Contestație decizie de sancționare. Decizia 267/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 267/R-CM
Ședința publică din 25 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu judecător
JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță
Judecător --- -
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimata STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURĂ ȘI VINIFICAȚIE, împotriva sentinței civile nr.20 din 16 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic pentru recurenta-intimată, în baza delegației nr.459/2008 și avocat pentru intimata-contestatoare, în baza împuternicirii avocațiale nr.16/2008, emisă de Cabinet individual-Baroul
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că recursul este tardiv introdus.
Curtea pune în discuția părților excepția de tardivitate a introducerii recursului la instanță.
Reprezentanta recurentei-intimate susține că la data respectivă se afla în concediu medical, iar conducerea unității a luat în calcul termenul de 15 zile de declarare a recursului.
Apărătoarea intimatei-contestatoare solicită respingerea recursului ca tardiv introdus și obligarea recurentei-intimate la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
Depune la dosar concluzii scrise la recursul formulat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalul Vâlcea - Secția Civilă - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale - contestatoarea a solicitat anularea deciziei nr. 17/06.08.2007 emisă de intimata STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURĂ ȘI VINIFICAȚIE D.
În motivarea acțiunii, aceasta a arătat că la data de 21.06.2007 în calitate de reprezentant al salariaților, a participat la negocierea Contractului Colectiv de Muncă pentru anul 2007 - 2008 prilej cu care s-au purtat discuții și reprezentantul patronatului a făcut afirmația că " fiecare salariat a mai beneficiat de câte ceva din unitate", asta în sensul menținerii în continuare a salariilor mici, la care i-a răspuns că " una este un spalier și alte este suma de 10.000 lei "fără a nominaliza vreo persoană. Consideră că afirmația făcută nu constituie abatere și sancțiunea cu "avertisment scris " aplicată este nelegală.
Tribunalul Vâlcea prin sentința civilă nr.20 din 16 ianuarie 2008 a admis contestația formulată de contestatoare, a anulat decizia nr.17/06.08.2007 emisă de intimată și a obligat intimata la 500 lei, cheltuieli de judecată, către reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin decizia de sancționare nr.17/06.08.2007 contestatoarea a fost sancționată cu " avertisment scris" conform prevederilor art.32 alin.1 lit.a din Regulamentul de ordine Interioară, art.8 pct.9 din Contractul Colectiv de Muncă nr. 74/ 22.06.2007 coroborat cu prevederile art.263 și dispozițiile legale ale art.264 alin.1 lit.a din Codul Muncii.
Potrivit art.268 alin.1 din Codul Muncii angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Așa cum a reținut și Curtea Constituțională prin decizia nr.71 / 1999 aceste termene sunt de prescripție a răspunderii disciplinare și constituie garanții indispensabile derulării contractului de muncă atât pentru angajat cât și pentru cel care angajează.
Cu privire la primul termen, atât doctrina cât și practica judiciară, au stabilit că începe să curgă de la data la care reprezentantul angajatorului abilitat să aplice sancțiuni disciplinare, în speță directorul, a luat cunoștință despre săvârșirea abaterii, fie printr-o notă de constatare, referat sau proces verbal, dar cu o dată certă prin înregistrarea în registrul general al unității.
In speța dedusă judecății, se constată că, prin referatul înregistrat sub nr. 1200/ 21.06.2007, numitul, în calitate de contabil șef și membru al comisiei de negociere a Contractului Colectiv de Muncă pe anul 2007 - 2008 din partea conducerii, a adus la cunoștința angajatorului pârât faptul că la data de 21.06.2007, în cadrul unei ședințe de negocieri, contestatoarea a făcut o serie de afirmații printre care și aceea că în instituție există salariați care pe lângă salariul au luat și câte o sută milioane lei săptămânal, câteva săptămâni la rând, fapte pentru care are și dovezi. In data de 22.06.2007, acest referat a fost rezolutat de către directorul unității în sensul că s-a solicitat consilierului juridic să efectueze o anchetă pentru a face constatări cu privire la cele precizate, termenul limită fiind 6.07.2007, pentru a avea posibilitatea de a lua măsuri în consecință.
Așadar, acest termen de 30 de zile calendaristice ce se calculează în conformitate cu art.101 alin.1 Cod procedură civilă, pe zile libere, începe să curgă de la data de 21.06.2007 ( data certă când directorul pârâtei a fost înștiințat despre săvârșirea abaterii ) și să împlinește la data de 23.07.2007, astfel încât aplicarea sancțiunii după expirarea acestui termen este nelegală.
Prin dispozițiile art.268 alin.1 Codul Muncii este reglementat și un alt termen în interiorul căruia angajatorul poate să sancționeze salariatul vinovat de nesocotirea normelor și regulilor care compun disciplina muncii, cel de 6 luni ce curge de la un moment obiect, acela al datei săvârșirii abaterii disciplinare.
Cele două termen de prescripție a răspunderii disciplinare curg paralel, cel mult pot înceta concomitent însă nu întotdeauna momentul de început al primul termen poate coincide cu momentul de început al celui de al doilea termen. Cu alte cuvinte, se poate stabili data săvârșirii abaterii disciplinare în funcție de care curge termenul de 6 luni, dar urmează să se stabilească data când s-a luat la cunoștință de săvârșirea acestei abateri, momentul în funcție de care va curge termenul de 30 de zile calendaristice.
In cauză, curgerea termenului de 30 zile a condus la prescrierea dreptului angajatorului pârât de a aplica sancțiunea disciplinară, eficiență juridică având nu numai referatul înregistrat sub nr.1200 / 21.06.2007, dar și nota explicativă ce i s-a luat contestatoarei la data de 21.06.2007și completată la data de 2.07.2007.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Pentru Viticultură și Vinificație D.
Se arată în motivare că nejustificat instanța de fond a apreciat că sancțiunea de " avertisment scris" aplicată prin decizia contestată nu a fost emisă în termenul legal de prescripție.
Nu s-a avut în vedere că afirmațiile nejustificate făcute de contestatoare au fost din data de 21.06.2007 și ulterior s-a efectuat o anchetă internă prin notele explicative luate la data de 26.06.2007 și apoi la 2 și 9.07.2007. Numai după aceste verificări, directorul instituției dispus ca situația să fie adusă la cunoștința organului colectiv de conducere, respectiv consiliul de administrație, care a fost convocat la data de 25.07.2007 și care a hotărât și aprobat prin vor, în unanimitate, aplicarea sancțiunii de " avertisment scris", contestatoarei.
Rezultă astfel că la data de mai sus, respectiv 25.07.2007 organul de conducere al societății luat cunoștință de fapta săvârșită de contestatoare și a aprobat aplicarea sancțiunii, iar decizia emisă la data de 6.08.2007, prin care contestatoarea fost sancționată disciplinar este dată în termenul legal de prescripție.
Se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii contestației formulate.
Recursul declarat de intimată este tardiv.
Obiectul cauzei de față l-a format contestația lui, împotriva deciziei nr.17 din 6.08.2007, prin care a fost sancționată cu " avertisment scris".
Prin sentința civilă atacată s-a admis contestația și s-a anulat decizia emisă de intimată.
Sentința instanței de fond fost comunicată părților, respectiv și intimatei recurente la data de 1.02.2008. Fiind vorba de un conflict de muncă între salariată și intimata recurentă, potrivit art.80 din Legea nr.168&1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Rezultă astfel că, intimata trebuia să formuleze recursul în termen de 10 zile libere, respectiv până cel târziu la 12.02.2008.
Din înregistrarea făcută chiar pe recursul formulat rezultă că acesta fost înregistrat la data de 14.02.2008, după care, așa cum rezultă din ștampila de pe plicul de comunicare a acestuia depus la dosar, a fost înaintat prin poștă la data de 15.02.2008.
Cum de la data comunicării sentinței instanței de fond și până la înaintarea recursului au trecut mai mult de 10 zile, recursul declarat este tardiv și urmează a fi respins.
La cererea contestatoarei va fi obligată intimata recurentă la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată ce reprezintă onorariu avocat în recurs și se acordă în baza art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intimata STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURĂ ȘI VINIFICAȚIE, împotriva sentinței civile nr.20 din 16 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, ca tardiv.
Obligă pe intimata - recurentă să plătească contestatoarei suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25.03.2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex/26.03.2008
Jud. Fond:
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 161/2008. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 398/2008. Curtea de... → |
|---|
