Contestație decizie de concediere. Decizia 855/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 855
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Daniela Părău Sorina Romașcanu
- - -
GREFIER - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurenta-pârâtă, împotriva sentinței civile nr. 98 din 19.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă av. pentru recurenta-pârâtă și intimatul-reclamant asistat de consilier juridic - pentru mandatar "Cartel " Uniunea Sindicală Teritorială
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Avocat depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială pentru recurenta-pârâtă și arată că nu mai insistă în cererea care vizează suspendarea executării hotărârii recurate. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Consilier juridic - pentru "Cartel " Uniunea Sindicală Teritorială B depune la dosarul cauzei concluzii scrise și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat având cuvântul pe fond pentru recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate și în rejudecare respingerea acțiunii ca lipsită de interes, iar în subsidiar respingerea acțiunii ca nefondată. În susținerea recursului arată că în mod eronat instanța de fond a obligat societatea să acorde intimatului drepturi salariale cu o scădere de 10%. Mai arată că până la data de 1.03.2008 i-au fost acordate acele drepturi salariale fiind angajatul societății. Mai mult, precizează că până la data de 25.11.2007 decizia pe care intimatul o contestă nu-și produce efectele. Desfacerea contractului de muncă era dispusă începând cu data de 26.11.2007. Pe data de 7.12.2007 s-a emis o nouă decizie, iar pe data de 29.02.2008 s-a emis decizia nr.67 de desfacere a contractului de muncă pe motive disciplinare. Intimatul, în precizări revine și contestă și aceste 2 decizii, introduse tardiv. În subsidiar, susține că a probat cele arătate, respectiv prin referate, declarații de martori și recunoașterea intimatului arătând că intimatul a avut repetate abateri disciplinare de natură gravă. În concluzie solicită admiterea recursului. Nu solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Consilier juridic - având cuvântul pe fond pentru intimatul-reclamant prin mandatar "Cartel " Uniunea Sindicală Teritorială B solicită respingerea recursului conform concluziilor scrise pe care le-a depus la dosarul cauzei.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.98 din 19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, s-a admis, în parte, contestația formulată de, reținându-se în esență următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Bacău și înregistrată sub nr. 6912 din 12.12.2007 Uniunea Sindicală Teritorială B, în numele și pentru membrul de sindicat dl., a chemat în judecată SC SRL B solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a deciziei nr. 2787/23.11.2007, să se dispună reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior concedierii, cu obligarea societății intimate la plata despăgubirilor legale indexate, majorate și reactualizate precum și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, începând cu data încetării efective a contractului individual de muncă și până la reintegrarea efectivă în muncă.
În motivarea cererii, s-a arătat că dl. a fost angajat al SC SRL B începând cu 17.10. 2003. În data de 07.11.2007 din cauza unor probleme de sănătate și întrucât nu mai avea de lucru, în jurul orelor 14,50 salariatul și-a îmbrăcat vesta peste care a pus halatul, în acest timp fiind surprins de superiorul său, care a crezut că se pregătește de plecare, întocmindu-se referat de către responsabilul sălii de croit nr. 1687/07.11.2007, în aceeași zi salariatul dând și o notă explicativă înregistrată sub nr. 1693/07.11.2007.
A doua zi s-a înregistrat un nou referat, cu nr. 2669/08.11.2007 în care se menționa că dl. a avut un comportament necorespunzător față de șeful său ierarhic superior.
Prin decizia nr. 2766/21.11.2007 societatea angajatoare a suspendat contractul de muncă al d-lui pentru ca prin decizia nr. 2787 din 23.11.23007 să dispună concedierea salariatului începând cu 26.11.2007 fără a lua în considerare faptul că salariatul se afla internat în spital, încălcându-se astfel dispozițiile art. 60 alin.1 lit. a din Codul muncii. Despre decizia de concediere dl. a luat cunoștință în data de 30.11.2007 când s-a prezentat la sediul societății pentru a solicita o adeverință de salariat, prilej cu care a constatat că pe confirmarea de primire la calitatea primitorului era trecut "tatăl" și a intrat în posesia plicului cu decizia de concediere în aceeași zi, trecând pe la socrul său.
Motivând în drept acțiunea, contestatorul a invocat dispozițiile art.268 alin. 1, art. 78 alin.1 și art.222 din Codul muncii, art. 28 alin. 2 din L 54/2003 și art.51 din Constituția României, iar în dovedirea susținerilor sale a depus la dosar înscrisuri ( 5-21, 87- 101, 111, 112 dosar fond).
întâmpinare prin reprezentanții săi SC SRL Bas olicitat respingerea acțiunii ca fiind lipsită de interes, având în vedere că prin decizia nr.2885/07.12.2007 au fost suspendate efectele deciziei nr. 2787/23.11.2007 tocmai pentru faptul că salariatul se afla în concediu medical și că i-au fost achitate acestuia toate drepturile salariale la care avea dreptul. Imediat după încetarea incapacității de muncă a contestatorului, angajatorul a dispus desfacerea contractului de muncă începând cu 01.03.2008, dată de la care contestatorul a încetat a mai fi angajatul societății și de la care nu s-au mai efectuat plăți către acesta.
În ceea ce privește fondul contestației, s-a arătat în întâmpinare că procedura impusă de codul muncii în ceea ce privește cercetarea disciplinară cât și emiterea și comunicarea deciziei a fost respectată până la cele mai mici detalii și că atitudinea contestatorului în cadrul societății a fost una constantă de nesupunere față de directivele primite și de ignorare a regulilor impuse atât de, de fișa postului cât și de contractul colectiv la nivel de întreprindere referitoare la programul de lucru și la obligațiile de serviciu, dând dovadă de un comportament agresiv atât față de colegi cât și față de superiori. De altfel, se mai arată în întâmpinare, în cadrul cercetării disciplinare efectuate, asistat fiind de un reprezentant al sindicatului, contestatorul a recunoscut că a greșit și a arătat că își va cere scuze.
În urma procedurilor administrative s-a concluzionat că abaterile contestatorului au fost grave, repetate și au produs un climat nesănătos procesului de producție din unitate, fapt pentru care s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă.
În dovedirea susținerilor sale, intimata a depus la dosar înscrisuri (fl. 33-84).
Contestatorul a răspuns în scris la întâmpinarea formulată de SC SRL B arătând că nu s-a făcut dovada unei abateri grave care să ducă la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă și că cercetarea prealabilă este viciată întrucât salariatului i-au fost înlăturate susținerile nemotivat (fl. 109,110 dosar fond).
Completându-și acțiunea, contestatorul a solicitat să se constate și nulitatea deciziilor nr. 2885/05.212.2007 și 67/29.02.2008( fl. 116, 117 dosar fond).
Prin încheierea din 21.10.2008 instanța a respins excepția lipsei de interes și admițând excepția prescripției a constatat prescris dreptul contestatorului la acțiune privind deciziile nr. 2885/05.12.2007 și nr. 67/29.02.2008 (fl. 124 dosar fond).
Analizând înscrisurile aflate la dosar instanța a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 2787/23.11.2007 SC SRL Bad ecis desfacerea contractului individual de muncă încheiat cu dl. încadrat pe postul de confecționer (banzechist) conform art. 61 lit. a coroborat cu art. 264 alin.1 lit. f). din 53/2003, dispunându-se totodată suspendarea acestui contract, în perioada 21- 23.11.2007, conform art. 52 alin.1 lit. a). din 53/2003 (fl. 15,16 dosar fond).
Asupra dispoziției de desfacere a contractului de muncă societatea angajatoare a revenit, dispunând prin decizia nr. 2885/07.12.2007executarea deciziei din 23.11.2007 pentru perioada în care salariatul se află în incapacitate de muncă stabilită prin certificat medical eliberat conform legii (fl. 33 dosar fond). Prin urmare, contestația formulată împotriva deciziei nr. 2885/07.12.2007 va fi analizată pe fond.
Instanța a constatat astfel că în sarcina contestatorului s-au reținut ca abateri disciplinare încălcarea normelor de conduită la locul de muncă și de disciplină a muncii, fapta săvârșită - comportament amenințător, abuziv, agresiv - verbal constituind abatere deosebit de gravă. S-a reținut, totodată, că în perioada anterioară salariatul a mai înregistrat abateri disciplinare de genul celor menționate, prin faptele sale perturbând activitatea din cadrul societății.
Cu privire la acest aspect, instanța a constatat că salariatul a fost sancționat cu avertisment scris în anul 2004 (fl. 82 dosar fond) însă, chiar dacă actualul cod al muncii nu mai reglementează reabilitarea salariaților sancționați disciplinar, având în vedere perioada de 3 ani dintre cele două sancțiuni, la emiterea celei de-a doua decizii de sancționare (2787/23.11.2007) nu poate fi invocată decizia din 2004 pentru a demonstra abaterile repetate de la normele de comportare. Adresele depuse la dosar (fl. 80-81 dosar fond) nu pot fi luate în considerare întrucât nu rezultă că s-a aplicat contestatorului sancțiunea "mustrare verbală", ci eventual că s-a propus o astfel de sancțiune.
În consecință, instanța a analizat dacă abaterea disciplinară din 06.11.2007 este suficient de gravă pentru a determina desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Astfel, abaterea disciplinară reținută a constat în faptul că în data de 06. 11.2007, în jurul orelor 14,55, contestatorul a fost surprins de șeful ierarhic dezechipându-se de halatul de lucru și îmbrăcând vesta personală dar și pentru comportamentul necorespunzător față de șeful ierarhic.
În cuprinsul procesului-verbal de cercetare disciplinară, contestatorul recunoaște că a țipat la șeful ierarhic, că din cauza frigului s-a îmbrăcat, că momentan nu mai avea de lucru și mai erau doar 10 minute până la terminarea programului. De asemenea, în aceeași notă explicativă contestatorul a arătat că regretă cele întâmplate.
Evident că pentru cele întâmplate contestatorul se face vinovat, însă gravitatea acestor fapte nu justifică desfacerea contractului individual de muncă întrucât nu au tulburat profund activitatea angajatorului astfel încât continuarea acesteia să devină imposibilă. De aceea, instanța a apreciat că sancțiunea este prea aspră și în consecință a înlocuit-o cu sancțiunea reducerii salariului de bază cu 10% pentru trei luni, sancțiune prevăzută de art. 264 alin.1 lit. e Codul Muncii.
Întrucât decizia contestată a produs efecte din 01.03.2008, dată la care a încetat starea de incapacitate de muncă a contestatorului, drepturile salariale prevăzute de art. 78. muncii se cuvin începând cu această dată.
Având în vedere că măsura concedierii a fost înlocuită cu o sancțiune mai blândă, în temeiul art. 78 Codul muncii instanța a dispus reintegrarea contestatorului pe postul avut anterior cu obligarea angajatorului la plata diferențelor bănești datorate salariatului ca urmare a aplicării sancțiunii pecuniare.
Împotriva sentinței civile nr.98 din 19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău, în termen legal, a formulat recurs pârâta B criticând-o pentru următoarele motive:
- acțiunea este lipsită de interes întrucât pârâta-recurentă a suspendat efectele deciziei contestate, prin decizia nr.2885 din 7.XII.2007;
- pentru deciziile nr.2885/7.XII.2007 și nr.67/29.02.2008 instanța a respins ca prescris dreptul reclamantului de a solicita anularea acestora și în consecință acestea sunt valabil emise și contractul de muncă încheiat între părți este desfăcut.
Prin cererea de recurs s-a solicitat și suspendarea executării hotărârii primei instanțe, cerere la care s-a renunțat ulterior.
Recursul este nefondat.
- Interesul reclamantului în anularea deciziei contestate nr.2787/23.XI.2007 - constă în faptul că această decizie a fost menținută și nu revocată, societatea recurentă dispunând doar suspendarea efectelor ei până la terminarea perioadei de concediu medical.
Astfel cum se menționează prin decizia de suspendare nr.2885/7.XII.2007, decizia nr.2787/23.XI.2007, "urmează a fi pusă în executare la data încetării cauzei care a dus la suspendarea acesteia".
Faptul că la sfârșitul acestei perioade, decizia de desfacere a contractului de muncă a primit un alt număr nr.67/29.02.2008 - nu are relevanță întrucât aceasta "a avut în vedere mențiunile din decizia nr.2787/23.XI.2007", pe de o parte, iar pe de altă parte, în realitate, desfacerea contractului de muncă s-a făcut în baza primei decizii nr.2787/23.XI.2007 - ale cărei efecte au fost suspendate.
De aici și interesul reclamantului în a contesta această primă decizie de desfacere a contractului de muncă.
Pentru aceleași considerente, respingerea ca prescrisă a contestației împotriva deciziilor nr.2885/7.XII.2007 și nr.67/29.02.2008 nu are relevanță întrucât, așa cum s-a arătat, desfacerea contractului de muncă s-a făcut prin decizia inițial emisă (nr.2787/23.XI.2007).
- Pe fondul cauzei se reține că, față de probatoriul administrat, în mod corect tribunalul a apreciat că abaterea disciplinară săvârșită de intimatul-reclamant, astfel cum este definită de art.263 al.2 din Codul muncii, nu are gravitatea de a atrage sancțiunea extremă a desfacerii contractului de muncă.
Față de considerentele expuse, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurenta-pârâtă, împotriva sentinței civile nr. 98 din 19.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - prin mandatar " " UNIUNEA SINDICALĂ TERITORIALĂ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03 august 2009.
Pt.președinte aflat în, JUDECĂTORI,
- - Pt.judecător aflat în
PREȘEDINTE INSTANȚĂ, - -
PREȘEDINTE INSTANȚĂ,
- -
GREFIER,
- -
Red. M-/
Red.
Tehnored./4 ex.
12.08.2009
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Daniela Părău Sorina Romașcanu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 471/2009. Curtea de... | Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia... → |
|---|
