Contestație decizie de concediere. Decizia 7491/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7491
Ședința publică de la 16 2009
Completul constituit din:
Președinte: - ---
JUDECĂTOR 1: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
Grefier:
Pe rol, pronunțarea în recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1298/07.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Primăria Municipiului B - Instituția Primarului, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la 11.12.2009, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 16.12.2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 1298 din 07 aprilie 2009 respins cpntestația formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului
Pentru a se pronunțaastfel, instanța a reținut că petentul a încheiat cu primarul, în calitate de reprezentant al Primăriei Municipiului B, contractul de management înregistrat sub nr. 8466/11.04.2007 prin care s-a încredințat acestuia organizarea, conducerea și gestionarea activității instituției publice, pe baza obiectivelor și a indicatorilor cuprinși în proiectul de management anexă la acest contract.
Prin referatul nr. 9986/09.05.2008, Viceprimarul Municipiului Bas esizat o serie de abateri din activitatea contestatorului și anume: absențe nemotivare la serviciu, neplata salariilor la timp și după preferințe nefurnizarea apei potabile conform programului stabilit, procurarea de echipamente, piese de schimb și materiale care nu se regăsesc în gestiunea serviciului, neluarea măsurilor corespunzătoare de gestionare și conservare a bunurilor materiale.
Cu recomandata din 12.05.2008, contestatorul a fost convocat de comisia de disciplină, iar pentru împrejurarea că nu s-a prezentat și nici nu a anunțat a fost încheiat procesul-verbal de cercetare disciplinară aflat la dosarul cauzei la fila 9.
Susținerea contestatorului că dispoziția emisă de primarul municipiului B este lovită de nulitate absolută nu are justificare, întrucât intimatul a făcut dovada îndeplinirii acestei proceduri.
Potrivit art. 267 alin. 1 Codul muncii "sub sancțiunea nulității absolute, nici o măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 264 alin. 1 lit. a nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. 2 fără motiv obiectiv, dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
Ori, deși convocat să se prezinte pentru efectuarea acestei cercetări, contestatorul nu s-a prezentat.
Ba mai mult a intrat în concediu medical fără să informeze despre această împrejurare membrii comisiei de disciplină.
Însăși contestatorul în acțiunea sa recunoaște că a informat despre concediul medical după aplicarea sancțiunii unitatea la care lucra.
Criticând aspectele de nelegalitate legate de cercetarea prealabilă, contestatorul nu a mai susținut prin probe netemeinicia constatării abaterilor disciplinare a vinovăției sale, precum și a consecințelor abaterii disciplinare a completării generale la serviciu sau a eventualelor sancțiuni disciplinare.
Instanța constatat că, în raport de înscrisurile depuse la dosar de intimată și de comportarea contestatorului, pentru a înlătura urmările abaterilor sale disciplinare a fost respectat întocmai principiul legalității și a criteriilor generale de utilizare în alegerea sancțiunii.
Contestatorul a formulat recurs împotriva sentinței nr. 1298/2009 a Tribunalului Dolj, pe care o consideră nelegală, solicitând modificarea acesteia și pe fond admiterea contestației.
Critică sentința pentru luarea în considerare a unor acte depuse de intimată în motivarea deciziei, întocmite nelegală deoarece au același număr dar date de emitere diferite, ceea ce înseamnă,că au fost falsificate, iar sesizarea unor salariați privind abaterile sale nu a fost semnată de persoanele nominalizate, cărora li s-a falsificat semnătura.
Mai susține că nu s-a făcut dovada confirmării de primire a recomandatei cu care era convocat la cercetare disciplinară.
De asemenea, susține că intimatul nu a făcut dovada săvârșirii de către el, a abaterilor reținute în sarcina sa, înscrisurile depuse nefiind edificatoare, iar comisia de disciplină nu efectuat verificări și nu a constatat așa-zisele abateri săvârșite.
Intimatul Primarul oraș Baf ormulat întâmpinare (concluzii scrise) susținând că recurentul contestator a săvârșit numeroase abateri care depășesc limita legalității, pentru care s-ar fi impus chiar sesizarea organelor de cercetare penală.
Analizând sentința recurată Curtea apreciază criticile recurentului ca fiind parțial întemeiate, pentru următoarele considerente:
În fapt, prin dispoziția nr. 2705/14.05.2008 emisă de Primarul Mun. B, a fost aplicată contestatorului sancțiunea concedierii disciplinare.
În cuprinsul deciziei se menționează că în sarcina salariatului s-a reținut săvârșirea următoarelor abateri disciplinare: absențe nemotivate, neplata salariilor la data stabilită, nerespectarea programului de furnizare a apei, achiziționarea de materiale ce nu pot fi folosite în activitatea serviciului, gestionarea și conservarea bunurilor în mod necorespunzător, necomunicarea cu reprezentanții autorităților locale. În preambulul dispoziției de concediere este menționat faptul că aceasta are la bază Expunerea de motive înregistrată sub nr. 9986/2008 și faptul că nu s-a putut efectua cercetarea disciplinară deoarece salariatul nu s-a prezentat la data, ora și locul solicitat, deși a fost convocat în scris.
Prin convocarea nr. 9986/09.05.2008, expediată contestatorului prin serviciul poștal, acesta a fost convocat pentru data de 14.05.2008, ora 10 pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
Această convocare îndeplinește condițiile prevăzute de art. 267 alin. 2 din Codul muncii, potrivit cărora "n vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii".
Textul se referă la realizarea convocării în această manieră. Faptul că salariatul convocat nu primește corespondența fie din motive obiective, fie refuză să se deplaseze la oficiul poștal pentru a îi fi înmânată recomandata nu afectează legalitatea convocării. Este nefondată susținerea recurentului în sensul că în lipsa înmânării efective a recomandatei, convocarea este nelegală. Textul nu prevede o asemenea ipoteză, astfel că intimata nici nu avea obligația de a dovedi că recomandata a fost primită efectiv de salariat, cum în mod greșit susține acesta. Mai mult, din copia plicului de expediere rezultă că salariatul nu a primit recomandata deoarece nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru a-i fi înmânată.
La data, ora și locul întrevederii fixate, s-a constata lipsa salariatului și, de asemenea, este menționat în procesul - verbal nr. 9986/14.05.2008 faptul că acesta "nu a adus la cunoștință vreo informație sau dovadă legată de situația sa personală".
Este nerelevant în această situație faptul că salariatul contestator se afla la data respectivă în incapacitate temporară de muncă, atâta vreme cât nu a adus la cunoștința angajatorului acest fapt. Faptul că salariatul nu a adus la cunoștința angajatorului acest fapt este confirmat de însuși contestatorul, care a menționat în cuprinsul contestației faptul că a depus certificatul de concediu medical ulterior, la sediul unității.
Potrivit art. 267 alin.(3) din Codul muncii, "neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile".
Motivul obiectiv trebuie însă să fie adus la cunoștința angajatorului care intenționează să efectueze cercetarea disciplinară. În caz contrar, angajatorul ar fi pus în situația ca, în lipsa oricărei culpe din partea sa, fără a avea cunoștință de existența unui motiv obiectiv care îl împiedică pe salariat să se prezinte, respectând întocmai dispozițiile legale referitoare la condițiile de legalitate a aplicării sancțiunii disciplinare, să nu mai poată aplica sancțiunea.
Prin urmare, Curtea constată că sunt nefondate susținerile recurentului legate de nulitatea concedierii pentru nerespectarea dispozițiilor privind efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
În ceea ce privește criticile legate de greșita soluționare a fondului cauzei, acestea nu pot fi deplin analizate, în condițiile în care instanța de fond nu a analizat probele de la dosar, nu a verificat în nici un mod fondul cauzei.
Singura referire la abaterile disciplinare se regăsește la finele sentinței recurate, instanța de fond constatând în mod vag, fără a analiza probele administrate în cauză, faptul a fost respectat întocmai principiul legalității, iar această concluzie a instanței are la bază "înscrisurile depuse la dosar de intimată și - comportamentul contestatorului".
Nu se regăsește în cuprinsul motivării nicio referire cu privire la situația de fapt, nu se stabilește dacă salariatul concediat a săvârșit sau nu abaterile reținute în sarcina sa, aceasta în condițiile în care contestatorul a formulat apărări de fond.
Curtea constată astfel că instanța de fond nu a soluționat fondul cauzei, fiind astfel incidente dispozițiile art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, că în aceste condiții controlul judecătoresc al temeiniciei și legalității sentinței nu poate fi exercitat, astfel că, urmează să caseze sentința și să trimită cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, instanța de fond va soluționa fondul cauzei, stabilind dacă angajatorul a aplicat sau nu în mod temeinic sancțiunea disciplinară în raport de situația de fapt.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1298/07.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Primăria Municipiului B - Instituția Primarului, având ca obiect contestație decizie de concediere.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 16 2009.
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu - --- | JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria - - | JUDECĂTOR 3: Mihaela - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/IE/28.12.2009
fond:
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Corneliu Maria, Mihaela
| ← Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... | Completare carnet de muncă. Decizia 109/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
