Contestație decizie de sancționare. Decizia 256/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.5961/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.256/
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Zeca Dorina
GREFIER - -
***************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurentul-pârât Tribunalul București, împotriva sentinței civile nr.5737 din data de 29.06.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.49432/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă-având ca obiect "contestație decizie sancționare".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, la orele 09,58 nu au răspuns: recurentul-pârât Tribunalul București și intimata-reclamantă .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, față de lipsa părților la prima strigare a cauzei la orele 09,58, văzând dispozițiile art. 104 alin.(13) din a instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei la ordine, la a doua strigare.
La reluarea pricinii la ordine, la orele 10,40 nu au răspuns: recurentul-pârât Tribunalul București și intimata-reclamantă .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care, învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-a depus la dosar prin serviciul "registratură" al secției la data de 07.01.2010 de către intimata-reclamantă, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurentul-pârât Tribunalul București, în dublu exemplar, cu precizarea că pe această cale s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ.
Curtea constatând că în cauză intimata-reclamantă a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 23.09.2009, recurentul Tribunalul Bucureștia criticat sentința civilă nr.5737/29.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, susținând că instanța de fond a dat dovadă de un formalism excesiv prin faptul că a apreciat că se impunea declanșarea unei cercetări disciplinare pentru o abatere pentru care un organ suprem specializat de control, respectiv Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a stabilit deja vinovăția intimatei-reclamante.
Intimata - a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Asupra recursului, Curtea reține următoarele:
Fără a da dovadă de un formalism excesiv Curtea remarcă faptul că recurentul nu și-a îndeplinit obligația de a-și întemeia în drept cererea formulată, deși dispozițiile imperative prevăzute de art.14 pct.4 Cod pr.civilă, aplicabile atât în etapa procesuală a apelului, cât și a recursului în considerarea dispozițiilor art.298 Cod pr.civilă, respectiv art.316 Cod pr.civilă, îl obligau să realizeze diligențele necesare în acest sens.
această informitate procedurală a cererii de recurs, raportat la criticile dezvoltate în cerere, Curtea le subsumează motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, respectiv greșitei aplicări a legii.
Analizând susținerile recurentului prin prisma acestui motiv de recurs, Curtea va respinge recursul ca nefondat în considerarea următoarelor argumente:
Atât timp cât legea, și anume Legea nr.567/2004, stabilește o procedură disciplinară destinată pentru personalul auxiliar de specialitate, rezultă că respectarea cu strictețe a etapelor acestei proceduri este obligatorie.
Dacă legiuitorul ar fi înțeles să atribuie în sarcina Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii competența de a efectua cercetarea prealabilă pentru abaterile disciplinare imputate grefierilor, nu s-ar mai justifica reglementarea distinctă a acestei proceduri într-o lege specială.
Este evident în aceste condiții că cercetarea prealabilă a magistraților, cât și a activității personalului auxiliar de specialitate a fost stabilită în sarcina unor persoane distincte, activitatea unora dintre acestea (cum este cazul activității inspectorilor din cadrul Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii) neputând substitui inactivitatea persoanelor cărora le este recunoscută și stabilită competența de cercetare prealabilă a presupuselor abateri disciplinare imputate grefierilor.
Raportul întocmit de Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, raport care face referire și la activitatea profesională a intimatei-reclamante putea constitui un punct de plecare sau un reper pentru declanșarea procedurii prealabile care trebuia realizată în condițiile legii speciale prevăzute de art.87 din Legea nr.567/2004.
Interpretarea pe care instanța de fond a dat-o dispozițiilor legale incidente în cauză și care se referea la cuprinsul Legii nr.567/2004 este o interpretare corectă, nicidecum formală, așa cum în mod neîntemeiat susține recurentul.
Faptul incontestabil potrivit căruia recurentul-pârât nu a cunoscut sau, în egală măsură de grav, a ignorat dispozițiile legale exprese înscrise în legea specială atunci când a aplicat sancțiunea contestată, nu poate fi acoperit prin invocarea unor artificii juridice care țin de aplicarea, prin asimilare, a unei alte proceduri disciplinare decât cea prevăzută de lege.
Împrejurarea conform căreia inspectorul din cadrul Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturi a procedat la audierea intimatei-reclamante nu poate constitui o modalitate de îndeplinire corectă a procedurii cercetării prealabile, câtă vreme audierea grefierului de către inspector avea o cu totul altă finalitate și anume stabilirea circumstanțelor concrete ale cazului analizat și verificarea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu de către magistrați în cadrul cooperării acestora cu grefierul de ședință.
Nici recunoașterea presupusei abateri disciplinare de către intimata-reclamantă nu poate constitui un motiv pentru a acoperi nelegalitatea procedurii de cercetare prealabilă, câtă vreme dispozițiile art.38 alin.1 din Codul muncii (Legea nr.53/2003) prevăd interdicția pentru salariat de a renunța la drepturile care îi sunt recunoscute prin lege.
În cauză, dreptul de a beneficia de o cercetare prealabilă legală este recunoscut de Legea nr.567/2004 reclamantei-intimate.
Având în vedere ansamblul argumentelor mai sus expuse, apreciind că în cauză Tribunalul Bucureștia pronunțat o hotărâre temeinică și legală, nefiind incidente în cauză dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât Tribunalul București, împotriva sentinței civile nr.5737 din data de 29.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.49432/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact.LG/2 ex./01.02.2010
Jud.fond:;
Președinte:Farmathy AmeliaJudecători:Farmathy Amelia, Petre Magdalena, Zeca Dorina
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 333/2009. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 98/2009. Curtea... → |
|---|
