Contestație decizie de sancționare. Decizia 126/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 126/R-CM
Ședința publică din 27 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanta, domiciliată în Rm.V, strada -, nr.1, -7,.B,.10, județul V, împotriva sentinței civile nr.922 din data de 9 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile, respectiv: recurenta-reclamantă și intimata-pârâtă Primăria Comunei.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, întâmpinare, din partea intimatei-pârâte Primăria Comunei, prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă.
În raport de această împrejurare, Curtea constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 17.09.2009, reclamanta a chemat în judecată pe intimata Primăria Comunei, solicitând anularea dispoziției de aplicare a sancțiunii disciplinare nr.269/03.09.2009 emisă de pârâtă, prin care s-a dispus retrogradarea pentru o perioadă de 60 de zile din funcția de asistent social în funcția de paznic, începând cu data de 3.09.2009.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin dispoziția susmenționată, în temeiul art.264 alin.1 lit.c Codul muncii, a fost sancționată cu retrogradarea din funcția de asistent social în funcția de paznic, însă retrogradarea trebuia efectuată în interiorul aceleiași profesii, întrucât nu este posibilă aplicarea sancțiunii disciplinare a retrogradării din funcție în cazul în care la angajatorul în cauză nu există o funcție inferioară în interiorul aceleiași profesii. În consecință, dispoziția contestată este lovită de nulitate absolută.
A mai arătat reclamanta că decizia încalcă și dispozițiile art.268 Codul muncii, întrucât nu sunt indicate motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în timpul cercetării disciplinare prealabile, iar simpla trimitere la dispoziția nr.245/05.08.2009 și dispoziția nr.246/06.08.2009, la referatele nr.3173 și 3174 din 31.08.2009, cât și la procesul verbal nr.3206/02.09.2009 în care s-a consemnat rezultatul cercetării disciplinare, nu satisface exigența legii.
Pe fondul cauzei, reclamanta a susținut că și-a respectat programul săptămânal de lucru în calitate de asistent social, astfel cum este prevăzut în art.3 și 4 din Legea nr.466/2004 privind statutul asistentului social și consideră că nu a săvârșit nicio abatere disciplinară.
Concluzionând, reclamanta a arătat că nu a încălcat dispozițiile emise de primar așa cum au fost ele formulate, întrucât se observă modul tendențios al acestuia și nu au putere obligatorie ordinele ilegale, situație în care neexecutarea acestora nu constituie abatere disciplinară.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata Primăria Comunei a solicitat respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă pe considerentul că această instituție nu are calitate procesuală activă. În acest sens a arătat că în cauză are calitate unitatea administrativ-teritorială deoarece aceasta are personalitate juridică în conformitate cu disp. art.18 și 19 din Legea nr.215/2001.
S-a susținut că invocarea caracterului formal al dispoziției nr.269 din 3.09.2009 nu subzistă, deoarece în dispozitivul acesteia s-au specificat motivele de aplicare a sancțiunii disciplinare cât și motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate. Din convocarea scrisă și din procesul verbal de constatare a abaterilor disciplinare, rezultă fără tăgadă că au fost indicate motivele pentru care nu au fost primite apărările superficiale ale reclamantei.
Intimata a mai arătat că faptele de încălcare a disciplinei muncii au fost repetate de reclamantă, dovadă fiind și nota de constatare nr.322/23.01.2008 emisă de Instituția Prefectului
Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.922/09.11.2009, a admis excepția lipsei calității procesuale de folosință a Primăriei Comunei, invocată de instanță din oficiu și a respins acțiunea formulată de reclamantă ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
Totodată a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Primăria Comunei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Examinând cu prioritate excepțiile invocate, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei capacității procesuale civile, în raport de dispozițiile art.137 Cod procedură civilă, instanța a constatat că în cauză intimata Primăria nu are capacitate procesuală de folosință având în vedere următoarele considerente de fapt și de drept.
În caz de concurs între excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei capacității procesuale civile, primează excepția lipsei capacității procesuale, deoarece trebuie stabilit mai întâi dacă pârâta are dreptul de a sta sau nu în proces și numai în cazul în care i se recunoaște acest drept, se impune a se verifica dacă este sau nu identitate între pârât și cel obligat în același raport juridic.
Potrivit prevederilor art.91 din Legea nr.215/2004, primăria este definită ca fiind o structură funcțională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Conform art.19 din Legea nr.215/2001, comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de drept public și au capacitate juridică deplină.
Cum reclamanta nu a înțeles să cheme în judecată o persoană cu capacitate juridică, primăria nefiind o persoană juridică întrucât nu are capacitate de folosință și de exercițiu pentru a sta în judecată, tribunalul, în baza considerentelor exprimate și a textelor legale invocate, a admis excepția lipsei calității procesuale de folosință a intimatei Primăria Comunei, invocată de instanță din oficiu, cu consecința respingerii acțiunii formulată de reclamantă în contradictoriu cu intimata, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.8, 9 și art.3041Cod procedură civilă, arătând că instanța a soluționat greșit procesul pe excepție, iar judecătorii fondului nu au manifestat rol activ în soluționarea cauzei.
În dezvoltarea acestor motive s-a arătat, în esență, că acțiunea a fost formulată împotriva dispoziției de aplicare a sancțiunii disciplinare emise de primar, dispoziție ce menționează în antetul său atât comuna, cât și primăria, astfel că în mod greșit s-a soluționat cauza pe excepția lipsei calității procesuale de folosință a intimatei Primăria.
S-a mai arătat că judecătorii instanței de fond nu au manifestat rol activ în soluționarea cauzei, în sensul de a cere reclamantei să arate exact cu cine înțelege să se judece, cu atât mai mult cu cât din conținutul acțiunii rezultă că reclamanta înțelege să se judece cu Comuna, prin reprezentantul acesteia.
Prin întâmpinarea formulată în cauză Comuna, prin reprezentantul său, a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că soluționarea cauzei pe excepția lipsei calității procesuale de folosință a intimatei este legală.
Recursul este fondat.
Motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 rap. la art.312 al.5 Cod procedură civilă, privind soluționarea greșită a cauzei pe excepție este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Reclamanta a fost sancționată în temeiul Codului Muncii de către Primarul Comunei, județul V, în calitate de reprezentant legal al unității teritorial administrative, prin dispoziția nr.269/03.09.2009.
Prin acțiunea sa, reclamanta a contestat la instanță această dispoziție de aplicare a sancțiunii disciplinare în contradictoriu cu cel care a emis această dispoziție.
Chiar dacă prin capătul de acțiune s-a menționat greșit că dispoziția nr.269/03.09.2009 a fost emisă de Primăria, este evident, potrivit conținutului acțiunii, că reclamanta a înțeles să se judece în contradictoriu cu emitentul actului atacat, respectiv Primarul Comunei, care reprezintă unitatea administrativ-teritorială în justiție, potrivit art.62 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale.
Mai mult, dacă aprecia că acțiunea nu este clară sub acest aspect, tribunalul trebuia, potrivit art.129 și 132 Cod procedură civilă, să dea reclamantei, la prima zi de înfățișare, un termen pentru întregirea sau modificarea acțiunii.
Față de aceste considerente, curtea, în baza art.312 al.1 și 5 Cod procedură civilă, va admite recursul de față, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanta, domiciliată în Râmnicu V, str. -, nr.1, -7,.B,.10, județul V, împotriva sentinței civile nr.922 din data de 09.11.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, intimată fiind PRIMĂRIA COMUNEI, cu sediul în comuna, județul
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 ianuarie 2010, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.6/05.02.2010.
Jud.fond:.
.
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 2072/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 709/2009. Curtea de... → |
|---|
