Contestație decizie de pensionare. Decizia 1561/2009. Curtea de Apel Bacau

Comentarii

0

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 1561

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 16 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Sorina Romașcanu judecător

- - - - judecător

- - - - judecător

GREFIER - POLITIC &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B împotriva sentinței civile nr.732 din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic pentru recurenta-pârâtă B și intimata-reclamantă.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:

Consilier juridic depune la dosarul cauzei delegație pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii

Părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în starea de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Consilier juridic având cuvântul pe fond pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii B solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile pronunțate de Tribunalul Bacău și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. În subsidiar, dacă nu se trimite cauza spre rejudecare instanței de fond solicită efectuarea unei expertize contabile care să lămurească ce sporuri trebuie luate în calcul. Arată că potrivit art.164 din Legea 19/2000 nu s-au luat în calcul al 13-lea salariu și orele suplimentare. Mai arată că intimata a fost pensionată potrivit Legii 19/2000 în anul 2007 și drepturile de pensie nu au fost calculate potrivit OUG4/2005 care reglementează recalcularea drepturilor de pensie pentru persoanele pensionate anterior datei de 01.04.2001.

Intimata-reclamantă având cuvântul pe fond solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Bacău. Arată că a plătit contribuțiile la Casa de Pensii, a depus documente concludente și solicită recalcularea pensiei conform dosarului începând cu data de 1.07.2007 și stabilirea unui nou punctaj de pensie. Mai arată că au fost luate în calcul alte sporuri prin decizia emisă în 2008, făcându-se niște recalculări parțiale. În concluzie solicită respingerea recursului ca nefondat.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare. CURTEA

- deliberând -

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 732/D/29.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii B, vizând Decizia de pensionare pentru limită de vârstă nr. -/ 2.08.2007, și, în consecință, s-a anulat decizia și a fost obligată intimata să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a tuturor sporurilor și îndemnizațiilor cuprinse în adeverința nr. 409/28.05.2007 emisă de Școala Generală cu clasele I-VIII, precum și să-i plătească contestatoarei diferențele bănești rezultate din recalculare.

În motivarea acestei soluții instanța de fond a reținut că în ceea ce privește stagiul efectiv, prin decizia contestată s-a luat în calcul întreaga perioadă lucrată de către contestatoare (37 ani, 7 luni și 10 zile) precum și un stagiu asimilat de 2 ani și 11 luni, astfel încât susținerile contestatoarei nu sunt justificate sub acest aspect.

În ceea ce privește însă veniturile neluate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, instanța a constatat că susținerile contestatoarei sunt, în parte, fondate.

Astfel, din cuprinsul expertizei contabile efectuate în cauză rezultă faptul că în cuprinsul deciziei contestate nu s-au luat în calcul toate sporurile și indemnizațiile cuprinse în adeverința nr. 409/28.05.2007 emisă de Școala generală cu clasele I-VIII, și depusă de către contestatoare o dată cu cererea de pensionare, deși conform art.4, alin.3 din OG 4/2005, sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare se dovedesc prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe conform legii, eliberate de angajatori, care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora, iar legea nu acordă mențiunilor din carnetul de muncă întâietate față de mențiunile cuprinse în adeverințele eliberate ulterior.

Din analiza anexei 1 raportului de expertiză, instanța a constatat că există diferențe între veniturile luate în calcul în decizia contestată (coloana a doua) față de veniturile cuprinse în adeverința nr.409/2007( prima coloană).

În ceea ce privește neluarea în calcul a veniturilor obținute în perioada 01.07. - 01.09.2007 și decembrie 2007, instanța a constatat că susținerile contestatoarei sunt nefondate având în vedere că drepturile la pensie au fost deschise începând cu data de 01.07.2007, iar pentru perioada ulterioară acestui moment contestatoarea are posibilitatea de a solicita printr-o nouă cerere adăugarea la stagii realizate.

Împotriva acestei hotărâri, în termen, motivat și legal scutit de plata taxelor judiciare de timbru, s-a declarat recurs de către Casa Județeană de Pensii B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.

Criticând hotărârea primei instanțe, recurenta a invocat, în esență, următoarele:

- întemeierea soluției pe dispoziții legale ce nu sunt incidente speței, respectiv pe dispozițiile OUG4/2005;

- nesocotirea dispozițiilor art. 164 alin.1 din Legea 19/2000 sub aspectul reținerii unor sporuri care nu au fost înregistrate în carnetul de muncă ori care erau în neconcordanță cu cele menționate în carnetul de muncă, și respectiv al reținerii unor sporuri care după 1.04.1992 nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare ( a se vedea art. 10 din Legea 3/1977, Legea 6/1969 și Legea 128/1997 ). Ori, la emiterea deciziei contestate au fost luate în considerare doar sporurile cu caracter permanent conform actelor normative menționate.

- întemeierea soluției pe concluziile unei expertize anulate de către prima instanță prin dispunerea unei noi expertize de către un alt expert, probă la care însă contestatoarea a renunțat.

- după emiterea deciziei contestate, intimata contestatoare și-a completat carnetul de muncă pentru perioada 1.04.1992-1.04.2001 cu salariile brute, iar prin Decizia - din 22.03.2008 i s-au recalculat drepturile conform acestor mențiuni.

Legal citată, intimata contestatoare s-a prezentat, a formulat întâmpinare ( fl. 12 ) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat față de faptul că expertiza contabilă a confirmat neluarea în considerare a adeverinței 409/2007.

Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului, precum și față de dispozițiile art.300, 304¹, 312.pr.civ. constată următoarele:

Prin decizia contestată în cauză s-a deschis intimatei contestatoare dreptul la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă în condițiile art. 41 din Legea 19/2000 - forma de la data emiterii deciziei ( 2.08.2007 ).

Prin urmare, legalitatea acesteia, în limitele investirii, trebuia realizată prin raportare la dispozițiile Legii 19/2001, în forma în vigoare la data soluționării cererii de pensionare, și nu prin raportare la dispozițiile OUG4/2005 ce reglementează recalcularea pensiilor ( deci o fază ulterioară stabilirii pensiei ), așa cum s-a procedat de către prima instanță.

Sub aspectul criticilor formulate de către contestatoare ( limitate a fi verificate în această fază doar în măsura în care s-au admis la fond și au fost contestate în recurs ) se constată că aceasta a pretins că stabilirea punctajului anual nu s-a raportat la toate sporurile și salariile menționate în adeverința 409/2007.

Apărarea intimatei Casa Județeană B s-a clădit pe susținerea că operațiunea respectivă ( calculul punctajului anual ) s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 164 alin.1,2,3 Legea 19/2000 în sensul că s-au luat în considerare atâtsalariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

cât șisporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă- conform art. 164 alin.2 din Legea 19/2000, respectiv și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare -conform alin.3 a art. 164, cu excepția celor ce nu au avut un astfel de caracter conform Legii 7/1977, Legii 6/1969 și Legii 128/1997, respectiv orele suplimentare și premiile de 2%( fl.62 ).

În atare împrejurări, față de natura litigiului - asigurări sociale -, contestatoarea avea obligația de a proba toate susținerile sale, în măsura în care din compararea înscrisurilor depuse de către intimată nu reieșea, în mod neechivoc temeinicia pretențiilor deduse judecății.

Pe același raționament a mers și instanța de fond atunci când a repus cauza pe rol la 19.02.2008 și a dispus completarea probatoriului cu o expertiză contabilă.

Însă, în mod greșit soluția primei instanțe s-a întemeiat pe raportul de expertiză în condițiile în care acesta a fost anulat implicit prin dispoziția din 27.02.2009 de efectuare a unei noi expertize contabile de către un alt expert.

Pe fondul litigiului se constată, din examinarea buletinului de calcul de la fl.14 prin raportare la dispozițiile art. 164 alin.2 Legea 19/2000, că pentru perioada de până la 1.04.1992 s-au avut în vederetoate sporurile cu caracter permanent din carnetul de muncă, cu excepția celui de diriginte aferent perioadei 1.09.1983-1.07.1984 care, deși înscris în carnetul de muncă la poziția 14 ca și componentă a salariului net de 2590 ( menționat și în adeverința 409/2007 de la fl. 26 sub forma salariu încadrare+spor diriginte ), nu s-a luat totuși în calcul ( omisiune nejustificată nici în fapt nici în drept de către intimata Casa Județeană de Pensii B ); sporul de vechime aferent perioadei 1.07.1984 - 1.01.1991 ( menționat în adeverința 409/2007 ), nefiind operat în carnetul de muncă nu a fost luat în calcul, însă va putea fi avut în vedere la o recalculare a pensiei, dacă se va solicita aceasta de către intimată în condițiile art. 169 din Legea 19/2000.

Pentru perioada ulterioară datei de 1.04.1992 și până la 1.04.2001 ( data intrării în vigoare a Legii 19/2000 ), față de faptul că trebuiau luate în calcul doar salariile brute la care se adăugau sporurile cu caracter permanent, iar în adeverință erau menționate doar salarii de încadrare, recurenta a valorificat doar mențiunile din carnetul de muncă; însă, urmare a rectificării mențiunilor din carnetul de muncă sub aspectul salariilor brute pentru această perioadă, la 22.03.2008 i s-a emis intimatei contestatoare o nouă decizie de recalculare ( așa cum s-a susținut de către recurentă și nu s-a contestat de către intimata contestatoare - chiar s-a recunoscut la termenul din 16.01.2009 - fl. 120 ) Prin urmare, pentru respectiva perioadă, în lipsa unui probatoriu contrar, nu trebuia să se admită acțiunea.

În atare împrejurări, constatând că hotărârea primei instanțe s-a dat cu aplicarea greșită a legii, recursul va fi admis cu consecința modificării în parte a sentinței numai sub aspectul obligării intimatei Casa Județeană de Pensii B la emiterea unei noi decizii cu luarea în considerare doar a sporului de diriginte din adeverința 409/2007 emisă de Școala Generală pentru perioada 1.09.1983-1.07.1984.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul civil promovat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B împotriva sentinței civile nr.732 din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, intimata-reclamantă.

Modifică în parte sentința recurată.

Obligă intimata să emită o nouă decizie în favoarea contestatoarei cu luarea în calcul doar a sporului de diriginte din adeverința 409/2007 doar pentru perioada 1.09.1983-1.07.1984.

Menține celelalte dispoziții privind anularea deciziei nr.-/2007 și plata cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș, Aștefănesei Petrina

- - - -

- -

GREFIER,

POLITIC

Red. /

Red.

Tehnored./4 ex.

18.12.2009/06.01.2010

Președinte:Sorina Romașcanu
Judecători:Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș, Aștefănesei Petrina

← Contestație decizie de pensionare. Decizia 579/2009. Curtea de...		Contestație decizie de concediere. Decizia 646/2008. Curtea de... →

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii: