Contestatie decizie de pensie.aplicarea principiului contributivităţii.inadmisibilitatea unei cereri formulate direct în instanţă,care nu a făcut obiectul contestării prealabile şi nici al analizei de către ccc din cadrul cnpp.
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Sentinţă civilă nr. 825 din data de 05.04.2018
Dosar nr...R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINȚA Nr...INSTANȚA Asupra cauzei de față ,Pe rolul Tribunalului Dolj Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a fost depusă la data de 30.08.2017 , contestația formulată NI în contradictoriul cu intimații CJP D. și CCC DIN CADRUL CNPP prin care solicită instanței anularea deciziei emisă de CJP D. nr..., privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, obligarea intimatei să îi recalculeze pensia și să emită o decizie privind acordarea pensiei pentru limita de vârstă, prin care să îi valorifice adeverința nr... eliberata de SNTFM CFR M... SA - SUCURSALA B-O - DEPOUL CF M... C. în care sunt menționate spor ore festive, spor ore suplimentare, spor ore școala, prime din perioada 01.04. 1985 - 31.03.2001, care au constituit baza de calcul a CAS , să îi acorde indicele de corecție cuvenit, calculat după formula prevăzută de art. 170 din Legea 263/2010 , obligarea intimatei CJP D. să îi plătească drepturile de pensie cuvenite ca urmare a valorificării sumelor nevalorificate menționate în adeverința susmenționată și ca urmare a aplicării corecte a indicelui de corecție începând cu data pensionării respectiv, 21.04.2017 până la data emiterii noii decizii, obligarea CJP D. să îi plătească dobânda legală la drepturile de pensie cuvenite și neacordate începând cu data scadenței acestora - până la data plății efective. Solicită și anularea hotărârea CCC din cadrul C.N.P.P., împotriva deciziei CJP D. nr..., privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, arată că intimata CJP D. la stabilirea pensiei nu i-a valorificat adeverința nr... eliberata de SNTFM CFR M... SA - SUCURSALA B-O - DEPOUL CF M... C. în care sunt menționate spor ore festive, spor ore suplimentare, spor ore școala, prime din perioada 01.04.1985 - 31.03.2001, motivând că aceste sume nu pot fi valorificate deoarece nu ar fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, conform prevederilor legii 263/2010 și anexei 15 a HG 257/2011.Contestatorul critică punctul de vedere exprimat de intimată, invocând dispozițiile art. 2 lit. c și art. 165 alin 2 din Legea 263/2010 , Deciziile ÎCCJ nr. 19/2011 și nr. 19/2012 , referitoare la aplicarea principiului contributivității, precum și HG 257/2011 anexa 15 în raport de care sunt sporuri cu caracter permanent și alte sporuri prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă. Mai susține că același capitol V include si mențiunea că " alte sporuri cu caracter permanent" acordate de către ministerele de resort conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade evidențiate împreuă cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat CAS., se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare cât și pentru cele ulterioare datei de 01.04. 1992, dată la care a intrat în vigoare Legea 49/1992.Contestatorul critică decizia de pensie și în ceea ce privește aplicare indicelui de corecție , acesta fiind inferior celui calculat potrivit dispozițiilor art. 95 alin. 1 și alin 4 și art. 170 din Legea 263/2010 .În drept, invocă prevederile Legii 263/2010 art. 1, art. 2, art. 94, art. 95, art. 96, art. 100 litera b, art. 104, art. 105, art .107, art. 149, art. 150 alin. 4, art. 151 alin. 2, art. 165 alin. 1 și alin. 2, art. 170 si celelalte, HG. 257/2011- anexa 15 capitolele IV si V si deciziile cu nr. 19 ale ICCJ, Codul civil, art. 1516 alin. 1 și alin. 2 pct. 3, art. 1530 și art. 1531.Solicită proba cu înscrisuri .Conform prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 Cod. proc. civ. , solicită judecarea cauzei chiar și în lipsă.A depus în copie cerere adresată CJP D., adeverința emisă de Sucursala BO din 20.04.2017, adeverința nr..., adeverința nr..., adeverința nr..., adeverința nr..., emise de Sucursala BO, adeverința nr... emisă de CJP D., adeverința nr... emisă de CJP D., decizia ...emisă de CJP D., buletin de calcul, cerere adresată CJP D. La data de 14.09.2017 intimații au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației , invocând excepția inadmisibilății în raport de dispozițiile art. 149 si următoarele din Legea 263/2010 și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind aplicarea indicelui de corecție la diferențele de pensie rezultate din valorificarea sporurilor solicitate prin acțiune, având în vedere că acest capăt de cerere nu a format obiectul procedurii prealabile la Comisia Centrala de Contestații.Pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, apreciind că veniturile menționate în adeverința a cărei valorificare se solicită nu a avut caracter permanent si pe cale de consecința nu au intrat în baza de calcul a drepturilor de pensie cuvenite contestatorului conform Legii 3/1977 completată de Legea 49/1992.Apreciază intimatele că în cauză nu își au aplicabilitatea Deciziile nr. 19/2011 și nr. 19/2012 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.În ceea ce privește plata dobânzii legale pentru aceste diferențe, intimatele consideră această cerere ca fiind neîntemeiată, raportat chiar la natura juridica a acestei instituții, sens în care arată că a procedat la soluționarea cererii nr... în termenul de 45 de zile , prin emiterea deciziei nr...Referitor la solicitarea de anulare a hotărârii CCC, solicită respingerea acesteia având în vedere că este prematură și nu este indicat numărul acesteia.În ceea ce privește probatoriul, solicită respingerea probei cu expertiză solicitată de către contestator,înscrisurile depuse la dosar fiind suficiente.În drept invocă dispozițiile art. 205 -208 și 413 Cpc.Conform art. 411 Cpc solicită judecarea chiar și în lipsă.
Contestatorul a depus cerere de modificare a cererii introductive în sensul modificării indicelui de corecție determinat și pretins în cererea introductivă cu cel cuvenit în urma modificării art. 170 din legea 263/2010 de către OUG 1/2013, care sa fie aplicat la punctajul mediu anual cuvenit, conform modificărilor legii arătate anterior, indicării indicelui de corecție înlocuitor( care sa fie adunat la punctajul mediu anual cuvenit ) care este egal cu 1,26525 .Solicită să obligați CJP D. să adune la punctajul mediu anual al cuvenit în urma valorificării drepturilor care rezultă din adeverința menționată în cererea de chemare în judecată, nevalorificate, indicele de corecție egal cu 1,26525. La data de 17.11.2017 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, ca fiind utilă și pertinentă soluționării cauzei.A dispus efectuarea unei adrese către SNTFM CFR M... SA- SUC. BO- DEPOUL CF M... C. pentru a comunica dacă sumele din adeverința nr... sunt sumele care au constituit baza de calcul pentru pensie.A dispus efectuarea unei adrese către Comisia Centrală de Contestații pentru a comunica dacă a fost soluționată contestația formulată împotriva Deciziei nr... și înregistrată la CJP D. sub nr..., iar în cazul soluționării să înainteze hotărârea pronunțată.
A dispus amânarea cauzei și comunicarea cererii modificatoare intimatei CCC, în vederea formulării întâmpinării și a prorogat discutarea excepției inadmisibilității formulată de către intimate în întâmpinare, după depunerea hotărârii de către CCC.Sucursala BO a răspuns solicitărilor instanței la data de 04.01.2018 prin adresa... prin care a precizat că baza de calcul pentru contribuția asigurări sociale pe unitate până la 01.04.2001 a fost constituita din veniturile brute si nete cuprinse in adeverința nr... În ceea ce privește angajații , pentru perioada înainte de 1 aprilie 2001 baza de calcul a fost stabilita prin legea 3/1977.În aceasta perioada angajații nu au plătit contribuție de asigurări sociale. Contribuția plătită de angajați s-a numit "contribuție pentru pensie suplimentară" și pentru aceasta se acordă separat o majorare a punctajelor anuale.Baza de calcul a pensiei suplimentare a fost constituită din salariul tarifar (de încadrare) înscris in carnetul de muncă și sporurile permanente prevăzute în Legea 57/1974 modificata prin legea 49/1992.Această contribuție pentru pensie suplimentară însemna o reținere lunara din salariu care se vira la stat.
-2% - pt perioada: 01.01.1967 - 31.12.1985 (Lg 27/1966)
-3% - pt perioada: 01.01.1986 - 31.12.1998 (decret 232/1986)
-5% - pt perioada: 01.01.1999 - 01.04.2001 (OU 31/1998).
Angajatorii, în perioada înainte de 1 aprilie 2001 au achitat contribuția de asigurări sociale pentru întreg fondul de salarii.
A precizat că fondul de salarii reprezintă totalitatea salariilor brute suportate de angajator. Salariul(venitul) brut cuprinde următoarele elemente:
a. Salariul de încadrare;
b. Sporurile , adaosurile, primele;
c. Indexările;
d. Indemnizațiile pentru concediile de odihna;
e. Indemnizațiile pentru incapacitate temporara de munca .
La salariul brut trecut în carnetele de muncă până la data de 01.04.1992 se mai pot adauga sporurile enunțate în Anexa 15 la HG nr. 257/2011, dovedite cu adeverințe. Menționează că în carnetele de muncă sunt înscrise salariul de baza brut (de încadrare) la care se aplica sporurile si rezulta venitul brut.
În susținerea celor precizate invocă dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010.La data de 07.03.2018 a fost depusă Hotărârea nr... emisă de CCC din cadrul CNPP prin care a fosot respinsă contestația prealabilă.La data de 30.03.2018 contestatorul a precizat că înțelege să conteste și Hotărârea nr... emisă de CCC pentru aceleași motive arătate în contestația inițială.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin decizia contestata, intimata CJP D. a admis cererea contestatorului de înscriere la pensia pentru limita de vârstă, stabilind o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 2047 lei.La stabilirea punctajului mediu anual nu au fost avute in vedere elementele din adeverinta invocata, pe considerentul ca acestea nu reprezintă sporuri cu caracter permanent si nu au facut parte din baza de calcul a pensiei.Astfel cum rezulta din cuprinsul adeverintei, dar si din lamuririle acordate de emitentul adeverintei - fila 108 , în cuprinsul venitului (salariului) brut încasat de contestator au fost incluse: salariul de încadrare, sporurile, adaosurile, primele, indexarile, indemnizatiile pentru concediile de odihna si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
Fostul angajator a precizat expres ca până 01.04.2001 a varsat la bugetul asigurarilor sociale de stat o contribuție pentru întreg fondul de salarii.
Așadar, se reține de către instanță ca au fost platite contribuțiile de asigurări sociale nu doar pentru suma aferenta salariului de baza și sporurilor cu caracter permanent, ci asupra tuturor veniturilor realizate de contestator (venitul brut al acestuia).Prin Decizia 19/2012, ÎCCJ a statuat ca " În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte a reținut că veniturile realizate din munca prestată peste programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate în calcul la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusă, subliniind faptul că pentru aceste sume s-a plătit contribuția la asigurările sociale de stat, conform Decretului nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Or, potrivit principiului contributivității instituit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.Înalta Curte a mai reținut că la aceeași concluzie se ajunge având în vedere și prevederile pct. IV din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, potrivit cărora la stabilirea punctajului anual nu vor fi luate în considerare formele de retribuire după timp, or timpul de lucru în program prelungit era considerat, potrivit legislației atunci în vigoare, timp normal de lucru și era retribuit ca atare.
Aceste drepturi trebuie luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor și pentru faptul că, potrivit pct. IV din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, intră în categoria sporurilor, indemnizațiilor și majorărilor de retribuții tarifare și acele sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Prin urmare, aplicarea principiului contributivității impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale.În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005.În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994.Cu titlu de exemplu este de menționat Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Ana Maria Frimu ș.a. împotriva României, prin care Curtea, deși a respins cererea ca inadmisibilă, a reafirmat faptul că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale (relevantă în acest sens este și Cauza Constantin Abăluță ș.a. împotriva României).De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că dreptul la alocația de urgență (pentru care contestatorul plătise contribuția specifică) reprezintă un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Hotărârea în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996.În concluzie, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.Potrivit prevederilor art. 165 alin. 2 din legea 263/2010 "la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare";.Astfel fiind, în acord cu Decizia nr. 736 din 24 decembrie 2006 a Curții Constituționale, instanțele judecătorești, în exercitarea deplinei jurisdicții în fapt și în drept, le incumbă atributul exclusiv al verificării împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare s-au încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemă de interpretare a legii.Neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior adoptării legislației speciale a pensiilor începând cu anul 2000.Se retine, de asemenea, ca, deși cele decizia in interesul legii invocata rezolvă aspecte de interpretare a Legii 19/2000 și OUG 4/2005, acte normative abrogate în prezent, argumentele juridice referitoare la aplicarea "principiului contributivității"; în sistemul asigurărilor sociale de stat sunt pe deplin valabile și în contextul legislativ actual.Faptul ca aceste venituri trebuie luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiilor este demonstrat si de prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.Acest articol prevede ca sporurile, indemnizațiile si majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual sunt cele prezentate în anexa care face parte integranta din actul normativ in discuție. Or, potrivit pct. IV din anexa la ordonanța, intra în categoria sporurilor, indemnizațiilor și majorărilor de retribuții tarifare si acele sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plata și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și Normele Metodologice de aplicare, adoptate prin HG nr. 257 din 20 martie 2011, reiau o parte din vechile reglementări (Legea 19/2000 și OUG 4/2005) ridicând și statuând la nivel de principiu, contribuția la sistemul asigurărilor sociale de stat calculată inclusiv în raport de veniturile suplimentare obținute din munca în acord și incluse în salariul de bază brut (art. 164 alin.3 din Legea 19/2000 reluat în art. 165 alin. 2 din Legea 263/2010 și anexa 6 din OUG 4/2005 reluat în art. 127 Anexa 15 din HG 257/2011).
În speță, adeverință nr... eliberata de SNTFM CFR M... SA - SUCURSALĂ BO - DEPOUL CF M... C. atesta veniturile brute realizate de contestator în perioada 01.01.1991 - 01.04.2001 și veniturile nete realizate în perioada 21.10.1983 - 01.01.1991.Așa cum se menționează în cuprinsul adeverinței - fila 8 dosar - baza de calcul pentru contribuția de asigurări sociale au constituit-o salariile brute sau nete, după caz, astfel cum acestea sunt menționate.Fostul angajator al contestatorului a precizat că a platit la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie calculata prin raportare la castigul brut realizat de salariat, în venitul brut fiind incluse: salariul de încadrare, sporurile, adaosurile, primele, indexarile, indemnizatiile pentru concediile de odihna si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca (filele 108 și urm.).În mod distinct, acesta a platit și contributia pentru pensia suplimentara, in cuantumul prevazut de legea in vigoare, astfel: 2% pentru perioada 01.01.1967 - 31.12.1985 (conform Legii 27/1966), 3% pentru perioada 01.01.1986 - 31.12.1998 (conform Decretului 232/1986) si 5% pentru perioada 01.01.1999 - 01.04.2001 (conform OUG 31/1998).Referitor la baza de calcul a pensiei suplimentare, fostul angajator a precizat ca aceasta a fost constituita din salariul tarifar (de incadrare), înscris în carnetul de muncă și sporurile permanente, prevăzute de Legea 57/1974, modificata de Legea 49/1992.
În conformitate cu dispozitiile art. 165 alin. 1 din Legea 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
- salariile brute, pana la 01.07.1977
- salariile nete, de la 01.07.1977 pana la 01.01.1991
- salariile brute, de la data de 01.01.1991.
Alin. 2 al aceluiași articol prevede ca "La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la al. 1 se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației in vigoare.În consecință, se impune luarea în considerare, la determinarea cuantumului pensiei de asigurări sociale cuvenite reclamantului, a salariilor brute obținute de acesta, respectiv, a salariilor nete realizate , astfel cum sunt atestate în adeverinta ... emisă de SNTFM CFR M... SA- Sucursala BO- Depoul CF M... C.Nu poate fi avută în vedere susținerea intimatei, potrivit căreia aceste sume nu pot fi avute în vedere la determinarea cuantumului pensiei de asigurări sociale, întrucât nu a fost plătită contribuția pentru pensie suplimentară.Contribuția plătită de angajați, denumită ";contribuție pentru pensie suplimentară";, are ca efect acordarea, în mod separat, a unei majorări a punctajelor anuale, fără a avea vreo relevanță, în ceea ce privește cuantumul pensiei de asigurări sociale, plata de către salariat a acestei contribuții.În ceea ce privește Hotărârea CNPP nr.... emisă de CNPP - CCC, se reține că aceasta menține motivarea și soluția Deciziei CJP analizată, astfel încât sunt valabile considerentele expuse mai sus. Referitor la solicitarea contestatorului de aplicare a indicelui de corecție cuvenit, calculat după formula prevăzută de art. 170 din Legea 263/2010, instanța va respinge acest capăt de cerere ca inadmisibil, întrucât această solicitare nu a făcut obiectul contestării prealabile și nici al analizei de către CCC din cadrul CNPP.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite în parte contestația formulată, va anula Hotărârea nr... emisă de CNPP - CCC nr. și decizia nr... emisă de CJP D.Va obliga intimata CJP D. la emiterea unei noi decizii de pensionare cu valorificarea adeverinței nr... emisă de SNTFM CFR M... SA- Sucursala BO- Depoul CF M... C. Va respinge ca inadmisibil capătul de cerere privind acordarea indicelui de corecție .Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 451 și urm. din noul C.p.c. instanța va obliga intimatele să plătească contestatorului suma de 500 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată - onorariul avocatului, conform chitanței depusă la dosar.Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele acesteia.
| ← Contestatie decizie de pensie.obligarea intimatei să emită o... | Contestatie decizie de pensie.contestarea, direct la instanţă,... → |
|---|
