Contestație decizie de sancționare. Decizia 1086/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1086/R-CM
Ședința publică din 05 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel Radu
Judecător: - -, președinte secție
Grefier:
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de intimatulSPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ, împotriva sentinței civile nr.79 din 26 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, în dosarul nr-.
Dezbaterile de fond asupra recursului au avut loc la data de 29 mai 2009, susținerile părților fiind consemnate înscris, în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului civil de față, deliberând constată următoarele:
La data de 19.11.2008, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea - secția civilă conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-, contestația formulată de contestatoarea împotriva deciziei nr. 691/4.11.2008 emisă de intimatul Spitalul Județean de Urgență V, solicitându-se ca, prin hotărârea care se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a deciziei, să fie repusă contestatoarea în situația anterioară emiterii acesteia în sensul acordării în continuare a salariului de merit și să fie obligat intimatul să-i restituie sumele reprezentând salariul de merit începând cu data de 1.10.2008, pe care le-a reținut în mod nejustificat.
În motivarea contestației s-a susținut că prin decizia care formează obiectul judecății contestatoarea a fost sancționată, începând cu data de 1.10.2008, cu retragerea salariului de merit și că s-a reținut în preambulul deciziei contestate că, în urma unui control efectuat de CAS V în luna octombrie 2008, s-au descoperit în activitatea contestatoarei "deficiențe și neglijență în serviciu".
Contestatoarea a susținut că decizia este nelegală deoarece nu este descrisă fapta care constituie abatere disciplinară, nu sunt precizate prevederile din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă ce ar fi fost încălcate de către aceasta, nu sunt arătate motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de contestatoare în timpul cercetării prealabile, nu a fost indicat temeiul de drept în baza căruia a fost aplicată sancțiunea disciplinară și nu a fost arătat termenul în care sancțiunea poate fi contestată, nici instanța la care se poate adresa.
Contestatoarea a susținut că lipsa mențiunilor descrise mai sus este sancționată de dispozițiile art. 268 alin.2 Codul Muncii cu nulitatea absolută, în condițiile în care legea impune obligativitatea cuprinderii lor în decizia de sancționare.
S-a invocat că sancțiunea care a fost aplicată contestatoarei prin decizia dedusă judecății nu se regăsește printre cele enumerate la art.264 alin.1 lit. a-f Codul Muncii și că aceasta este, probabil, cuprinsă într-un statut profesional aprobat prin lege, în condițiile în care, în decizie nu este indicat temeiul de drept în baza căruia a fost aplicată sancțiunea disciplinară.
Contestatoarea a susținut că și în ipoteza în care ar fi vorba despre o sancțiune prevăzută printr-un statut profesional aprobat prin lege, dispozițiile art. 268 alin.2 Codul Muncii referitoare la mențiunile pe care trebuie să le cuprindă decizia, sub sancțiunea nulității absolute, sunt aplicabile.
De asemenea, prin motivare s-a susținut că decizia contestată este netemeinică deoarece contestatoarea nu a dat dovadă de neglijență în serviciu și nu poate fi reținută în sarcina ei vreo deficiență în desfășurarea activității.
Intimatul Spitalul Județean de Urgență Vaf ormulat, în temeiul dispozițiilor art. 115 Cod procedură civilă, întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației pentru următoarele considerente:
Susținerile contestatoarei sunt nefondate în condițiile în care sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul unui salariat sunt expres și limitativ prevăzute de lege la art.264 alin.1 lit. a-f Codul Muncii, neputând fi extinse prin analogie, motiv pentru care prin decizia nr. 691/2008 contestatoarea - dr. - nu a fost sancționată disciplinar.
Intimata a susținut că petenta și-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, fapt care rezultă atât din cuprinsul procesului-verbal întocmit de către organele de control din cadrul CAS V, cât și din conținutul referatului formulat de către dr., șeful Secției Medicală, referat înregistrat sub nr.20871/29.10.2008.
Având în vedere aspectele prezentate, intimatul a solicitat respingerea contestației și menținerea deciziei nr. 691/4.11.2008, ca fiind legală și temeinică.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
La dosar au fost depuse copii de pe următoarele înscrisuri decizia nr.691/4.11.2009 emisă de intimat, contractul individual de muncă al contestatoarei înregistrat sub nr.178/1.11.1977, cererea înregistrată la intimat sub nr.20871/29.10.2008 formulată de dr., procesul verbal încheiat de Casa de Asigurări de Sănătate V la data de 14 octombrie 2008.
Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.79 din 16 ianuarie 2009 admis contestația și a anulat decizia nr.691/14 noiembrie 2008 emisă de intimat.
Pentru a se pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Contestatoarea este angajată a intimatului în calitate de medic primar oncolog la secția Medicală
Prin decizia nr.691/19.11.2008, i s- retras salariul de merit începând cu data de 1 octombrie 2008, în raport de referatul nr.20871/29 octombrie 2008 prin care Dr., șeful secției a propus retragerea salariului de merit al contestatoarei pentru deficiențele și neglijența în serviciu constatate în urma controlului din luna octombrie 2008 efectuat de CAS V și a aprobării conducerii unității.
Din cuprinsul procesului verbal întocmit în data de 14 octombrie 2008 de către Casa de Asigurări de Sănătate V, în urma verificărilor efectuate la Spitalul Județean de Urgență V, rezultă că au fost menționate mai multe aspecte privind nerespectarea HG nr.292/2007 pentru aprobarea programelor naționale de sănătate și prevederile Secțiunii II, pct.9.3.2. lit.A din ordinul /CNAS - pentru aprobarea Normelor tehnice privind programele de sănătate, reținându-se că în luna ianuarie 2008 s-au eliberat pe condica de prescripție medicală din Farmacia nr.2 a Spitalului Județean un număr de 9 flacoane de herceptin 150 mg pentru pacientă cu afecțiuni oncologice, în condițiile în care aceasta nu a primit aprobarea Comisiei de la nivelul CNAS, din cele 9 flacoane administrându-se pacientei 4 flacoane, iar diferența nefiind restituită în farmacie sau utilizată pentru alți pacienți, ci a fost administrată începând cu data de 24.09.2008 altei paciente cu afecțiuni oncologice, potrivit raportului medical întocmit de către contestatoare medicului curant al acestei din urmă paciente.
Potrivit prevederilor OUG nr.115/2004, pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată, ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 15% din numărul total al posturilor prevăzute în statul de funcții, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta și care constituie baza de calcul pentru sporuri și alte drepturi în raport cu salariul de bază.
Salariul de merit lunar se acordă o dată pe an, pe o perioadă de 12 luni, pe baza rezultatelor obținute în activitatea desfășurată în anul precedent.
Contestatoarei i-a fost acordat salariul de merit în anul 2008 pentru activitatea desfășurată în anul 2007.
Pretinsele încălcări ale atribuțiilor profesionale de către contestatoare în anul 2008 nu pot afecta activitatea deosebită pe care aceasta a desfășurat-o în anul 2007, deoarece pentru acest din urmă an nu s-a făcut dovada că s-ar fi descoperit ulterior acordării salariului de merit săvârșirea de către contestatoare a unor fapte de natură să știrbească rezultatele deosebite în activitatea profesională desfășurată.
În aceste condiții, instanța a conchis că retragerea salariului de merit este nelegală și că nu mai este necesară cercetarea temeiniciei pretinselor încălcări ale atribuțiilor profesionale de către contestatoare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal intimatul Spitalul Județean de Urgență V, care o critică pentru nelegalitate, invocând motivul de ercurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
În dezvoltarea recursului, intimatul arată că potrivit art.7 din OUG nr.115/2004, pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată, ordonatorul de credite poate acorda un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază.
Din interpretarea, prin analogie a acestui text de lege reiese că managerul are posibilitatea să retragă salariul de merit acordat unui angajat dacă acesta își îndeplinește în mod necorespunzător sarcinile de serviciu.
Petenta și-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, motiv pentru care se solicită modificarea sentinței, iar pe fond respingerea contestației.
Verificând actele de la dosar, în raport cu criticile formulate, Curtea constată că recursul este nefondat pentru cele ce preced:
Într-adevăr, așa după cum a reținut și instanța de fond și după cum susține și intimatul prin critica invocată în recurs, potrivit art.7 alin.1 din OUG nr.115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, "pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată ordonatorul de credite poate acorda în limita a 15% din numărul total al posturilor prevăzute în statul de funcțiuni, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta și care constituie baza de calcul pentru sporuri și alte drepturi în raport de salariul de bază.
Conform art.7 alin.3 din același act normativ "personalul care beneficiază de salariu de merit se stabilește o dată pe an, după aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obținute în activitatea desfășurată în anul precdent, apreciată conform criteriilor elaborate de ordonatorul principal de credite, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate, sau după caz, a reprezentanților salariaților, acolo unde nu sunt astfel de organizații sindicale. În cazul în care pe parcursul anului intervin modificări ale funcției deținute, care nu sunt imputabile persoanei beneficiare de salariu de merit, inclusiv modificarea funcției prin promovare, acordarea acestuia se menține până la expirarea perioadei pentru care a fost stabilit. În cazul în care pe parcursul anului se întrerup raporturile de muncă ale unor beneficiari de salarii de merit, acestea se pot redistribui, de la data de întâi a lunii următoare, altor persoane de perioada rămasă".
În speță, contestatoarei i-a fost acordat salariul de merit în anul 2008 pentru activitatea bună desfășurată în anul anterior, respectiv în anul 2007.
Textul de lege sus enunțat nu prevede posibilitatea retragerii salariului de merit al unui angajat, dacă acesta nu își îndeplinește corespunzător sarcinile de serviciu în cursul anului în care se derulează plata salariului de merit.
Nici nu este posibil a se aplica această sancțiune, întrucât pretinsele abateri disciplinare au fost comise în cursul anului 2008, în timp ce salariul de merit s-a acordat pentru activitatea corespunzătoare desfășurată în anul 2007.
În situația constatării unor deficiențe în activitatea desfășurată în cursul anului 2008, angajatorul avea posibilitatea de a aplica contestatoarei una din sancțiunile disciplinare prevăzute de art.264 alin.1 din Codul Muncii.
Pentru toate aceste considerente, critica invocată nu poate fi reținută, neexistând niciun motiv care să conducă la modificarea sentinței, așa încât în baza dispoz.art.291 Codul Muncii și art.312 alin.1 Cod pr.civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
CU MAJORITATE
DECIDE
Respinge ca nefondat recursului declarat de intimatul SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ, împotriva sentinței civile nr.79 din 26 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
TC/2 ex.
23.06.2009
OPINIE SEPARATĂ
Sunt pentru admiterea recursului, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea contestației formulată de intimata-contestatoare, pentru următoarele considerente:
Prin soluția pronunțată de către instanța de fond s-a reținut că nu este atributul instanței să verifice în nici un fel abaterile disciplinare reținute prin decizia nr.691/4.11.2008 emisă de către intimată, deși obiectul acțiunii îl reprezintă tocmai această decizie, pe considerentul că, indiferent de abaterile săvârșite de către intimata-contestatoare, unitatea la care aceasta este angajată nu avea cum să îi retragă acesteia salariul de merit deoarece acesta a fost acordat pentru activitatea meritorie desfășurată în anul 2007, iar abaterea a fost săvârșită în anul 2008.
Trecând peste faptul că instanța de fond s-a pronunțat pe ceea ce nu s-a cerut, întrucât prin acțiunea cu care a fost învestită, intimata-contestatoare a solicitat constatarea nulității absolute a deciziei nr.691/2008, pe motivul că nu este descrisă fapta ce constituie abatere disciplinară, nu sunt precizate prevederile din statutul de personal, nu este indicat temeiul de drept în baza căruia sancțiunea a fost aplicată și nici termenul în care sancțiunea poate fi contestată, iar în subsidiar a precizat în mod expres că nu a săvârșit această abatere disciplinară, considerentele sunt contradictorii și străine de natura pricinii.
Se acreditează ideea că, deși plata salariului de merit se face pe parcursul anului 2008, indiferent de competența profesională a intimatei contestatoare și de abaterile disciplinare pe care aceasta le săvârșește la locul de muncă, unitatea la care este angajată nu are cum să-i retragă acest salariu de merit pentru singurul considerent că, pe parcursul anului 2007, s-a comportat corespunzător.
Consider că este atributul exclusiv al recurentei-intimate să procedeze la retragerea acestui salariu, atribut pe care l-a avut și atunci când a acordat acest bonus, în caz contrar s-ar crea un precedent judiciar periculos, prin care salariatul, practic, ar fi gratificat cu o sumă de bani în plus, considerabilă, chiar dacă acesta săvârșește abateri disciplinare și are o atitudine necorespunzătoare în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu alte cuvinte fiindu-i stimulată incompetența.
De remarcat este faptul că intimata-contestatoare a solicitat judecata procesului în lipsă, fără administrarea vreunui minim de probatoriu în susținerea contestației sale, iar instanța de judecată a procedat, de asemenea, la judecata procesului, practic la primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită.
Intimata-contestatoare, nici nu a contestat în vreun fel săvârșirea abaterii disciplinare prin neprezentarea sa în fața instanței de judecată și prin nedepunerea unor înscrisuri, spre deosebire de recurenta-intimată, care a dovedit vinovăția sa atât din cuprinsul procesului-verbal întocmit de organele de control din cadrul CAS V, cât și din conținutul referatului formulat de medicul șef al Secției Medicală nr.20871/29.10.2008 (11-14 dosar fond).
Legiuitorul nu trebuie să arate, în mod expres, în dispozițiile art.7 din OUG nr.115/2004, posibilitatea retragerii salariului de merit, această situație fiind clar subînțeleasă în situația în care angajatul nu înțelege să-și exercite atribuțiile, care-i revin din contractul de muncă, cu profesionalism, iar în cazul intimatei-contestatoare, cu atât mai mult cu cât aceasta beneficia de acest salariu.
În concluzie, consider că soluția legală era aceea de admitere a recursului, modificarea sentinței, iar pe fond, respingerea contestației formulată de intimata-contestatoare.
Red.JD/24.06.2009
EM/2 ex.
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 1509/2009. Curtea... | Conflict de muncă. Decizia 904/2009. Curtea de Apel Timisoara → |
|---|
