Contestație decizie de concediere. Decizia 736/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 736
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Ioana Bodri
Grefier - -
***************
Pe rol judecarea recursului declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr. 2629/ 30 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru recurenta contestatoarea, lipsind intimata SC SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termenul legal prevăzut de lege, după care, instanța apreciind cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta contestatoarea, pune concluzii de admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 2629 din 30 iunie 2009, Tribunalul Dolj, a respins contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata SC. -SRL.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Contestatoarea a fost angajata intimatei pe postul de key account în baza unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată.
Prin decizia nr. 195/25.02.2009 intimata a încetat contractul individual de muncă al contestatoarei începând cu 25.02.2009 în temeiul art. 65 alin. 1 din codul muncii.
Contestatoarea consideră că decizia este emisă cu încălcarea dispozițiilor art. 74, deoarece nu cuprinde criteriile de stabilire a ordinii de priorități conform art. 69 alin 2 lit. și lista tuturor locurilor de muncă disponibile in unitate, precum și termenul in care salariații puteau să opteze pentru a ocupa un loc vacant in condițiile art. 64 din codul muncii, cu încălcarea dispozițiilor art.73 deoarece nu s-a acordat termenul de preaviz de 15 zile lucrătoare și art. 268 alin.2 lit. din codul muncii, deoarece s-a indicat greșit instanța competentă teritorial să soluționeze contestația.
Potrivit art. 74 din codul muncii "decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să conțină în mod obligatoriu: a) motivele care determină concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de priorități, conformart. 69alin. (2) lit. d), numai în cazul concedierilor colective; d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condițiileart. 64."
Instanța a apreciat că intimata a respectat aceste dispoziții legale menționând în decizie motivele ce au stat la baza emiterii ei, respectiv desființarea postului ocupat de contestatoare ca urmare a reorganizării activității, reorganizare aprobată de Adunarea Generală a Asociaților, temeiul legal al concedierii, respectiv art. 65 din codul muncii, durata preavizului de 15 zile lucrătoare, precum și termenul și instanța la care poate fi contestată decizia ( elemente general obligatorii pentru orice decizie).
Faptul că nu s-au indicat criteriile de stabilire a ordinii de priorități conform art 69 alin 2 lit d, din codul muncii nu atrage nulitatea deciziei prezente, deoarece, aceste criterii se menționează numai in cazul concedierilor colective, nu și în cazul concedierii individuale pentru motive care nu țin de persoana salariatului, cum este cazul contestatoarei.
De asemenea lista locurilor vacante se menționează în decizie doar în situația în care astfel de posturi există ori în cazul de față intimata a făcut dovada cu hotărârea Adunării Generale a Asociaților că nu a avut nici un loc vacant.
În ce privește termenul de preaviz de minim 15 zile lucrătoare care este reglementat de art.73 din codul muncii potrivit cărora "persoanele concediate în temeiulart. 61lit. c) și d), alart. 65și66beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare" instanța constată că a fost respectat așa cum rezultă chiar din cuprinsul deciziei contestate și din notificarea nr. 162/11.02.20009, în ambele menționându-se expres durata termenului de preaviz ca fiind de 15 zile lucrătoare.
În decizie se menționează de asemenea termenul și instanța la care poate fi contestată decizia, iar faptul că s-a consemnat un alt tribunal decât cel de la domiciliul reclamantei nu duce la nulitate a deciziei de vreme ce contestatoarea s-a adresat în termen instanției competente teritorial și nu a fost prejudiciată în nici un fel. Eroarea este justificată de faptul că intimata și majoritatea salariaților săi sunt din S M, iar formularul de decizie cuprindea deja această mențiune " Tribunalul Satu Mare ".
Pe fondul cauzei instanța a apreciat ca neîntemeiată contestația deoarece postul deținut de aceasta s-a desființat efectiv, ca urmare a reorganizării activității, reorganizare aprobată prin hotărârea Adunării Generale a Asociaților din 01.02.2009, așa cum rezultă chiar din cuprinsul acestei hotărâri depuse la dosar în extras.
Instanța a respins contestația ca neîntemeiată și a respins și cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea arătând în esență că lipsește încheierea de dezbatere, deși s-a amânat pronunțarea ceea ce atrage nulitatea hotărârii pronunțate.
Din examinarea considerentelor sentinței reiese că hotărârea nu respectă dispozițiile 261 alin.5 Cod pr.civilă în conformitate cu care aceasta trebuie să cuprindă motivările de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
S-a mai arătat că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii.
Hotărârea atacată este lipsită de temei legal, deoarece nu se poate determina din modul cum este redactată, dacă legea s-a aplicat corect sau nu în sensul că trebuia să se examineze dacă există cazul de concediere prevăzut în decizie, dacă decizia de concediere respectă regulile reglementate de art. 62 codul muncii.
Legal citată intimata a depus întâmpinare la dosar solicitând respingerea recursului.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 304 ind. 1.pr.civ. Curtea a reținut următoarele:
Primul motiv de recurs invocat, și anume că hotărârea recurată este nulă întrucât lipsește încheierea de dezbatere, este neîntemeiat, întrucât la fila 119 dosar fond este încheierea de ședință, în care sunt consemnate dezbaterile asupra fondului cauzei și prin care s-a dispus amânarea cauzei.
Hotărârea primei instanțe cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței cum și cele pentru care au fost înlăturate cererile părților, astfel că poate fi realizat controlul judiciar, prin verificarea modului în care s-a procedat la interpretarea probelor în raport de temeiurile de drept.
Instanța de fond analizând decizia de concediere a reținut în mod corect că în speță fiind vorba de o concediere individuală au fost respectate dispozițiile legale privitoare la aceasta.
Recurenta a invocat prin cererea de recurs că nu au fost respectate dispozițiile prev. de art.62 și art.64 codul muncii privitoare la concediere, aspecte ce nu au fost invocate prin cererea introductivă. Se reține că art.62 și 64 codul muncii fac parte din secțiunea a 3-a a actului normativ mai sus arătat, se referă la concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului, iar recurenta a fost concediată pentru motive care nu țin de persoana salariatului, în conformitate cu prevederile art.65 codul muncii, astfel că articolele invocate nu sunt incidente în prezenta cauză.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea reține că recursul nu este fondat astfel că în baza art. 312.pr.civ. va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr. 2629/ 30 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL, având ca obiect contestație decizie de concediere.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
2 ex/AS
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Doina Vișan, Ioana Bodri
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 472/2010. Curtea de... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 27/2009. Curtea de... → |
|---|
