, pentru intimată, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței Tribunalului Dolj, conform motivelor expuse în întâmpinare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 5577/20.10.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr- s-a respins contestația formulată de contestatorul cu domiciliul în C,Strada - B nr 131 - 3, 1, 7, județul D în contradictoriu cu intimata PLUS 2 SRL cu sediul în C, Strada - din nr 7, județul
S-a admis cererea reconvențională.
S-a dispus obligarea contestatorului către intimată la plata sumei de 6000 lei reprezentând sume de bani ridicate din casieria unității și nerestituite.
S-a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Contestatorul a fost salariatul intimatei in functia de farmacist de la 13.07.2007 si pana la 04.02.2008 cand i-a fost desfacut contractul individual de munca in baza art 58 coroborat cu art 61 lit a din Codul Muncii, prin Decizia nr. 2/04.02.2008.
S-a retinut in aceasta decizie ca salariatul si-a insusit de la punctul de lucru din C diverse produse farmaceutice fara a le plati si fara a anunta conducerea societatii, a consumat in mod repetat bauturi alcoolice in timpul programului de lucru, a avut intarzieri nejustificate in timpul programului de lucru in perioada 12.12.2007-10.01.2008, a refuzat sa se prezinte la serviciu incepand cu data de 10.01.2008.
In ceea ce priveste cercetarea disciplinara, instanta a retinut ca acest motiv nu a putut fi retinut pentru anularea deciziei. Astfel, salariatul a fost convocat la cercetare, insa acesta nu s-a prezentat, asa cum rezulta din procesul-verbal incheiat la 21.01.2008 si aflat la fila 41 din dosar. In consecinta, potrivit disp. art. 267 alin 3. angajatorul a procedat la sanctionarea salariatului fara efectuarea cercetarii prealabile.
Referitor la faptele retinute in sarcina salariatului, instanta a retinut ca acestea au fost confirmate de martorii audiati in cauza.
Astfel, martorul, care lucra impreuna cu contestatorul, a declarat ca era neglijent la serviciu, gresea multe retete, tinea retetele in buzunar si le scadea in ziua urmatoare, si-a insusit medicamente, uneori in cantitati mari si consuma bauturi alcoolice in timpul programului de lucru, desi i se atrasese atentia sa nu mai faca acest lucru.
De asemenea, martora, colega cu contestatorul a sustinut aceleasi aspecte si anume ca intarzia deseori la serviciu cam o jumatate de ora, o ora. Martora a declarat ca in luna decembrie 2007 l-a vazut pe contestator consumand bauturi alcoolice in incinta farmaciei iar de la alti colegi a auzit ca acesta a consumat bauturi alcoolice si cu alte ocazii. A mai aratat ca in toata perioada cat a fost angajat contestatorul lua medicamente ce urmau a fi achitate ulterior trecand doar o parte din acestea intr-un caiet comun, motivand ca restul le trece intr-un caiet personal, insa s-a constatat ca acesta nu achita decat o parte dintre ele.
In ceea ce priveste aspectul ca in data de 10.01.2008 contestatorul s-a prezentat la serviciu si nu a mai fost primit, din declaratia martorilor s- retinut ca intr-adevar acesta a venit la farmacie insotit de doua persoane insa nu la ora la care incepea programul ci pe la ora 11-11.30.
Instanța a respins, pe lângă acest capăt de cerere principal si capatul de cerere subsidiar, respectiv obligara paratei la plata de daune interese.
In ceea ce priveste cererea reconventionala, respectiv obligarea contestatorului la plata sumei de 6000 lei, instanta a constatat ca prin intampinarea la cererea reconventionala acesta a recunoscut faptul ca a luat aceasta suma de la unitate.
Contestatorul a mentionat insa ca o parte din bani, i-au fost retinuti, respectiv 280 lei in luna decembrie iar pe 10 ianuarie 2008 i s-a retinut salariul pe luna ianuarie 2008, si ca mai are de restituit doar suma de 3720 lei.
Aceste afirmatii ale contestatorului nu sunt insa sustinute de probe, astfel ca instanta nu le poate lua in considerare.
Referitor la cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecata, instanta a constatat ca aceasta a fost întemeiata, contestatorul fiind in culpa procesuala, insa intimata nu a făcut dovada acestor cheltuieli, astfel ca cererea a fost respinsa.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând:
Instanța de fond a ignorat principala critică adusă deciziei de concediere și anume aceea ca întâi a fost concediat și după aceea s-a încercat îndeplinirea procedurilor prealabile " prevăzut3e de art. 267..
Probele administrate în cauză au fost ignorate sau greșit interpretate, după caz, astfel declarațiile martorilor și fiibd desăvârșite, iar declarațiile martorilor intimatei și, angajate ale intimatei, au fost preluate eronat, fapt ce denota superficialitatea cu care a fost tratată speța.
Față de criteriile imaginare din decizia de concediere, instanța de fond a făcut următoarele erori:
Cu privire la înșiruirea de produse farmaceutice din punctul de lucru din C, str. - -. parter- așa cum era prevăzut în decizie- nu a avut nici o legătură cu acest punct de lucru.
Deși martorii intimatei au arătat că nu cunosc dacă au achitat sau nu aceste medicamente, instanța a reținut greșit că nu ar fi achitat aceste medicamente.
Mai arată că a fost avertizat verbal, motiv pentru care nu înțelege de ce a mai fost sancționat a doua oară, cu alte măsuri și că a existat o înțelegere cu conducerea în ceea ce privește rezolvarea problemelor personale, fapt susținut și de lipsa vreunei sancțiuni ( disciplinare, pecuniare) împotriva acestuia până la data de 10.01.2008.
Instanța de fond în mod greșit a reținut refuzul acestuia de a se prezenta la serviciu din data de 11.01.2001, deoarece așa cum au arătat martorii, nu i-a mai fost permis să lucreze pentru intimată încă din data de 10.01.2008.
Cu privire la cererea reconvențională formulată de intimată, privind plata celor 6000 lei, instanța de fond a comis următoarele erori:
- cei 6000 lei au fost înmânați cu dispozițiile de plată de conducerea societății, ca urmare a faptului că nu a putut beneficia de descoperire de cont, pentru cardul de salarii, dispoziția fiind depusă în copie de intimată, nefiind vorba de " însușit de casierie" cum greșit s-a reținut de către instanță.
- - La dosarul cauzei se afla o dispoziție de încasare pentru suma de 280 lei, cu plata parțială a datoriei de 6000 lei, ignorată de instanță.
- Cu privire la salariul pe luna decembrie, pe care acesta nu l-a ridicat, în cuantum de 2000 lei, instanța a inversat sarcina probei obligându-l pe acesta să facă dovada că i-a fost plătit salariul și nu a făcut-
Verificând actele și lucrările dosarului atât prin prisma dispoz. art.3041pr.civilă cât și a criticilor formulate, Curtea constată recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurentul-contestator a fost salariatul intimatei în funcția de farmacist de la data de 13.07.2007 până la data de 04.02.2008 când i s-a desfăcut contractul individual de muncă în baza art.58 coroborat cu art.61 lit.a din Codul Muncii, prin decizia nr.2/04.02.2008, întrucât și-a însușit de la punctul de lucru din C diverse produse farmaceutice, fără a le plăti și fără a anunța conducerea societății, a consumat în mod repetat băuturi alcoolice în timpul programului de lucru, a avut întârzieri nejustificate în timpul programului de lucru în perioada 12.12.2007-10.01.2008, refuzând să se prezinte la serviciu începând cu data de 10.01.2008.
Analizând dispozitivul sentinței civile nr.5577/20.10.2008 a Tribunalului Dolj, se constată că prima instanță a soluționat contestația formulată de către contestator, însă fără a indica decizia cu privire la care s-a formulat contestația.
Dispozitivul este partea cea mai importantă a unei hotărâri judecătorești, după cum rezultă din dispoz. art. 261 al.1 pct.6 pr.civilă, ce trebuie să fie într-o perfectă concordanță cu minuta, însă trebuie redactat de așa manieră încât, pe baza lui, să se poată proceda la executarea silită.
Ca atare, Curtea constată că dispozitivul este incomplet, neputându-se efectua executarea, aspect ce atrage nulitatea hotărârii conform art.105 al.2 pr.civilă, neregularitatea neputându-se înlătura decât prin refacerea dispozitivului.
Astfel, văzând și dispoz.art.312 al.2,3 pr.civilă rap. la art.304 pct.5 pr.civilă, Curtea va admite recursul, va casa sentința civilă și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe,respectiv Tribunalul Dolj.
Pe de altă parte, potrivit art. 267. nici o măsură, cu excepția celei prevăzute de art. 264 al.1 lit.a Codul Muncii referitoare la abaterea disciplinară constând în avertismentul scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile, salariatul fiind convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii, însă neprezentarea salariatului făcută în condițiile arătate mai - sus, fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea fără efectuarea cercetării prealabile.
Deși prima instanță, în considerentele hotărârii, reține procesul-verbal încheiat la data de 21.01.2008 considerând că în mod corect angajatorul a procedat la sancționarea fără cercetarea prealabilă, întrucât fiind convocat, contestatorul nu s- prezentat, analizând chitanța nr.- din 17.01.2008 privind recipisa poștală se constată că nu a stabilit dacă procedura comunicării a notificării pentru cercetarea prealabilă a fost sau nu viciată, pe baza celor înscrise în chitanță la rubrica adresei destinatarului, respectiv numărul blocului H3 sau N 3.
Ca tarare, în rejudecare, pe lângă motivele de casare și cele arătate mai-sus, prima instanță va avea în vedere și celelalte critici formulate de către recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 5577/20.10.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC PLUS 2 SRL.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.-
Tehn./ex.2/26.11.2009
/ și
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Camelia Șelea, Marin Panduru
| ← Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... | Contestație decizie de concediere. Decizia 134/2009. Curtea de... → |
|---|
