Contestație decizie de pensionare. Decizia 783/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 783
Ședința publică de la 20 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu
JUDECĂTOR 3: Daniela Părău
Grefier - -
*******************************
La ordine au venit spre soluționare recursurile promovate de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 439/C/23 aprilie 2009 și a sentinței civile 112/c/20 februarie 2009 pronunțate de Tribunalul Neamț în dosarul nr- și recursurile pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, recurent CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N îndreptate împotriva sentinței civile 112/c/20 februarie 2009 Tribunalului Neamț.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat intimatul (legitimat cu Bi seria - nr. - eliberat de Poliția P N la data de 23 iunie 1982), lipsă fiind celelalte părți.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul intimatului prezent.
Intimatul având cuvântul în combaterea motivelor de recurs a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea hotărârilor pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinice și legale. A mai precizat că a fost privat de o serie de drepturi ce i se cuveneau de drept, și mai mult decât atât prin decizia 21/2008 a statuat cu putere de lege că magistraților li se cuvine sporul de 50 % și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, astfel încât acest spor trebuie avut în vedere la stabilirea drepturilor sale de pensie.
S-au declarat dezbaterile închise, instanța reținând cauza în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor civile de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.112 din 20.02.2009 a Tribunalului Neamța respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictor cu pârâta Curtea de APEL BACĂU pentru lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte, fiind admisă acțiunea aceluiași reclamant, împotriva pârâților Casa Județeană de Pensii N, Tribunalul Neamț, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției.
A fost obligat Tribunalul Neamț prin aceeași hotărâre să elibereze reclamantului o adeverință pentru actualizarea pensiei de serviciu în care să se includă sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 1 septembrie 2005 și s-a anulat decizia nr.- din 25 iulie 2008 emisă de Casa Județeană de Pensii N privind stabilirea pensiei de serviciu, fiind obligată aceasta din urmă să emită o nouă decizie de stabilire a pensiei de serviciu pe baza adeverinței la a cărei eliberare a fost obligat Tribunalul Neamț, iar Ministerul Economiei și Finanțelor să includă în bugetul de stat alocat pentru Casa Județeană de Pensii N suma necesară actualizării pensiei de serviciu, începând cu 1 septembrie 2005.
Ulterior, prin sentința civilă nr.439 din 23 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în același dosar s-a admis cererea de completare a sentinței civile nr.112 din 20.02.2009 formulată de reclamant și s-a completat dispozitivul sentinței inițiale în sensul că la aliniatul 5 se adaugă următoarea dispoziție "pensia astfel stabilită urmând a fi plătită reclamantului în cuantum actualizat cu indicele de inflație de la data scadentă, 1 septembrie 2005 și până la momentul achitării efective, iar la aliniatul 6 s-a adăugat mențiunea "reactualizării sumei necesare actualizării pensiei de serviciu stabilită începând cu data de 1 septembrie 2005".
Pentru a pronunța aceste sentințe, prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamantul a chemat în judecată pârâții pentru anularea deciziei nr.- din 25 iulie 2008 privind acordarea pensiei de serviciu, emisă de Casa Județeană de Pensii, stabilirea drepturilor de pensie cu luarea în calcul a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din îndemnizația de bază brută lunară, pe ultimii trei ani, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective și obligarea pârâtului Tribunalul Neamț la efectuarea mențiunilor corespunzătoare acordării acestui spor în carnetul de muncă, precum și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea și includerea în bugetul Ministerului Justiției a sumelor necesare efectuării plății drepturilor pretinse.
Ulterior, reclamantul își modifică acțiunea solicitând ca Tribunalul Neamț să emită adeverința de salarizare începând cu luna septembrie 2005 în care să includă sporul de 50% și să fie obligat Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plății drepturilor de pensie pretinse, în bugetul Casei de Pensii
Curtea de APEL BACĂU și Ministerul Justiției și Libertăților, prin întâmpinare au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive, excepția ce s-a apreciat a fi întemeiată în raport de pârâta Curtea de APEL BACĂU întrucât nu corespunde cu calitatea de titular al dreptului pretins și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
S-a considerat însă, că pârâta Ministerul Justiției are calitate procesuală pasivă în raport de prevederile art.18 din Anexa I la HG nr.1279/18.10.2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 303/2004, întrucât acestui minister i se comunică de listele cu titularii pensiilor de serviciu aflați în plată, iar ministerul are obligația de a transmite adeverințele nominale, întocmi te de unitățile în subordine în vederea actualizării pensiilor de serviciu către CNPAS, respectiv către casele județene de pensii.
S-a reținut, pe fondul cauzei, că reclamantul anterior pensionării, a lucrat în calitate de judecător, dreptul de pensie începând cu 1 iunie 2004 și că în raport de dispozițiile art.82 și 85 din Legea 303/2004 pensia reclamantului trebuia calculată în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de îndemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în carnetul de muncă al reclamantului în baza de calcul începând cu data de 2 noiembrie 2000 făcând parte și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%. Reclamantul a fost privat de acest drept salarial pe care l-a câștigat prin sentința civilă nr.220 din 21 martie 2008 Tribunalului Neamț și decizia civilă nr.524 din 16 iunie 2008 Curții de APEL BACĂU, acest spor intrând în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu și în mod nejustificat și nelegal, în perioada 1 aprilie 2005 - 1 aprilie 2008, sporul nu a fost prevăzut în vederea actualizării pensiei reclamantului.
Pentru aceste considerente s-a apreciat că se impune anularea deciziei nr.- din 25 iulie 2008 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii N și, obligarea Tribunalul Neamț să elibereze o nouă adeverință care să includă în baza de calcul a pensiei și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în îndemnizația de bază brută lunară, pentru a-i fi reactualizate reclamantului drepturile de pensie începând cu data de 1 septembrie 2005.
Împotriva hotărârii nr.112 din 20.02.2009 au declarat recurs Ministerul Justiției și Casa Județeană de Pensii N, iar Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Nad eclarat recurs împotriva sentinței civile nr.439/23 aprilie 2009 și a sentinței civile nr.112/2009 toate recursurile fiind declarate și motivate în termen și scutite de plata taxei de timbru conform art.159 din Legea nr.19/2000.
În motivarea recursului, Casa Județeană de Pensii Naa rătat, în esență, că răspunderea cu privire la datele menționate în adeverința tip, cu privire la cuantumul îndemnizației brut lunare, sporurile intrate în baza de calcul, cât și actualizarea acesteia, revine instituției care eliberează adeverința tip, respectiv, în speță Tribunalului Neamț.
Susține recurenta că instanța a interpretat greșit dispozițiile legale atât timp cât a obligat Casa de Pensii N la emiterea unei noi decizii de stabilire a pensiei de serviciu, obligație pe care o aveau în temeiul legii și că greșit s-a impus plata actualizată a sumelor aferente cu indicele de inflație la data plății efective, deoarece, obligația Casei Județene de Pensii N apare în momentul în care Tribunalul transmite adeverințe de actualizare a pensiei de serviciu.
Ministerul Justiției în motivarea recursului, arată în esență că greșit s-a respins excepția lipsei sale de calitate procesuală pasivă, întrucât nu a fost angajatorul reclamantului și nu are obligația de plată a pensiei, iar fondurile necesare efectuării plății diferențelor de pensie nu se asigură în bugetul acestui minister, ci în bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Ministerul Economiei și Finanțelor, în motivarea recursului arată, în esență, că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, acest minister neputând fi confundat cu statul sau și cu bugetul de stat, rolul său fiind de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor bugetelor locale, cu respectarea Legii finanțelor nr.500/2002.
Susține recurenta că nu poate fi obligată să includă în buget sumele arătate întrucât, nu este răspunzător de rectificarea bugetului.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate de Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la recursul formulat de Casa Județeană de Pensii N se va aprecia că nu este fondat, urmând a fi respins, întrucât în mod corect a reținut instanța de fond că se impune ca aceasta să emită o nouă decizie privind drepturile de pensie ale intimatului reclamant, decizie care să aibă în vedere, adeverința ce va fi emisă de Tribunalul Neamț conform hotărârii de față. Obligarea recurentei este legală, în concordanță cu dispozițiile prevăzute de art.20 din nr.HG1275/2005 iar plata actualizată a sumelor aferente, cu indicele de inflație la data plății efective este legală, urmărind reparația integrală a prejudiciului suferit de reclamant neavând legătură cu existența vreunui culpe în sarcina recurentei, recurentă care ca beneficiară a contribuției la asigurări sociale achitate de intimat, este obligată la plata integrală a drepturilor cuvenite acestuia ca pensie pentru limită de vârstă.
Recursul formulat de Ministerul Justiției și Libertăților se va aprecia că nu este fondat, urmând a fi respins ca nefondat, deoarece nu se poate reține că acest minister nu are calitate procesuală pasivă în cauză, atât timp cât prin art.18 din Anexa I la HG nr.1275 din 18 octombrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare prevederilor Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată se prevedea ca Ministerului Justiției, în calitate de instituție la nivel central al statului, i se comunică de Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale listele cu titularii pensiilor de serviciu aflați în plată, iar Ministerul Justiției are obligația de a transmite adeverințele nominale, întocmite de unitățile în subordine, în vederea actualizării pensiilor de serviciu Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale, respectiv către Casele județene de pensii.
Este adevărat că acest minister nu are obligația de plată a pensiei intimatului, fondurile de plată a diferențelor de pensie nefiind alocate din bugetul său, însă sub aspectul comunicării adeverinței la care a fost obligat Tribunalul Neamț către, acest minister are calitatea procesuală pasivă în cauză.
Privitor la recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor se va aprecia că este întemeiat, urmând a fi admis, întrucât plata drepturilor de pensie se face din bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, conform dispozițiilor art.8 din HG 1275/2005 de aprobare a normelor metodologice de aplicare a Legii nr.303/2004.
Este de precizat, faptul că la instanța de fond nu s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, însă această excepție fiind o excepție de ordine publică poate fi invocată în orice fază a procesului putând fi analizată de instanță direct în recurs.
Conform art.13 din Legea 19/2000 cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestațiilor de asigurare sociale din sistemul public, deci plata pensiilor se efectuează din bugetul asigurărilor sociale de stat conform normelor generale în materie.
În speță, însă sunt aplicabile dispozițiile speciale prevăzute în Legea 303/2004, respectiv HG1275/2005 care prevede la art.8 că diferența dintre cuantumul pensiei de serviciu și cuantumul pensiei din sistemul public, precum și pensia prevăzută de art.82 al.2 din lege se suportă de la bugetul de statprin Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei.
Față de cele menționate se va aprecia că în cauză recurenta nu are calitate procesuală pasivă, urmând a fi admisă excepția lipsei calității sale procesuale pasive și respinsă acțiunea față de recurentă pe această excepție.
Având în vedere situația reținută Curtea de Apel în baza art.304 ind.1 Cod procedură civilă va respinge recursurile formulate de Ministerul Justiției și Casa Județeană de Pensii N și va admite recursurile promovate de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva celor două sentințe, va modifica în parte sentința civilă 112/2009 a Tribunalului Neamț în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui minister și va respinge acțiunea împotriva acesteia și va modifica în parte sentința civilă 439/2009 a Tribunalului Neamț în sensul că va înlătura mențiunile privitoare la obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentințelor menționate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Respinge ca nefondate recursurile promovate de Ministerul Justiției și Casa Județeană de Pensii N împotriva sentinței civile 112/c/20 februarie 2009 pronunțate de Tribunalul Neamț în dosarul nr- și recursurile promovate de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile 112/c/20 februarie 2009 și sentinței civile 439/23.04.2009 a Tribunalului Neamț.
Admite recursurile promovate de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr.112/20.02.2009. a Tribunalului Neamț și sentința civilă nr.439/23.04.2009.
Modifică în parte sentința civilă 112/20.02.2009 a Tribunalului Neamț în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor și respinge acțiunea formulată împotriva acestuia pe acest considerent. Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Modifică în parte sentința civilă 439/23.04.2009 a Tribunalului Neamț în sensul că înlătură mențiunile privitoare la obligarea Ministerul Economiei și Finanțelor.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 20 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
ptr. - pl. ptr. -pl.
Red.sen.t-/
Red.dec.rec.- -
Tehn.- / 3 ex./27.07.2009
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 220/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 298/2009. Curtea de... → |
|---|
