Contestație decizie de sancționare. Decizia 208/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 208
Ședința publică de la 13 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenta intimată și de Școala cu clasele "Dr. "-, com. jud.I împotriva sentinței civile nr. 2369 din 19 XII 2008 Tribunalului Iași, intervenient fiind INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI I în numele Școlii cu cl. I-VIII, iar intimat:- GRUPUL ȘCOLAR - ÎN CALITATE DE ÎN DREPTURI ȘI OBLIGAȚII A ȘCOLII CU CLASELE I-VIII -.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru intervenientul I și intimata recurentă Școala cu cl. I-VII Dr. -.
Lipsă recurenta intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen după repunerea pe rol, recurenta intimată a depus la dosar, prin registratura instanței concluzii scrise iar Iad epus înscrisuri constând în copii de pe sentințele civile nr. 1621/22 X 2008 și nr.1225/03 09 2008 ale Tribunalului Iași, de pe procesul verbal încheiat la data de 5 09 2007 în ședința Consiliului profesoral al Școlii Dr. - și de pe decizia 6410/01 09 2008 emisă de
Consilier jr. precizează că nu mai are cereri de formulat iar înscrisurile pe care le-a depus la dosar prin registratura instanței nu se impun a fi comunicate, toate sunt cunoscute de recurenta intimată, fie sunt emise de instanțele judecătorești în dosarele în care aceasta a fost parte, fie are cunoștință de acestea deoarece, cum e cazul procesului verbal din 5 09 2007,a fost predat mandatarului și acest proces verbal se înscrie în condica de procese verbale a unității de învățământ la care a fost directoare recurenta- intimată.
Instanța constată că nu se impune comunicarea către recurenta intimată a înscrisurilor depuse la dosar, prin registratura instanței de I deoarece: sentințele sunt hotărâri judecătorești care privesc părțile din prezentul dosar și care au fost comunicate de tribunal la vremea respectivă, procesul verbal vizează punerea în executare a deciziei civile 355/2007 prin care s-a dispus repunerea în funcția de director a recurentei intimate din prezenta cauză iar decizia 6410/ 01 09 2008 de la fila 82 fost depusă și de recurenta intimată în prezentul dosar, fila 51 recurs.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Consilier jr. solicită respingerea recursului, recurenta a împlinit vârsta de trecere la pensie, a refuzat să semneze cererea de pensionare. Unitatea nu avea altă posibilitate decât să emita o decizie de pensionare. Cu privire la cererea de intervenție solicită admiterea acesteia, a fost făcută în interesul unității școlare.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința civilă nr. 2369/19.12.2007 pronunțată de Tribunalul Iașia fost respinsă contestația formulată de în contradictoriu cu pârâta Școala cu cl. I-VIII "Dr. ".
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a constatat că prin cererea înregistrată la nr-, contestatoarea a chemat în judecată pe pârâta Școala cu clasele I-VIII Dr. solicitând anularea deciziei nr. 22 din 05.09.2007 emisă de directorul școlii.
În motivarea acțiunii, contestatoarea arată că decizia nr. 22 din 05.09.2007 este nulă din următoarele motive: nu a fost executată efectiv și integral sentința civilă nr. 355/2007 a Tribunalului Iași, irevocabilă prin decizia civilă nr. 454 /2007 a Curții de Apel,desfacerea contractului de muncă pentru cadrele didactice titulare se face de către I și Ministerul Învățământului deoarece în cazul său titularizarea s-a făcut prin dispoziția nr. 14/1990 și avizul ministerului nr. 8933/1990, nefiind angajată de directorul școlii. Potrivit legii directorul școlii are dreptul să angajeze și implicit să înceteze contractul de muncă numai pentru personalul auxiliar (nedidactic). Prin decizia nr. 319/31.08.2007 a Inspectoratului Școlar al Județului Iaf ost numită în funcția de director la Școala începând cu data de 01.09.2007 și deci după această dată înv. nu mai are dreptul să emită decizii și alte acte oficiale. A mai aratat contestatoarea ca in perioada 21.08.2007-14.09.2007 era în concediu medical intervenit în timpul concediului de odihnă,decizia fiind emisa cu încălcarea art. 60 alin. 1 lit. a și i din Legea nr. 53/2003. S-a mai sustinut ca art. 127 (1) din Legea 128/1997 prevede că personalul didactic poate fi pensionat numai la data încheierii anului școlar. Anul școlar a început pe data de 01 sept. 2007 și se termină pe data de 31 aug. 2008.
Pârâta a arătat, prin precizările depuse la termenul din 07.11.2007, că la data de 18.11.2006 îndeplinea condițiile pentru pensie la limita de vârstă.
Examinând motivele invocate de contestatoare în raport de apărările pârâtului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 319 din 31.08.2007, Inspectoratul Școlar al Județului Iad ispus ca începând cu data de 01.09.2007, contestatoarea a fost numită în funcția de director la Școala, comuna, jud. I, cu delegație, până la definitivarea dosarului de pensionare.
Școala cu clasele I-VIII Dr. a comunicat Inspectoratului Școlar al Județului I cu adresa nr. 330 din 25.01.2006 situația nominală a cadrelor didactice titulare pensionabile începând cu data de 01.09.2007, adresa în care figurează contestatoarea.
La data de 05.09.2007,Școala cu clasele I-VIII Dr. a emis decizia nr. 22 prin care a dispus încetarea contractului de muncă începând cu data de 15.09.2007, fiind propusă la pensie pentru limita de vârstă.
Potrivit disp. art. 61 lit. "e" din Codul muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în cazul în care salariatul îndeplinește condițiile de vârsta standard și stagiu de cotizare și nu a solicitat pensionarea în condițiile legii.
Raportat la dispozițiile anexei 9 din Ordinul nr. 340/2001, contestatoarea îndeplinește condițiile pentru acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă începând cu februarie 2007.
Conform contractului individual de muncă nr. 9/2005, contestatoarea a fost salariata Școlii cu clasele I-VIII, în funcția de profesor, contractul fiind semnat de reprezentantul legal al angajatorului și de către contestatoare. Prin urmare, decizia de încetare a contractului de muncă nr. 22/05.09.2007 Școlii cu clasele I-VIII Dr. a fost emisă de angajatorul cu care s-a încheiat acest contract.
Decizia contestată nu a fost emisă ca urmare a sentinței civile nr. 355/2007 pronunțată de Tribunalul Iași, motiv pentru care modul în care aceasta a fost executată nu are incidență asupra valabilității acesteia.
La sfârșitul anului școlar 2006-2007, contestatoarea s-a aflat în concediu medical în perioada 21.08.2007-14.09.2007, potrivit certificatelor medicale nr. - și -, nefiind posibilă încetarea contractului de muncă în această perioadă.
Cum, prin decizia nr. 22/05.09.2007, s-a dispus încetarea contractului de muncă la data de 15.09.2007, după terminarea concediului medical, s- constatat că nu au fost încălcate disp. art. 60 din Codul muncii.
Art. 127 din Legea nr. 128/1997 prevede ca regulă pensionarea personalului didactic la data încheierii anului școlar, dar pentru motive temeinice alin. 2 prevede că se poate face și în timpul anului școlar cu aprobarea inspectoratului școlar. La dosar s-a depus acțiunea formulată la data de 20.11.2007 (fila 65) prin care chiar Inspectoratul Școlar al Județului I solicită să se constate încetarea contractului individual de muncă.
Disp. art. 41 alin. 1 și 5 din Legea nr. 19/2000 prevăd că asigurații care îndeplinesc condițiile de pensionare își pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului, acord ce nu există în speță.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs și Școala cu cl. I-VIII "Dr. ", considerând-o nelegală și netemeinică.
În recursul său, contestatoarea a invocat prioritar excepția de neconstituționalitate a art. 61 lit. "e" din Legea nr. 53/2003, susținând că acest text de lege încalcă art. 41 alin. 1 din Constituție.
A mai invocat recurenta-intimată că prima instanță a ignorat probele cauzei, respectiv faptul că decizia nr. 319/31.08.2007 a Inspectoratului Școlar al Județului I de numire a sa în funcția de director al unității școlare cu data de 01.09.2007 care presupune fără echivoc nulitatea deciziei nr. 22/05.09.2007 emisă de, în calitate de director al Școlii cu cl. I-VIII, acesta neavând calitatea de reprezentant legal al unității de învățământ.
A mai arătat recurenta-intimată că decizia nr. 22/05.09.2007 este nulă și pentru faptul că a fost emisă în timp ce se afla în concediu medical, instanța de fond reținând în mod greșit că nu s-au încălcat disp. art. 60 din Codul muncii.
În drept s-au invocat disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Școala cu cl. I-VIII "Dr. " a susținut în recursul său că tribunalul a interpretat greșit legea și probele aflate la dosarul cauzei.
Arată intimata-recurentă că atât timp cât din data de 01.09.2007 era reprezentantul legal al școlii, decizia nr. 22/05.09.2007 semnată în aceeași calitate de era lovită de nulitate.
A mai susținut intimata-recurentă că potrivit disp. art. 127(2).din Legea nr. 128/1997, doar pentru motive temeinice se poate formula cerere de pensionare în cursul anului școlar, regula fiind că personalul didactic poate fi pensionat numai de la data încheierii anului școlar.
În recurs, Inspectoratul Școlar al Județului Iaf ormulat cerere de intervenție în interesul Școlii cu cl. I-VIII "Dr. ", susținând că recurenta-intimată a fost repusă în funcția de director în baza sentinței civile nr. 355/2007 însă, abuziv, a refuzat să semneze cererea de ieșire la pensie rămânând pe post cu încălcarea art. 128 din Legea nr. 128/1997 și pct. 1 lit. "d" din calendarul mișcării personalului didactic, neavând acordul inspectoratului pentru continuarea activității.
În recurs s-au depus înscrisuri.
Prin încheierea pronunțată la 11.04.2008 Curtea de Apel a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a art. 61 lit. "e" din Codul muncii și art. 41 alin. 5 din Legea nr. 19/2000.
Prin Decizia nr. 1003/07.10.2008 Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate și a restituit dosarul acestei instanțe, cauza fiind repusă pe rol pentru soluționarea recursurilor la data de 18.11.2008.
Prin încheierea pronunțată la data de 13.03.2009, în raport de decizia nr. 6410/01.09.2008 a Inspectoratului Școlar al Județului I de desființare a Școlii cu cl. I-VIII "Dr. ", Curtea a dispus citarea în cauză a Grupului Școlar "", în calitate de succesor în drepturi și obligații a unității de învățământ.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate, probatoriul cu înscrisuri administrat la fond și în recurs și dispozițiile legale incidente, Curtea constată că recursul contestatoarei este fondat, pentru următoarele considerente:
Conform art. 61 lit. "e" din Codul muncii angajatorul poate dispune concedierea pentru motive ce țin de persoana salariatului în cazul în care acesta îndeplinește condițiile de vârstă standard și stagiu de cotizare și nu a solicitat pensionarea.
Conform art. 60(1) lit. "a" din Codul muncii, concedierea salariaților nu poate fi dispusă însă pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii.
Ori,Curtea constata ca decizia nr. 22 contestată în prezentul litigiu ( 6 dosar fond) a fost emisă la data de 05 septembrie 2007 deși la acea dată, așa cum rezultă din conținutul certificatului medical seria - nr. - (fila 14 dosar fond), contestatoarea se afla în incapacitate temporară de muncă.
În aceste condiții, în mod greșit tribunalul a considerat că angajatorul a respectat dispozițiile legale în materie, reținându-se că nu are relevanță în cauză data încetării contractului de muncă ci data emiterii deciziei, respectiv 05.09.2007, dată la care practic contractul individual de muncă al contestatoarei era suspendat. Doar la încetarea suspendării, respectiv la data de 15.09.2007 angajatorul era în măsură să emită decizia de încetare a contractului de muncă.
Ca atare, cum potrivit art. 76 din Codul muncii, concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută, Curtea va admite contestația și va constata nulitatea deciziei nr. 22/05.09.2007 emisă de Școala cu cl. I-VIII, comuna, în prezent Grupul Școlar " ", comuna, județul
Ca urmare a admiterii pretențiilor, pârâta unitatea școlară va fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată de la fond, conform art. 274(1) Cod procedură civilă, Curtea luând în considerare costul procurii autentice depuse la dosarul cauzei și a cheltuielilor de transport, însă doar în raport de distanța rutieră I - și de prezența mandatarului la termenele de judecată de la Tribunalul Iași.
În ceea ce privește recursul unității școlare, acesta va fi respins ca lipsit de interes întrucât, pe de o parte, decizia contestată în prezentul litigiu privește doar încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei iar pe de altă parte, recursul a fost formulat în numele unității de învățământ chiar de, aceasta semnând cererea în calitate de director (fila 5 verso dos. recurs).
În consecință, și cererea de intervenție accesorie formulată de Inspectoratul Școlar al Județului I în interesul unității școlare va urma soarta recursului declarat de această parte și va fi respinsă.
Referitor la daunele morale, acestea au fost solicitate de recurenta-intimată pentru prima dată în recurs (fila 50 verso dosar recurs).
Cum potrivit disp. art. 316 raportat la art. 294 (1) Cod procedură civilă, în recurs nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii și nici nu se pot face altecereri noi,Curtea va respinge cererea referitoare la acordarea sumei de 10.000 lei cu acest titlu.
Totodată, va fi respinsă ca nedovedită cererea recurentei-intimate de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs, la dosarul cauzei nefiind depuse în acest sens alte înscrisuri în afara celor de la fila 84 dosar fond.
Față de cele reținute, fiind incidente disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va admite recursul și se va modifica în tot sentința instanței de fond în sensul celor anterior argumentate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 2369/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în tot.
Admite contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu pârâta Școala cu clasele I-VIII Dr. " ".
Constată nulitatea deciziei nr. 22 din 05.09.2007 emisă de pârâta Școala cu clasele I-VIII Dr. " ", com., jud.
Obligă pârâta să plătească contestatoarei suma de 145 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de pârâta Școala cu clasele I-VIII "Dr. " împotriva aceleiași sentințe.
Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de Inspectoratul Școlar al Jud. I prin reprezentant legal.
Respinge cererile recurentei privind acordarea daunelor morale și a cheltuielilor de judecată efectuate în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.03.2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
07.04.2009
2 ex. -
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 71/2008. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 1784/2009. Curtea... → |
|---|
