Contestație decizie de sancționare. Decizia 2517/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.320/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.2517/
Ședința publică din data de 14 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER:
****************************
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de către de către recurenta-intimată ROMÂNIA -, împotriva sentinței civile nr.6535 din data de 22.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.6365/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata-contestatoare-având ca obiect "contestație decizie de sancționare".
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 07.04.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, pentru a da posibilitate părții recurente de a formula și prezenta la dosar concluzii scrise, la solicitarea reprezentantului acesteia, a amânat pronunțarea pentru azi, 14.04.2009, când a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.6535 din data de 22.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulata de contestatoarea, in contradictoriu cu intimata SC ROMÂNIA SRL.
A anulat decizia de sancționare disciplinară nr. 28/04.01.2008 emisă de intimată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că potrivit art.268 pct.2 litera b din Codul Muncii sub sancțiunea nulității absolute angajatorul trebuie să menționeze în cuprinsul deciziei, prevederile din statutul de personal, Regulamentul intern sau Contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat.
Angajatorul nu a îndeplinit obligația prevăzută imperativ de textul de lege menționat mai sus, motiv față de care se va constata că decizia este nelegală și se va dispune admiterea acțiunii și anularea deciziei nr.28/4.01.2008.
Reținându-se nelegalitatea deciziei contestate, instanța a apreciat că nu se mai impune analizarea aspectelor de netemeinicie invocate prin cererea de chemare în judecată.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, motivat în termenul legal,pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-pârâtă arată că își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 proc.civ. si art 3041 proc.civ. stanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 268 alin 2 lit. b) din.mun. raportat la probatoriul administrat in cauză.
Urmează să observați că în cadrul Deciziei nr. 28/2008, prin care d-na a fost sancționată avertismentul scris, a fost descrisa in ce a constat încălcarea sarcinilor de serviciu, respectiv "nu verificat conformitatea stocurilor faptice cu cele scriptice la articolele trimise in centrala pentru "efectuarea scăzămintelor la produsele deteriorate cu valoare mare, aferenta lunii decembrie 2007".
Aceasta sarcina de serviciu este cuprinsa in fisa postului de șef birou aprovizionare-desfacere, la fila 16), astfel ca apreciem ca nu au fost încălcate dispozițiile art. 268 alin. 2 lit. b) din mun. ipd menționat că d-na și-a încălcat sarcinile de serviciu.
Legiuitorul a prevăzut obligația pentru angajator de a trece in cadrul Deciziei de sancționare dispoziția din Regulamentul Intern, Contractul Colectiv de Muncă sau din Statutul de personal, tocmai pentru a nu scăpa controlului de legalitate, și pentru ca fapta pentru care a fost sancționat gajatul să fie cât mai concretă și corect individualizată.
În cauza de față instanța de fond interpretează greșit dispozițiile art 268 alin 2 lit. b) mun. siderând în mod nelegal că lipsa mențiunii "conform fișei postului" atrage de drept nulitatea deciziei, in condițiile în care decizia de sancționare se referă strict la sarcinile de serviciu ale d-nei a, fiind descrisă în amănunt sarcina de serviciu încălcată.
Or, în speța de față, a descris în ce a constat sarcina de serviciu neîndeplinită de către d-na, astfel că admiterea acțiunii intimatei reclamante pe motivul nulității deciziei de sancționare raportat la dispozițiile art 268 alin 2 lit. b) mun. este profund eronată și nelegală.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc. civilă.
Prin întâmpinarea formulată (filele 13 și 14 din dosarul de recurs), intimata a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în prezentul recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinăre, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, îl va respinge, ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Codul Muncii (adoptat prin Legea nr.53/2003) reglementează, prin norme imperative, cazurile și condițiile în care poate avea loc sancționarea disciplinară a salariatului, fiind prevăzută strict, prin norme cu un vădit caracter de protecție a salariatului, procedura ce trebuie parcursă de către angajator, cu prilejul emiterii deciziei de sancționare disciplinară, cât și cerințele obligatorii de fond și de formă ale unei atari decizii.
Astfel, sunt reglementate atât cerințe legale prealabile, cât și concomitente actului de sancționare, în scopul de a se preveni eventualele abuzuri ale angajatorului, într-o astfel de situație.
Încălcarea dispozițiilor legale imperative cu privire la emiterea deciziei de sancționare disciplinară este sancționată cu nulitatea, legiuitorul folosind chiar sintagmanulitate absolută, pentru a înlătura orice dubiu asupra felului nulității ce intervine.
Astfel, art. 268 din Codul Muncii prevede următoarele:
"(1) Angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
(2)Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b)precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute laart. 267alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;
d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;
f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
(3) Decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării.".
În speță, ngajatorul nu a îndeplinit obligația prevăzută imperativ de dispozițiile suscitate și anume, de dispozițiile art.268 alin.2 lit. b) din Codul Muncii, motiv pentru care Curtea apreciază că în mod justificat prima instanță a constatat că decizia este nelegală și a dispus admiterea contestației și anularea deciziei de sancționare nr.28/4.01.2008, reținând, în mod corect, că nu se mai impune analizarea aspectelor de netemeinicie invocate prin cererea de chemare în judecată.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, apreciază că este nefondat recursul declarat de recurenta-intimată ROMÂNIA -, motiv pentru care îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată ROMÂNIA -, împotriva sentinței civile nr.6535 din data de 22.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.6365/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata-contestatoare .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
red../ tehnored.
2 ex. / 05.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Ilie Nadia Raluca, Bodea
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 2157/2009. Curtea... | Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia... → |
|---|
