Contestație decizie de sancționare. Decizia 319/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 319
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Marin Panduru
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 936/12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SUCURSALA REGIONALĂ CNCF CFR SA C, având ca obiect "contestație decizie de sancționare".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns, pentru recurentul contestator avocat, iar pentru intimată, consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților asupra recursului.
Avocat, pentru recurent, solicită în principal admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Consilier juridic, pentru intimată, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței Tribunalului Dolj, conform motivelor expuse în întâmpinare.
CURTEA
Asupra recursului civil:
Prin cererea înregistrată la data de 26.01.2009 pe rolul Tribunalului Dolj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, petentul a formulat contestație împotriva deciziei de sancționare nr.82/2/1/05.01.2009 emisă de intimata Sucursala Regională CNCF " CFR " SA C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea deciziei contestate ca fiind nefondată și ilegal emisă.
În motivarea contestației petentul a susținut că întârzierea de aproximativ o J de oră despre care l-a informat telefonic pe șeful de divizie s-a datorat necesității urgente de a asista la verificarea unor scăpări existente la instalația de gaze de la domiciliu, verificare efectuată de către lucrătorii Distrigaz, astfel după cum rezultă din avizul de autocitire nr. -/11.12.2008 și chitanța nr.-/12.12.2008.
A mai susținut petentul că la emiterea deciziei de sancționare intimata încălcat prevederile art. 263(2) din Codul Muncii, întrucât fapta săvârșită nu este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, ci este pur și simplu o lipsă de 30-40 de minute, precum și dispozițiile art.266 și 267, în sensul că nu a fost aplicată sancțiunea în raport cu gravitatea faptei, iar contestatorului i-a fost încălcat dreptul la apărare.
S-a mai susținut de către petent că decizia contestată conține corecturi ulterioare, citează incorect dispozițiile art.264(1) lit. d, art.268(5), art.268(2) lit. d și art. 268(3) din Codul Muncii și încalcă dispozițiile art.268(2) lit. c din Codul Muncii.
Pentru dovedirea celor susținute petentul a atașat la contestație în copie: decizia contestată nr.82/2/1/05.01.2009, aviz de autocitire nr. - din 11.12.2008 și chitanța nr.-/12.12.2008.
În cauză, intimata Compania Națională de Ferate "CFR" SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca fiind nelegală și netemeinică.
Prin întâmpinare, intimata a susținut că decizia contestată a fost emisă cu respectarea prevederilor Codului Muncii referitoare la cercetarea disciplinară prealabilă, iar contestatorul nu a anunțat la serviciu că urma să lipsească, prin urmare a apreciat că s-a aflat în situația unei absențe nemotivate de la serviciu nicidecum a unei învoiri.
În drept intimata a invocat dispozițiile art. 115-118 din Codul d e Procedură Civilă.
Intimata a atașat la întâmpinare în copie actele care au stat la baza deciziei de sancționare contestate.
La termenul din data de 12.03.2009 petentul a formulat concluzii scrise prin care a arăta că decizia contestată este lovită de nulitate absolută întrucât a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor art. 268(2) lit. c din Codul Muncii în sensul că nu cuprinde motivul obiectiv real al neprezentării contestatorului la cercetarea disciplinară prealabilă.
Prin sentința civilă nr.0936 din 12 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins excepția nulității absolute a deciziei nr. 82/2/640/05.01.2009, precum și contestația privind pe contestator și pe intimat Sucursala Regională CNCF "CFR " SA
Prin considerente s-a reținut că excepția nulității absolute invocată nu are suport legal, în condițiile în care contestatorul a refuzat participarea la cercetarea prealabilă, emițând actul dovedit depus de pârâtă, respectiv convocarea nr-.
Au fost înlăturate și susținerile privind încălcarea de la apărare, în lipsa dovezilor existenței unei cereri adresate sindicatului sau al unui timp insuficient pentru apărare.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că în data de 12.12.2008, acesta a absentat nemotivat în intervalul orar 8,00-8,40, fiind încălcat astfel Regulamentul Intern Regional, neputând să facă nici o dovadă că s-a învoit la conducătorul compartimentului în sensul art.611 din regulamentul susmenționat.
Împotriva sentinței a declarat recurs contestatorul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că întârzierea s-a produs la prima oră a programului, într-un timp scurt, ceea nu i-a permis să anunțe în timp util intervenirea unei împrejurări ce impunea prezența sa imperativă la domiciliu. A arătat că nu a mai fost sancționat anterior, ceea ce nu îndreptățea intimata să aplice o sancțiune severă.
Este criticată și excepția nulității, respinsă de instanța de fond.
Recursul este fondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată ca fiind întemeiate criticile pentru următoarele:
Cu privire la excepția nulității deciziei de sancționare, nu poate fi reținută ca întemeiată, aprecierea instanței de fond fiind corectă, contestatorul neprezentându-se la cercetarea prealabilă, dovada că a fost convocat fiind adresa nr-.
Cu privire la fondul cauzei, se au în vedere dispoz.art.6.7 și 6.7. din Regulament care arată că " personalul companiei are obligația de a respecta programul de lucru stabilit, în caz contrar, fiind supus sancțiunilor disciplinare prevăzute în actele normative în vigoare", respectiv "întârzierile la program, absențele nemotivate vor fi tratate conform prevederilor Legii nr.53/2003 - Codul Muncii ".
Observând dispoz.art.268 Codul Muncii, se observă că sancțiunile sunt enumerate de lege în mod gradual, de la cea mai blândă la cea mai severă, astfel că la alegerea uneia dintre ele, pentru a corespunde abaterii săvârșite, trebuie să se recurgă la criteriile generale pe care tot legea le prevede, împrejurările în care fapta a fost săvârșită, gradul de vinovăție, consecințe ale abaterii disciplinare, comportarea generală la serviciu a salariatului, eventualele sancțiuni disciplinare aplicate anterior acesteia.
Sancțiunea reducerii salariului are un caracter precumpănitor pecuniar și se aplică pentru abateri de o anumită gravitate prin urmările lor, săvârșite cu intenție, care produc un prejudiciu material sau dăunează activității angajatorului, ori pentru repetarea sistematică a unor abateri mai ușoare. Deci, nivelul culpei reprezintă un element esențial în stabilirea sancțiunii disciplinare.
Analizând abaterea din prezenta cauză, se observă că incidentul presupunea prezența acestuia la domiciliu, culpa reprezentând-o numai faptul că era necesară anunțarea întârzierii la programul de lucru. Dar, raportat la intervalul minim în care acesta a observat și împrejurarea ce a determinat întârziere, sancțiunea aplicată este severă, astfel încât, ținând cont de cele arătate mai sus, privind gradualitatea sancțiunilor disciplinare, va fi înlocuită sancțiunea aplicată cu aceea de "avertisment scris".
Legalitatea și temeinicia sancțiunii anterioare invocată de intimată a fost înlăturată prin sentința nr.253/26 ian.2009, a Tribunalului Dolj, nemaiprezentând astfel relevanță juridică sub aspectul sancțiunii anterioare.
În consecință, în baza art.304 pctr.9 Cod pr.civilă, rap.la art.312 Cod pr.civilă va fi admis recursul declarat de contestator, modificată sentința, în sensul admiterii în parte a contestației.
Se va schimba sancțiunea aplicată contestatorului din 5% pe una lună, în "avertisment" și se va obliga intimata către recurentul contestator la 150 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 936/12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SUCURSALA REGIONALĂ CNCF CFR SA
Modifică sentința în sensul că admite în parte contestația.
Schimbă sancțiunea aplicată contestatorului din 5% pe una lună în "avertisment".
Obligă intimata către recurentul contestator la 150 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Marin Panduru - - | JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu - - | JUDECĂTOR 3: Camelia Șelea - - |
Grefier, - - |
01.02.2010
Red.jud.-
Tehn.AS/3 ex.
Președinte:Marin PanduruJudecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Camelia Șelea
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1461/2010. Curtea... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 731/2009. Curtea de... → |
|---|
