Contestație decizie de sancționare. Decizia 200/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
Secția Civilă, Minori și familie, Conflicte de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.200/2009
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 4 MARTIE 2009
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR 2: Ciobanu Sorina
- - - - JUDECĂTOR 3: Petrina Manuela
- - - - judecător
GREFIER - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de pârâta Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice " M" împotriva sentinței civile nr.1101/3 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recurenta-pârâtă și intimatul-reclamant asistat de av..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care;
La solicitarea instanței, reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice " M", solicită admiterea recursului conform motivelor scrise. Contestatorul a solicitat anularea deciziei prin care a fost sancționat cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Prin această contestație nu s-a solicitat modificarea sancțiunii, fapt pentru care apărătorul acestuia a depus o cerere de modificare a acțiunii. Instanța de fond, prin respingerea tardivității cererii de modificare a acțiunii, a interpretat greșit textul legii. Prin întâmpinarea depusă, recurenta și-a exprimat dezacordul cu privire la acest aspect. Completarea acțiunii s-a făcut la 1 an de zile după emiterea deciziei de sancționare, cu depășirea termenului legal de 30 de zile.
Conform principiului disponibilității, contestatorul a stabilit cadrul procesual, solicitând judecarea numai cu privire la anularea sancțiunii și nu cu privire la modificarea sancțiunii.
Faptele săvârșite de contestator sunt grave, astfel încât măsura dispusă de instanță, respectiv reducerea salariului cu 10% pe 3 luni nu se poate reține.
În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul menținerii sancțiunii disciplinare aplicată de recurentă.
Av., având cuvântul pentru intimatul-reclamant, solicită respingerea recursului ca nefondat. Aspectele evidențiate sunt neconforme cu realitatea. Instanța de fond a pus în vedere părții să depună în scris modificările la acțiune, ca urmare a celor dispuse de instanța de casare.
Contestatorul nu a săvârșit un abuz de autoritate față de subordonați. El fost de bună-credință și a recunoscut cele întâmplate. Practic rețeaua pe care se lucra nu era sub tensiune și nu s-a pus în pericol viața niciunei persoane. Martorii audiați au arătat aceste lucruri. recurentei a fost de a da o amploare mai mare cauzei. Intimatul de 2 ani de zile nu lucrează. Afirmația recurentei că intimatul ar avea o societate nu este adevărată. Intimatul nu a săvârșit fapte de concurență.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, având cuvântul în replică, referitor la societatea în discuție, arată că aceasta a prestat lucrări doar pentru M și când s-au efectuat controale, intimatul a înstrăinat-o fratelui său.
Dezbaterile fiind terminate, instanța a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.1101/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-a respins excepția tardivității. S-a admis în parte contestația formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice " M" în sensul că:
S-a modificat decizia nr.493/2007 în sensul că a fost înlocuită sancțiunea disciplinară a desfacerii contractului de muncă cu cea a reducerii salariului de bază pe o durată de 3 luni cu 10%.
S-a dispus reintegrarea contestatorului același loc de muncă.
A fost obligată intimata să plătească contestatorului diferențele salariale indexate majorate, precum și celelalte drepturi cuvenite.
A fost obligată intimata să plătească contestatorului 2000 lei RON cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr- din 08.08.2007, reclamantul, în contradictoriu cu Sucursala de Întreținere si Servicii Energetice " M" a contestat decizia nr.493/06.07.2007 emisă de pârâtă solicitând anularea ei, reintegrarea în postul din care i s-a desfăcut contractul de muncă, obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale până în momentul reintegrării și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1694/D din 14.12.2007 instanța a admis în parte contestația, modificând decizia contestată nr. 493/06.07.2007 în sensul că a înlocuit sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului de muncă cu cea a reducerii salariului de bază pe o durată de 3 luni cu 10 % lunar. Totodată a dispus reintegrarea contestatorului în același loc de muncă obligând intimata să-i plătească diferențele de drepturi salariale indexate si majorate precum si celelalte drepturi cuvenite si suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Intimata a declarat recurs împotriva sus enunțate, recurs ce a fost admis de Curtea de Apel, care prin Decizia nr.110/04.02.2008, a casat sentința Tribunalului, trimițând cauza spre rejudecare.
În rejudecare, dosarul s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău sub nr- la data de 03.03.2008.
Din analiza actelor si lucrările dosarului, s-au reținut următoarele:
Prin cererea introductivă contestatorul a solicitat anularea deciziei nr. 493/06.07.2007 emisă de pârâtă prin care i s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă, solicitând totodată reintegrarea în postul deținut anterior și plata drepturilor salariale cuvenite, precum și plata cheltuielilor de judecată.
A precizat contestatorul că nu toate faptele puse în sarcina sa sunt reale, că cercetarea prealabilă a fost părtinitoare și că sancțiunea aplicată este prea, în raport de fapta săvârșită (pe care o recunoaște) și de consecințele acesteia, precum și raportat la pregătirea sa profesională, activitatea sa anterioară și faptul că nu a mai fost sancționat.
Față de excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată, ulterior primei zile de înfățișare așa cum o intitulează pârâta, pe care o invocă prin întâmpinarea depusă în rejudecare, instanța a apreciat că aceasta este nefondată și a respins-
Intimata, în baza referatului nr.3759/13.06.2007 (17dosar dosar -) a emis Decizia nr.493 la data de 06.07.2007 prin care, în temeiul art.6.2 și 6.4 lit.c din Regulamentul Intern la. "" precum și a art.264 lit. F din L 53/203 Codul muncii - desface disciplinar contractul de muncă al contestatorului cu începere de la data de 16.07.2007.
Motivul desfacerii contractului de muncă așa cum a rezultat din motivarea deciziei contestate este acela că în ziua de 13.06.2007, orele 13,30 contestatorul care deținea funcția de coordonator formație A + Stații 110 KV din cadrul B, împreună cu electricieni din subordinea sa au părăsit locul de muncă fără acordul șefului ierarhic, s-au deplasat în satul, unde au executat în interes propriu, o lucrare în instalațiile electrice aparținând ON M, fără a avea autorizație de lucru si în timpul programului de lucru.
Din probele administrate s-au reținut următoarele aspecte:
Intimata a efectuat o amplă cercetare disciplinară despre cele petrecute în ziua de 13.06.2007, fiind audiați atât contestatorul cât și ceilalți electricieni care au participat la executarea lucrării respective, luându-li-se note explicative.
Lucrarea a constat într-o reîntindere de branșament, în folosul unei persoane particulare, dar a fost executată fără autorizație de lucru iar echipa de lucru s-a deplasat cu mijloacele de transport ale societății intimate, în timpul programului de lucru la solicitarea contestatorului.
De altfel contestatorul și-a recunoscut fapta asumându-și răspunderea pentru abaterea săvârșită așa cum rezultă și din nota explicativă și răspunsurile la interogatoriu.
Din depozițiile martorilor a rezultat că lucrarea efectuată a fost una simplă, neprezentând nici un risc și că nu au fost folosite materiale care aparțineau și erau gestionate de societatea angajatoare.
Intimata a încercat să dovedească că și anterior aplicării sancțiunii contestatorul ar mai fi săvârșit abateri disciplinare destul de grave precum și că ar fi creat un prejudiciu material substanțial societății depunând în rejudecare o serie de procese verbale, note de constatare, referate, dar cum din întreg probatoriul nu a rezultat că ar mai fi fost sancționat pentru alte abateri, instanța nu putut reține în circumstanțiere, persistența contestatorului în încălcarea obligațiilor de serviciu și nici repetabilitatea abaterilor.
Sancțiunile disciplinare constituie mijloace de constrângere prevăzute de lege ce au ca scop apărarea ordinii, disciplinarea, dezvoltarea spiritului de răspundere pentru îndeplinirea conștiincioasă a îndatoririlor de serviciu și respectarea normelor de comportare - precum și prevenirea producerii unor acte de indisciplină - fiind specifice dreptului muncii.
Având în vedere dispozițiile Codului Muncii, privitoare la sancțiunile disciplinare și la modul în care ele sunt reglementate în mod gradual - de la cea mai blândă "avertisment" până la cea mai aspră (severă) "concedierea", prevăzută de dispozițiile art.264 din cod, precum și criteriile - care sunt prezentate generic - care trebuie avute în vedere (art.266) de angajator la individualizarea și aplicarea sancțiunii disciplinare, cum ar fi: împrejurările săvârșirii faptei, consecințele, efectele abaterii săvârșite de salariat, gradul de vinovăție și comportarea generală și anterior săvârșirii abaterii de către salariat precum și sancțiunile disciplinare care s-au mai aplicat salariatului, instanța constată că intimata-pârâtă nu a ținut seama de totalitatea acestor dispoziții din Codul Muncii și nu le-a aplicat în spiritul și în scopul în care legiuitorul le-a înserat în cod.
Astfel prin decizia 493/06.07.2007, contestată în prezenta cauză, angajatorul - intimata a aplicat contestatorului - sancțiunea cea mai severă, prevăzută de art.264 Codul muncii, în contradicție cu dispozițiile art.266 din același cod, ignorând faptul că nivelul culpei reprezintă un element esențial în stabilirea sancțiunii disciplinare.
Deși în sarcina contestatorului se pot retine abateri, încălcări ale atribuțiilor de serviciu, pentru care se impune aplicarea unei sancțiuni, având în vedere gradul de vinovăție al acestuia, gravitatea abaterii în raport de împrejurările în care a fost săvârșită, precum și urmările consecințele acestei fapte, ca și inexistenta unor sancțiuni anterioare desfacerii contractului de muncă ce s-ar fi aplicat contestatorului, instanța a apreciat chiar și fata de probele noi administrate în rejudecare că aplicarea sancțiunii disciplinare maxime - este netemeinică și nelegală, impunându-se înlăturarea ei.
În concordanță cu criteriile instituite prin dispozițiile art.266 din Codul muncii, s-a impus aplicarea unei sancțiuni mai blânde, urmând a fi înlocuită sancțiunea desfacerii disciplinare contractului de muncă, cu sancțiunea prevăzută de dispozițiile art.264 lit.d din Codul muncii, reducerea salariului cu 10% pe lună, pentru o durată de 3 luni. Anulându-se măsura concedierii, instanța a dispus repunerea părților în situația anterioară - în sensul reintegrării contestatorului în funcția deținută anterior concedierii, la același loc de muncă, făcându-se și aplicarea dispozițiilor art.78 din Codul muncii, cu privire la repararea prejudiciului material suferit de contestator, prin măsura concedierii nelegale. Astfel încât intimata a fost obligată să-i plătească contestatorului diferențele salariale indexate, majorate precum și celelalte drepturi cuvenite.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata " Serv" - Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice " M", recurs promovat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
S-a criticat sentința primei instanțe pentru următoarele considerente:
- greșit s-a respins excepția tardivității completării la acțiune;
- înlocuind sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului de muncă cu o alta mai ușoară, instanța s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut;
- s-a făcut o analiză nelegală a art.264 și 266 Codul muncii, apreciindu-se greșit asupra nivelului culpei contestatorului.
Prezent în instanță și prin apărător intimatul-reclamant a solicitat, în esență, respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul în raport de normele invocate,de actele și lucrările dosarului și față de dispozițiile art.304 1, 304 și 312 Cod procedură civilă se constată că acesta este fondat pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Este adevărat că cererea formulată de contestator - mai întâi verbal la 14.12.2007 și apoi în scris în dosarul nr- prin care a solicitat înlocuirea sancțiunii desfacerii disciplinare a contractului de muncă cu o altă sancțiune mai ușoară, a fost intitulată "cerere de completare a acțiunii".
În realitate însă ea a fost o cerere de "mărire sau micșorare a câtimii obiectului cererii" în sensul art.132 alin.2 putând fi formulată până la închiderea dezbaterilor asupra fondului, fără a fi necesar consimțământul pârâtului.
De aceea, nu se poate reține că prima instanță a acordat mai mult decât ceea ce s-a cerut sau că a respins greșit excepția tardivității.
În plus, instanța însăși, analizând decizia contestată putea stabili aplicarea altei sancțiuni disciplinare. Aceasta, întrucât angajatorul - nici prin regulamentul intern și nici prin contractul colectiv nu poate prestabili care anume sancțiune disciplinară se va aplica pentru a anumită faptă.
Curtea constată însă întemeiat motivul de recurs referitor la interpretarea dispozițiilor art.264 și 266 din Codul muncii.
În speță, contestatorul - care deținea funcția de coordonator formație din cadrul B, împreună cu electricienii din subordinea sa au părăsit locul de muncă, fără acordul șefului ierarhic, s-au deplasat în satul unde au executat în interes propriu o lucrare la instalațiile electrice aparținând E-ON
Consideră instanța că prin gravitatea și urmările acestei abateri disciplinare menținerea salariatului devine imposibilă întrucât a periclita bunul-mers al unității și ordinea interioară existentă. Este adevărat că Codul muncii nu precizează criterii după care o abatere disciplinare poate fi apreciată de așa o gravitate încât să atragă concedierea.
Dacă s-ar îmbrățișa însă punctul de vedere al primei instanțe s-ar ajunge la situația în care orice angajat al societății recurente ar avea dreptul să lucreze clandestin, iar sancțiunea reducerii salariului cu 10% pe 3 luni ar fi mai mică decât veniturile realizate clandestin. În plus, există posibilitatea accidentării persoanelor sau a unor avarii cu consecințe grave.
Concluzionând, Curtea consideră că față de situația de fapt existentă în speță și de criteriile instituite de dispozițiile art.266 Codul muncii, nu se impunea aplicarea unei sancțiuni mai ușoare.
Pentru considerentele sus-arătate, în baza dispozițiilor legale menționate va fi admis recursul. Se va modifica în parte sentința recurată în sensul că se va respinge contestația ca nefondată.
Se va menține dispoziția cu privire la respingerea excepției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil declarat de pârâta Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice " M" împotriva sentinței civile nr.1101/3 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-contestator.
Modifică în parte sentința civilă nr.1101 din 3 decembrie 2008 Tribunalului Bacău în sensul că
Respinge contestația ca nefondată.
Menține dispoziția cu privire la respingerea excepției.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
red.sent./
red.dec.rec.
tehnored./10.03.2009/3 ex.
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Ciobanu Sorina, Petrina Manuela
← Contestație decizie de concediere. Decizia 999/2009. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 881/2008. Curtea de... → |
---|