Contestație decizie de concediere. Decizia 821/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.821/R/2008
Ședința publică din data de 8 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Adrian Repede
JUDECĂTORI: Adrian Repede, Carmen Marta Vitos Lucia
-
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 139 pronunțată de Tribunalul Cluj, la data de 31.01.2008, în dosarul nr-, privind și pe reclamant -, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul intimatei-reclamante, avocat, care depune împuternicire avocațială la dosar și reprezentantul recurentei-pârâte, consilier juridic, care depune delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și de timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta intimatei-reclamante depune întâmpinare la dosar, un exemplar comunicându-se în ședință reprezentantului recurentei-pârâte.
Reprezentantul recurentei-pârâte depune la dosar un set de acte în dovedirea cererii, un exemplar comunicându-se în ședință apărătoarei intimatei-reclamante și concluzii scrise.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei-pârâte solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii civile recurate și respingerea contestației, pentru motivele arătate în scris, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei-reclamante solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii civile atacate și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial, potrivit chitanței depuse la dosar, susținând concis concluziile cuprinse în întâmpinare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.139 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis contestația formulată de către contestatoarea în contradictoriu cu intimata C-N și în consecință s-a constatat nulitatea absolută a Deciziei nr. 28 din 01.10.2007 emisă de intimată în sarcina contestatoarei.
S-a dispus reintegrarea contestatoarei în postul deținut anterior emiterii
deciziei, respectiv acela de consilier juridic, intimata fiind obligată să plătească contestatoarei drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate de care ar fi beneficiat, începând cu data de 01.10.2007 și până la reintegrare, precum și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 lei reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta a fost angajată a unității pârâte în funcția de consilier juridic, în baza contractului individual de muncă nr.82893/17.05.2005.
Prin Decizia nr.29/01.10.2007, pârâta a dispus desfacerea contractului individual de muncă al reclamantei în temeiul art.61 lit.a muncii, reținând în sarcina acesteia abatere gravă de la contractul colectiv de muncă.
Art. 267. prevede că, sub sancțiunea nulității absolute, nici o măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 264 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai Înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile. Anularea deciziei de desfacere a contractului de muncă constituie sancțiunea legală, aplicată în cazul în care se constată că măsura a fost luată cu încălcarea unor prevederi legale esențiale pentru validitatea ei. În speță cauzele de nulitate privesc și aspectele legate de nelegalitate a procedurii de cercetare disciplinară prealabilă.
Intenția legiuitorului nu a fost să creeze un cadru de formalism excesiv ci să protejeze salariatul de eventualele măsuri unilaterale ale angajatorului pe care acesta nu are cum să le cunoască dacă nu îi sunt comunicate și ar fi astfel în prezența unui dezechilibru de forțe și nicidecum pe poziții de egalitate: angajatul nu are posibilitatea de a-și formula apărările.
În speță, nu a fost considerată legală procedura cercetării, atâta timp cât intimata nu menționat în cuprinsul deciziei de concediere motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea.
În aceste condiții, dar și în absența dovezii de comunicare legală a convocării pentru cercetarea disciplinară, scriptul intimatei intitulat Anexa la Decizia 29/01.10.2007, reprezintă act unilateral, care fiind întocmit fără cunoștința salariatului nu au fost avute în vedere.
Mai mult, la art.268, alin.2, lit.c, muncii este prevăzut în mod explicit, în ce privește forma deciziei de sancționare, faptul că sub sancțiunea nulității absolute, decizia trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile art.267, alin.3 nu a fost efectuată cercetarea. Din analiza actului emis de intimată, prin care a dispus desfacerea contractului individual de muncă al contestatoarei, nu rezultă nici îndeplinirea acestei prevederi legale.
Nici prevederile art. 268, alin. 2, lit. a nu au fost avute în vedere de către angajator în procedura emiterii deciziei de concediere. Neindicarea faptei care constituie abatere disciplinară atrage în mod similar nulitatea măsurii dispuse. Mențiunea cuprinsă în decizia de concediere "abatere gravă de la contractul colectiv de muncă" nu se încadrează în cerințele legiuitorului, fiind o formulare vagă care nu permite individualizarea și verificare faptei propriu - zise.
Pentru toate aceste motive, instanța a admis contestația formulată și constatând nulitatea măsurii, a dispus anularea deciziei de concediere nr. 29/18.05.2005, precum și reintegrarea acesteia pe postul deținut anterior emiterii deciziei, respectiv acela de consilier juridic.
În aceste condiții, angajatului i se cuvin despăgubiri, în temeiul art.78 alin.I, echivalente cu drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate de care a fost lipsit din culpa unității de la data desfacerii contractului de muncă și până la reintegrarea efectivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SRL C-N, solicitând desființarea hotărârii atacate și respingerea cererii reclamantei.
În motivele de recurs apreciază că instanța de fond în pronunțarea hotărârii nu a ținut seama de realitatea faptelor, constând în aceea că reclamanta a creat o pagubă prin lipsa în gestiune de 11.000 lei, participând la inventarierea și reinventarierea gestiunii, motiv pentru care nu s-a mai prezentat la serviciu din 31.05.2007.
Reclamanta la mai multe insistențe din partea firmei, la data de 05.07.2007 s-a prezentat la serviciu, s-a trecut la cercetarea disciplinară, prin luarea unei note explicative în care reclamanta nu a formulat probe în apărare. După această dată nu s-a mai prezentat la serviciu, astfel că la 01.10.2007 i s-a desfăcut contractul de muncă.
Cu privire la conținutul deciziei de desfacere a contractului de muncă arată că în imprimatul tip elaborat de spațiul nu permite detalierea motivelor pentru care s-a luat măsura desfacerii contractului de muncă, fapt pentru care s-a redactat o anexă în care s-au arătat motivele.
Reclamanta, în data de 02.10.2007 a înregistrat cerere de demisie.
Pârâta consideră că a respectat dispozițiile imperative ale art.267 și 268.muncii.
Prin întâmpinarea de la 10-13, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței nr.139/2008 a Tribunalului Cluj.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate de pârâtă, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.267 muncii, sub sancțiunea nulității absolute, nici o măsură, cu excepția celei prevăzute de art.264 alin.1 lit.a C,muncii, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
De asemenea potrivit dispozițiilor art.268 alin.2 muncii, sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind printre altele în mod obligatoriu descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statutul personal, regulamentul intern sau din contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile, sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute de art.267 alin.(3) nu a fost efectuată cercetarea.
Cum, toate aceste elemente obligatorii lipsesc fără justificare din decizia de sancționare emisă de pârâtă, pentru considerentele reținute și de tribunal, trebuie apreciat că măsura disciplinară luată împotriva reclamantului este nulă absolut, astfel că sentința atacată cu recurs este legală și temeinică.
Așa fiind, față de cele mai sus reținute, văzând și dispozițiile art.299 și3 12.proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
În baza art.274 proc.civ. pârâta va fi obligată să plătească reclamantei suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs justificate cu onorarul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr. 139 din 31.01.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei - suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 8 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - --- - -
Red.AR
Dact./2ex.
19.05.2008
Președinte:Adrian RepedeJudecători:Adrian Repede, Carmen Marta Vitos Lucia
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 626/2009. Curtea de... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 10101/2008. Curtea... → |
|---|
