Contestație decizie de sancționare. Decizia 220/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 220/
Ședința publică de la 07 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de contestatorul, domiciliat în G,- A, - 1,. 2,. 4,. 50, împotriva sentinței civile nr. 1772/29.11.2007 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu intimata SC SA G, cu sediul în G,-, având ca obiect "contestație decizie de sancționare", împotriva deciziei numărul 2553/27.09.2007 emisă de societatea intimată.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul contestator asistat de avocat și pentru intimata SA G consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la al doilea termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru, după care:
Apărătorul recurentei învederează instanței că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Reprezentantul intimatei învederează instanței că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în combaterea motivelor de recurs.
Curtea constată cauza în stare de judecată și, nemaifiind cereri de formulat, acordă părților cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentuluia susținut că recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă dar pentru că însuși recurentul a redactat motivele de recurs din eroare a menționat art. 304 pct. 10 care este abrogat.
Susținerea făcută de instanță că accidentul a avut loc la 24.05.2007 nu poate fi imputat recurentului dar instanța a apreciat că în cauză sunt aspecte tehnice care au dus la sancționarea contestatorului. Accidentul a constat în căderea unui angajat și acesta a fost spitalizat 15 zile.
S-a imputat contestatorului aspecte care țin de protecția muncii în sensul că acesta nu a urmărit și nu a respectat ca normele de tehnica și securitatea muncii să fie aduse la cunoștința salariatului în cauză, dar, din fila 6 dosar fond rezultă că la data de 13.09.2007abia au fost instruiți maiștrii cu aceste dispoziții.
De asemenea, i s-a imputat contestatorului că acesta nu i-a atras atenția angajatului să-și efectueze controlul medical lucru nereal deoarece contestatorul nu putea atrage atenția fiecăruia în parte dintre cei 20 de salariați să-și efectueze controlul medical.
Ca notă imputabilă s-a reținut contestatorului că salariatul a intrat în schimb în stare de ebrietate și că recurentul nu avea asupra sa fiola pentru determinarea alcoolemiei acestuia, însă salariatul nu părea a fi în stare de ebrietate a susținut contestatorul.
S-a mai imputat că în anul 2006 recurentul nu ar fi făcut raport cu privire la protecția muncii însă, prin depunerea registrului de control s-a constatat că acesta a făcut aceste rapoarte, inclusiv pe anul 2007. prezentat instanței registrul de control care nu a fost depus la dosar.
Apreciază că motivele de recurs sunt întemeiate solicitând admiterea și pe fond anularea deciziei de sancționare motivat de faptul că în cazul în care s-ar mai ivi un astfel de incident, contestatorului urmează a i se emite o nouă decizie de sancționare și aceasta ar culmina de fapt cu concedierea sa din societatea pârâtă. Solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată conform chitanței atașată împuternicirii avocațiale.
Reprezentantul intimateiapreciază că în cauză nu este vorba de o greșeală de dactilografiere iar pct. 10 din art. 304 Cod procedură civilă a fost abrogat invocând excepția nulității absolute a cererii de recurs echivalând cu nemotivarea recursului declarat în cauză. Solicită a se face aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă prin admiterea excepției invocată ca legală și temeinică.
Pe fondul cauzei, apreciază că susținerea recurentului despre faptul că instanța de fond nu s-ar fi pronunțat pe planul de instructaj este. Analizând susținerile recurentului contestator și urmărind motivarea instanței de fond se apreciază că a fost analizat întregul ansamblu probator și corect s-au constatat următoarele aspecte: 1) nu au fost completate fișele de instructaj pe tema protecției muncii, chiar recurentul a recunoscut că a primit documentația internă, planul și conspectul general; 2) instanța s-a pronunțat asupra procesului-verbal și fișei postului conform cărora contestatorul avea obligația să verifice dacă cei din subordinea sa și-au efectuat controlul medical.
Conform art. 263 alin. 1 Codul muncii angajatorul poate dispune aplicarea unei sancțiuni disciplinare ce are rol de prevenire, sancțiune ce nu reprezintă o așa cum se susține de către apărătorul recurentului ci, ea are un rol de prevenire și preîntâmpinare a unor asemenea incidente.
În cauză au fost respectate dispozițiile interne din Regulamentul de Ordine Interioară, instanța a apreciat în mod just asupra probelor administrate în cauză dând șansa ambelor părți la un proces echitabil, motiv pentru care, apreciind legală și temeinică soluția primei instanțe, solicită respingerea recursului ca nefondat.
În replică, pe excepție, apărătorul recurentului solicită respingerea acesteia ca nefondată deoarece instanța de recurs este învestită cu toate aspectele de încadrare în drept prevăzute de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, recurentul invocând pct. 1-10. În drept, recurentul nu a știut să facă o corectă încadrare a motivelor de recurs, temeiul legal fiind cel sub incidența art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Curtea, aduce la cunoștința părților că excepția invocată nu duce la nulitatea recursului, instanța fiind cea care stabilește de fapt temeiul de drept al cererii.
Ca răspuns la replică reprezentantul intimatei lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția nulității absolute invocate personal.
CURTEA
Asupra recursului civil înregistrat sub nr. 7139/121/04.02.2008 la Curtea de Apel Galați secția conflicte de muncă și asigurări sociale;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1772/29.11.2007 a Tribunalului Galațis -a respins ca nefondată contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata SA
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contestația formulată și înregistrată la Tribunalul Galați sub nr-, contestatorul a solicitat în contradictoriu cu SC SA, anularea deciziei nr.2553 din 27.09.2007.
Motivându-și în fapt contestația a arătat că în mod incorect a fost sancționat cu reducerea salariului de bază cu 10% pe o perioadă de 3 luni, în condițiile în care nu are nici o culpă în producerea accidentului de muncă din 16.08.2007, a cărui victimă a fost numitul.
A arătat că în calitate de șef de formație a instruit victima din punct de vedere al sănătății și securității în muncă, că evenimentul s-a produs din motive ce exclud vinovăția victimei și a șefului de formație, cauzele fiind de natură tehnică, că a atenționat victima în repetate rânduri să-și finalizeze controlul medical periodic.
În drept, și-a întemeiat contestația pe disp. art. 268 al 5 Codul muncii și a depus la dosar o serie de înscrisuri.
Intimata, în termen legal, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
A arătat că reclamantul, în calitate de șef de formație, avea obligația de a urmări efectuarea controlului medical pentru personalul din subordine.
În pofida acestei obligații, l-a acceptat pe salariatul la lucru, deși acesta nu efectuase controlul medical din 2005.
Intimata a mai susținut că reclamantul nu a completat corespunzător Fișa individuală de instructaj, că nu a fost în măsură să pună la dispoziția comisiei de cercetare toate materialele pe linie de protecția muncii și că a prezentat comisiei in plan conspect general care conține extrase din acte normative abrogate.
A depus la dosar în susținere o serie de acte și înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
La data de 16.08.2007, la s-a produs un accident de muncă a cărui victimă a fost cocsarul. Acest eveniment a declanșat efectuarea unei cercetări asupra cauzelor accidentului, de către o comisie legal constituită în acest scop.
Analizând actele aflate la dosar, tribunalul a reținut că, deși contestatorul nu este răspunzător pentru producerea acestui incident, totuși, pe parcursul derulării cercetării efectuate de comisie, s-au depistat anumite abateri ale reclamantului, care justifică aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
Astfel, din actele dosarului a rezultat că, contestatorul în calitate de șef de formație, avea obligația să urmărească efectuarea controlului medical pentru personalul din subordine, pentru a asigura astfel desfășurarea activității de producție în deplină securitate.
Cum reclamantul cunoștea faptul că nu mai efectuase controlul medical periodic din anul 2005 și cum în cauză nu s-a făcut dovada că l-ar fi atenționat pe subordonatul său în acest sens, printr-o adresă sau notificare, tribunalul a constatat că s-au încălcat astfel prevederile art. 9 alin. 17 și 18 din Regulamentul Intern.
Totodată, s-a constatat că reclamantul nu a completat corespunzător Fișa individuală de instructaj, conform 001/2007. 3, potrivit cărora aceste fișe se completează în mod obligatoriu și se semnează de cel care efectuează instruirea, de cel instruit și de cel care verifică instruirea. În mod incorect, contestatorul a completat fișa potrivit procedurii documentate pe anul precedent, 2006.
De asemenea, a prezentat comisiei un Plan General care conținea extrase din acte normative abrogate, deși reclamantul avea obligația de a cunoaște și de a aplica dispozițiile legale în vigoare.
Nu a fost primită apărarea intimatei în sensul că reclamantul trebuia să-i interzică cocsarului participarea la lucru, întrucât acesta din urmă se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Nu i s-a imputat contestatorului acest fapt, întrucât șeful de formație nu avea în dotare fiole sau aparate etilo test, iar în lipsa acestora și a unei proceduri legal reglementate, orice apreciere a șefului de formație este subiectivă, neprecisă și echivocă și chiar mai mult, în opinia instanței de fond, fără efecte legale. Totodată, tribunalul a constatat că nu există raport de cauzalitate între neefectuarea controlului medical și producerea accidentului.
Potrivit întregului material probator administrat în cauză, accidentul s-a produs datorită unei cauze care exclude orice culpă a contestatorului, respectiv desprinderea elementului intermediar al balustradei de protecție de care s-a sprijinit victima.
Totuși, astfel cum s-a precizat mai sus, se justifica aplicarea unei sancțiuni disciplinare contestatorului, întrucât s-au depistat abateri în îndeplinirea obligațiilor sale pe linie de protecția muncii, care, deși existente, nu au concurat la producerea accidentului.
În consecință, a fost respinsă contestația, ca nefiind fondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se arată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de probă, respectiv procesul-verbal de instrucție a șefilor de formație 001/2007, completarea fișelor de instructaj și planul conspect general pe anul 2007.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 pct. 10 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata a invocat nulitatea absolută a cererii de recurs întrucât recurentul s-a referit numai la art. 304 pct. 10 Cod procedură civilă, articol ce a fost abrogat prin Legea nr. 454/2006 pentru modificarea și completarea Codului d e procedură civilă.
De asemenea, pe fondul cauzei intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției invocată de către intimată prin întâmpinarea depusă la dosar.
Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere pentru motivele de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 1 - 9 Cod procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 306 pct. 3 Cod procedură civilă indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de articolul 304 Cod procedură civilă.
Referitor la cererea de recurs instanța apreciază că, criticile aduse hotărârii instanței de fond vizează faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și nu a răspuns tuturor apărărilor contestatorului ceea ce face posibilă încadrarea între motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă.
Analizând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurent cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele motive:
Potrivit art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Asemenea dispoziții instituie pentru instanță obligația de a se referi în motivare la toate capetele de cerere formulate, mijloacele de probă administrate în cauză și la considerentele pentru care nu s-au respins cererile părților.
Motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară, simplă, precisă, concisă și fermă, într-un cuvânt să aibă putere de convingere și să ofere o înlănțuire la propriu a faptelor și regulilor de drept pe baza cărora s-a ajuns la concluzia pronunțată în dispozitiv.
Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului obligă tribunalele să-și motiveze hotărârea lor, dar această obligație nu trebuie înțeleasă în sensul că trebuie să răspundă în mod deliberat la fiecare argument al părților procesului.
Curtea a subliniat că pentru îndeplinirea misiunilor "naturale" de a tranșa un litigiu, tribunalele au nevoie să obțină cooperarea părților în măsura posibilului sunt ținute să-și exprime pretențiile și argumentele în mod clar, neambiguu și rezumabil structurat.
Din moment ce art. 6 obligă jurisdicțiile să-și motiveze deciziile dar nu și la a răspunde la fiecare argument adresat de părți, Curtea a considerat că prin faptul că nu a răspuns la un simplu argument care nici nu a influențat soluția litigiului, instanța rațională nu a adoptat o decizie nemotivată.
În cauza dedusă judecății, apreciem că instanța de fond a analizat toate mijloacele de probă administrate în cauză, motivarea dată hotărârii fiind corespunzătoare dovezilor administrate cu arătarea motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței în pronunțarea soluției.
Astfel, cu privire la procesul-verbal de instrucție a șefilor de formație 001/2007 3 instanța de fond a reținut că recurentul contestator nu a completat corespunzător aceste fișe ce se completează în mod obligatoriu și se semnează de cel care efectuează instruirea, de cel instruit și ce cel care verifică instrucția.
Susținerea recurentului că procesul-verbal de instrucție a șefilor de formație cu privire la 001/2007 R 3 (completarea fișelor de instructaj) i-a fost trimis la secție spre semnare la data de 13.09.2007 este infirmată chiar de declarația sa dată cu ocazia cercetării disciplinare prealabile în data de 21.08.2007 când recurentul recunoaște că a primit procedura 001/2007 R 3 și a studiat toate procedurile pe care și le-a însușit în practică.
Întrebarea care se pune este cum a completat fișa de instructaj a salariatului aflat în subordinea sa conform prevederilor A 14/2006 R 2 de vreme ce a recunoscut în declarația dată cu ocazia cercetării prealabile că a primit procedura 1400/R 3/2007 pe care a studiat-o și a aplicat-o în practică.
De asemenea, planul conspect general pe linie de protecție și securitate în muncă prezentat comisiei de către recurent conține extrase din acte normative abrogate, deși recurentul avea obligația de a cunoaște și de a aplica dispozițiile legale în vigoare, ceea ce corect a reținut și instanța de fond.
În consecință, nu sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, hotărârea fiind motivată corect cu respectarea jurisprudenței conform cărora noțiunea de proces echitabil presupune că o instanță să examineze în mod real problemele esențiale ce i-au fost supuse judecății (HOT. Din 28.04.2005 în cauza Albina împotriva României) soluția fiind dată cu aplicarea corectă a legislației.
Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul declarat de contestatorul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE excepția nulității recursului invocată de intimata SC SA G, ca nefondată.
RESPINGE ca nefond a recursul declarat de contestatorul, domiciliat în G,- A, - 1,. 2,. 4,. 50, împotriva sentinței civile nr. 1772/29.11.2007 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 07 Aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel | JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu | JUDECĂTOR 3: Benone Fuică |
Grefier, |
: - /07.05.2008
: 2 ex.//08 Mai 2008
Fond: /
Asistenți judiciari: /C-tin
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
← Contestație decizie de concediere. Decizia 603/2009. Curtea de... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 783/2009. Curtea de... → |
---|