Contestație decizie de concediere. Decizia 8582/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8582
Ședința publică de la 08 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
JUDECĂTOR 2: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.494/17.01.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul contestator, având ca obiect, contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru intimatul contestator, avocat, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Avocat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței Tribunalului Gorj ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Depune chitanță onorariu și practică judiciară.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 494/17.01.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s- admis contestația formulată de petiționara, împotriva deciziei de desfacere a contractului individual de muncă nr. 1639 din 12.06.2007 emisă de intimata.
S-a dispus anularea deciziei nr. 1639/12.06.2007 emisă de intimată.
S-a dispus reintegrarea petentului pe postul avut anterior desfacerii contractului de muncă.
S- luat act că renunță la cheltuielile de judecată.
Pentru se pronunța astfel, instanța a reținut:
Petiționarul a fost salariatul unității intimate SA din anul 1998 iar la data de 12.06.2007 prin decizia nr. 1639 s-a dispus încetarea contractului individual de muncă în baza art.79 din Codul muncii începând cu data de 4.05.2005.
La data de 3.05.2005, petentul a depus o cerere de demisie (fila 25, dosar fond ), solicitând președintelui firmei să-i semneze decizia ori să-i emită transferul. Instanța constatat că intimata nu a înregistrat cererea de demisie a petentului și nu a pus nici o rezoluție pe cerere, neînregistrarea ei ducând la consecința de a nu produce efecte juridice.
Având în vedere această stare de fapt, instanța a constatat că cererea de demisie a petentului nu a produs efecte juridice nici în fapt, situație confirmată de actele depuse la dosar de către petent pentru a dovedi că a lucrat ulterior datei de 4.05.2005, astfel:
Prin sentința civilă nr. 159/25.01.2007, rămasă definitivă, Tribunalul Gorja constatat că petentul a lucrat în perioada iunie 2003-iunie 2006, obligând intimata la plata către petent a drepturilor salariale pentru această perioadă.
Cu această motivare, contestația s-a privit ca întemeiată întrucât petentul a dovedit că a lucrat ulterior datei de încetare a contractului de muncă, cel puțin până în iunie 2006, fiind depuse înscrisuri la dosar în acest sens, motiv pentru care va fi admisă, va fi anulată decizia nr. 1639/12.06.2007 și va dispune reintegrarea petentului pe postul avut anterior desfacerii contractului de muncă. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA. criticile fiind următoarele:
Tribunalul constatat că intimata nu a înregistrat cererea de demisie a petentului și nu a pus nici o rezoluție pe aceasta, situație ce duce la lipsa de consecințe juridice a cererii de demisie.
Arată că nu este legal ca un act să nu-și producă efecte, chiar dacă nu este înregistrat, în condițiile în care principiul simetriei în drept prin aplicarea art.79(2) conduce la raționamentul juridic potrivit căruia demisia intimatului produce efecte de la 04.05.2005.
De asemenea, recurenta arată că prin sentința nr. 1902/25.10.2007, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Gorjs -a constatat că acțiunea petentului având ca obiect drepturi bănești pe perioada 2006- în prezent este neîntemeiată, deoarece de la data depunerii demisiei, acesta nu s-a mai prezentat la serviciu și nu a mai prestat nici un fel de activitate.
Recurenta arată că prin sentința ce face obiectul prezentului recurs instanța constată contrariul, că petentul a lucrat ulterior datei de încetare a contractului de muncă, cel puțin până în luna iunie 2006.
La dosar, recurenta a depus sentința nr.1902/2007 și concluzii scrise.
Analizând criticile formulate, prin prisma dispozițiilor art. 3041, art.304 pct.8 și 9.pr.civilă. văzând actele și lucrările dosarului, recursul este fondat, criticile fiind, în parte, întemeiate, după cum urmează:
Instanța nu a analizat cauza prin prisma dispozițiilor art.79 Codul muncii.
Demisia reprezintă un act unilateral de voință al salariatului care are dreptul de a nu-și motiva demisia, iar refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloc de probă.
Instanța de fond a analizat cauza ca și când salariatul nu și-ar fi exprimat unilateral voința de a înceta raporturile de muncă.
Instanța trebuia să verifice dacă salariatul își menține manifestă voința în sensul încetării raporturilor de muncă și dacă din iunie 2006 mai prestat activități pentru angajator.
Printr-o hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă ( sentința nr. 159/2007, irevocabilă prin decizia nr.1955/2007) s-a reținut că după data prezentării demisiei, intimatul de față a mai încasat anumite sume de bani, în medie 5.000.000 lei lunar(RON), fără însă să semneze ștate de plată.
Instanța avea de analizat, dacă, în fapt, contestatorul a lucrat efectiv pe aceeași funcție deținută anterior prezentării demisiei și cu același salariu, situație în care nu mai putea fi dispusă reintegrarea din moment ce raporturile dem uncă nu au încetat nici o clipă, iar demisia nu și-a produs efecte juridice întrucât contestatorul nu putea fi reintegrat într-un loc de muncă de unde nu a plecat niciodată.
Susținerile din contestația introductivă sunt însă contradictorii, contestatorul arătând că decizia contestată nu poate produce efecte retroactiv, însă nu arată concret dacă, pe viitor înțelege să nu se înceteze raporturile dem uncă, context în care instanța trebuia să verifice prin orice probe prevăzute de lege - proba testimonială, proba cu acte etc.- împrejurarea dacă intimatul-recurent a prestat aceeași muncă, a primit același salariu( chiar dacă neînregistrat în evidențe) și ulterior datei de iunie 2006 cât rezultă din dosarul nr- soluționat prin sentința nr. 159/2007 și care a avut ca obiect drepturi salariale, acțiune formulată de, intimatul de față( sentința nr. 159/2007 și decizia nr. 1955/2007 fiind depuse la dosar).
De altfel, însuși contestatorul arată în finalul motivării că" decizia contestată nu poate să opereze retroactiv pentru o dată anterioară celei până la care, în evidențele contabile ale societății comerciale este considerat salariatcel puțin până la data formulării prezentei cereri", per a contrario se înțelege că, acceptă ideea că de la data iunie 2006 nu mai era salariatul recurentei, însă trebuie deslușită împrejurarea în care începând cu acea dată nu se mai consideră - el însuși - salariat; urmare a demisiei prezentate, urmare a absențelor nemotivate etc.
Numai după cercetarea tuturor acestor aspecte, instanța poate pronunța o hotărâre legală și temeinică, astfel că, în raport de dispozițiile art.312 al.3 C:pr.civilă, recursul va fi admis, sentința va fi casată. Iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.494/17.01.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul contestator.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.Fl.
Tehn./Ex.4/06.11.2008
/St. și
D,
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Florica Diaconescu, Corneliu Maria
← Contestație decizie de concediere. Decizia 2368/2008. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 332/2009. Curtea... → |
---|