Contestație decizie de sancționare. Decizia 354/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 354/
Ședința publică din 31 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
GREFIER - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata "CFR" SA B -SUCURSALA CFR G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.1423/11.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimatul - contestator, domiciliat în G,-,. 9,.86.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 31 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 2 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1423/11.11.2008 Tribunalul Galația respins excepțiile nulității absolute și a tardivității emiterii deciziei invocate de către contestator ca nefondate.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de contestatorul, în contradictoriu cu pârâta REGIONALA CFR
A fost anulată decizia contestată în sensul că înlocuiește măsura dispusă de intimată cu măsura prevăzută de disp. art.264 alin.1 lit.c din Codul Muncii, respectiv retrogradarea din funcția de III și trecerea în funcția de de barieră la Stația F, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o perioadă de 60 de zile.
A fost obligată intimata să plătească contestatorului diferențele salariale rezultate ca urmare a înlocuirii sancțiunii disciplinare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contestația formulată și înregistrată sub nr- de contestatorul și înregistrată la Tribunalul Galați sub nr-, acesta a contestat decizia de sancționare nr.707/665 din 31.07.2008 emisă de intimata Sucursala Regională CFR
A arătat că se impunea anularea deciziei întrucât aceasta a fost emisă mai târziu de 30 de zile de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii, fiind încălcate disp. art.268 alin.1 din Codul Muncii.
Al doilea motiv de nulitate vizează faptul că s-a aplicat o sancțiune cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.53/2003.
Astfel, deși retrogradarea disciplinară din funcție nu poate depăși 60 de zile, conform Codului muncii, totuși în cazul său durata retrogradării este de 6 luni.
În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii cu una mai puțin aspră celei din decizie.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea celor două excepții invocate de contestator.
S-a arătat că societatea angajatoare, prin directorul Sucursalei, a luat la cunoștință despre săvârșirea abaterii în momentul semnării raportului de cercetare, la 1.07.2008.
În privința celei de-a doua excepții, intimata a arătat că sancțiunea s-a aplicat în conformitate cu dispozițiile art.42 pct.1 lit.a din Statutul disciplinar, anexat la dosar.
Intimata a solicitat respingerea contestației, arătând că s-au avut în vedere și împrejurările comiterii faptei, și consecințele acesteia, iar contestatorul a recunoscut săvârșirea acestei abateri.
Analizând actele aflate la dosar, Tribunalul a constatat următoarele:
Contestatorul este angajat la societatea intimată în funcția de III la HM Port.
Prin decizia contestată s-a reținut că la data de 07.06.2008, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, nu a respectat întocmai Instrucția de manipulare a instalațiilor; nu a executat parcursul de manevră la introducerea/scoaterea vagoanelor pe și de pe liniile SC SA; nu și-a exercitat atribuțiile de serviciu cu respectarea reglementărilor specifice până la predarea serviciului; nu a revizuit macazurile din parcursele executate, atât la manevra de introducere a vagoanelor pe liniile SC SA la linia Port, cât și la manevra de tragere a vagoanelor de pe liniile aceluiași agent economic la linia 3 HM Port; nu a verificat macazul nr.9 atacat pe la vârf care intră în parcursul de manevră pentru a se convinge că vârful actului este lipit de contraac, că este înzăvorât și contragreutatea a efectuat cursa completă; nu a executat întocmai și la timp toate serviciile ce decurg din funcția pe care o îndeplinește.
În privința excepțiilor invocate de contestator s-au constatat următoarele:
Conform art.268 alin.1 din Legea nr.53/2003, angajatorul trebuia să aplice sancțiunea în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Din raportul de cercetare aflat la fila 34-36 dosarul instanței, rezultă că acest act a fost semnat de către conducerea societății și persoanele abilitate să emită decizia de sancționare la data de 1.07.2008, dată de la care începe să curgă termenul de 30 de zile prev. de art.268 alin.1 din Codul Muncii.
Cum decizia a fost emisă la data de 31.07.2008, nu se poate constata că s-ar fi împlinit termenul legal de aplicare a sancțiunii.
Nu poate fi primită susținerea contestatorului, potrivit căreia termenul începe să curgă la 10.06.2008, întrucât atunci a început cercetarea disciplinară, însă relevantă este data finalizării, când conducerea a luat la cunoștință efectiv despre săvârșirea abaterii.
În consecință, excepția nulității deciziei pentru aplicarea tardivă a sancțiunii a fost respinsă, ca fiind nefondată.
În ceea ce privește a doua excepție, Tribunalul a constatat că potrivit disp. art.264 alin.2 din Legea nr.53/2003, în cazul în care prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabilește un alt regim sancționator, va fi aplicat acesta.
Or, în privința personalului din unitățile de transporturi, există un statut disciplinar, aprobat prin lege specială, acesta fiind avut în vedere la aplicarea prezentei sancțiuni.
Prin urmare, în condițiile în care la art.42 pct.1 din acest Statut se regăsește și sancțiunea aplicată contestatorului, respectiv retragerea disciplinară pe o perioadă de până la 6 luni, urmează a fi respinsă excepția invocată, ca fiind nefondată.
Pe fondul cauzei, se constată că incidentul din 07.06.2008, respectiv atacarea în fals a macazului nr.9 s-a produs la manevra de împingere a unui grup de vagoane de la linia 2 stație pe ale SC SA.
Astfel cum și contestatorul recunoaște atât în prezenta acțiune, cât și în nota de relații dată la 10.06.2008, în cadrul cercetării disciplinare(fila 31-33), culpa aparține în special contestatorului, care nu a executat și nu a verificat parcursul de manevră.
Totuși, nu se poate reține culpa exclusivă a contestatorului, culpa sa concurând cu proasta organizare și reglementare a procedurilor tehnice în cadrul unității angajatoare.
Chiar din raportul de cercetare întocmit în cauză, membrii comisiei au sesizat lacunele existente în actuala reglementare și au dispus luarea unor noi măsuri, printre care necesitatea încuierii macazurilor cuprinse în parcursul de manevră și cu cheile rezultate din programul de înzăvorâre depuse în mecanic cu chei din biroul de mișcare (a se vedea pct.4 -fila 5 din raport - fila 36 dosarul instanței).
La punctul nr.5 din capitolul IX al raportului se subliniază necesitatea completării tematicilor de control cu acest obiectiv, și instruirea personalului pentru acest aspect.
Chiar unitatea angajatoare arată în același raport, la pct.6 (fila 36 verso), că operațiunile de manevrare a vagoanelordepășesc cadrul reglementărilor actualeși că se impunea elaborarea unei noi reglementări care să se plieze pe condițiile concrete și actuale.
Deci și intimata consideră că normele actuale sunt incomplete și depășite și pot duce la producerea unor incidente similare cu cel de față.
Prin urmare, Tribunalul a apreciat că se impune reducerea duratei sancțiunii de la 6 luni la 60 de zile.
Intimata a fost obligată să plătească diferențele salariale rezultate ca urmare a reducerii sancțiunii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata Regionala CNCF CFR SA B - Sucursala CFR G considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit instanța a reținut că în raportul de cercetare întocmit în cauză, membrii comisiei au sesizat lacunele existente în actuala reglementare și au dispus luarea unor măsuri și anume încuierea macazurilor cuprinse în parcursul de manevră.
În mod cu totul greșit instanța de fond a reținut că operațiunile de manevrare a vagoanelor depășesc cadrul reglementărilor actuale și s-ar impune elaborarea unei noi reglementări care să se plieze pe condițiile concrete și actuale.
În concluzie a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de fond și în rejudecare, respingerea contestației ca nefondată.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică pentru următoarele considerente:
În motivarea sancțiunii și apoi în motivele de recurs se precizează numai învinuirile aduse lui, fără a se face referire și la deficiențele de organizare a procesului de muncă.
Recurenta la punctul 3 din motivele de recurs răstălmăcește total punctul 6 din Raportul de cercetare și consideră că aceasta este o recunoaștere a faptului că vechile reglementări nu erau bine întocmite, constatându-se acest fapt și dispunându-se schimbarea acestora.
A mai arătat că a desfășurat activitate după vechile reglementări, care acum s-a constatat că trebuie modificate.
Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate de recurentă cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în conf. cu disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Așa cum a reținut și instanța de fond, prin decizia nr. 707/665/31.07.2008 emisă de recurenta - intimată Sucursala Regionala CFR G, intimatul contestator având funcția de impiegat de mișcare a fost sancționat cu retragerea disciplinară pe o perioadă de 6 luni din funcția de III în HM Port și trecere în funcția de de barieră la stația S-a reținut prin decizie că intimatul contestator nu a respectat întocmai Instrucția de manipulare a instalaților, nu a executat parcursul de manevră la introducerea/scoaterea vagoanelor pe și de pe liniile SC SA, nu și-a exercitat atribuțiile se serviciu cu respectarea reglementărilor specifice până la predarea serviciului, nu a revizuit macazurile din parcursurile executate atât la manevra de introducere a vagoanelor pe liniile SC SA la linia ZH și Port, cât și la manevra de băgare a vagoanelor de pe liniile aceluiași agent economic la linia 3H M Port, nu a verificat macazul nr.9 atacat pe la vârf care intră pe parcursul de manevră pentru a se convinge că vârful acului este lipit de contraatac, că este înzăvorât și contragreutatea a efectuat cursa completă, nu a executat întocmai și la timp toate serviciile decurg din funcția pe care o îndeplinește.
Astfel, cu privire la incidentul din 7.06.2008 respectiv atacarea în față a macazului nr. 9 care s-a produs la manevra de împingere a unui grup de vagoane de la linia 2 stație pe ale SC SA, corect instanța de fond a reținut culpa contestatorului care nu a executat și nu a verificat parcursul de manevră, faptă recunoscută de contestator atât în prezenta acțiune cât și in nota de relații dată la 10.06.2008 în cadrul cercetării disciplinare.
Nu se poate reține că societatea recurentă ar avea o culpă în producerea incidentului din 7.06.2008 constând în proasta organizare și reglementare a procedurilor tehnice în cadrul unități angajatoare așa cum a reținut prima instanță.
Astfel, conform Instrucției 005, art. 125 pct.2, înainte de primire/expedierea/trecerea unui tren toate macazurile atacate de tren atât pe la vârf cât și pe la călcâi cât și macazurile de acoperire ale parcursului comandat se încuie, respectiv se blochează, și conf. art.125 pct.1, cheile de la încuietorile macazurilor înzestrate cu chei fără bloc se păstrează de către.
Din interpretarea textului de lege menționat rezultă cu certitudine că, parcursele de circulație se execută cu încuierea macazurilor și depunerea cheilor la din biroul de mișcare.
Ori, în cazul de față, mișcările de manevră se execută cu macazurile neîncuiate cu chei.
La capitolul IX pct. 4 comisia de cercetare stabilește ca măsură suplimentară de siguranță încuierea macazurilorși la măsurile de manevră nu doar la parcursele de circulație cum este prevăzut în Instrucția 005.
De reținut că, ceea ce s-a dispus în raportul de cercetare nu reprezintă o completare a instrucțiunilor în vigoare la CFR întrucât acestea ar fi diferite. Membrii comisiei au dispus o măsură suplimentară de siguranță prin încuierea macazurilor și la măsurile de manevră pentru a se putea demonstra cu o mai mare ușurință care sunt cauzele talonării macazului.
De asemenea, când organele de cercetare fac vorbire de depășirea cadrului reglementărilor actuale la operațiunile de manevrare a vagoanelor nu se referă la lipsuri în procesul de siguranța circulației ci la imposibilitatea Regionalei CFR G de a produce venituri din activități de manevră a vagoanelor pe infrastructură feroviară și nu cum greșit a reținut prima instanță.
Este lipsit de relevanță faptul că raportul de cercetare a suferit modificări atât timp cât intimatul a recunoscut vinovăția și ceea ce contează în prezenta cauză este gravitatea faptelor.
Mai mult, prin contestație intimatul contestator nu a scosîn evidență că nu ar avea o culpă în comiterea faptelor reținută în sarcina sa.
Acest aspect a fost relevat de către intimat prin concluziile scrise ori prin acest act procedural nu se poate modifica sau adăuga la motivele contestației inițiale, procedând astfel prima instanță a încălcat principiul contradictorialității, nedând posibilitatea intimatei recurente să se apere în fața noilor susțineri.
Instanța avea obligația să analizeze doar motivele invocate prin cererea de chemare în judecată care putea fi modificată doar la prima zi de înfățișare, în conformitate cu disp.art.132 al.1 pr.civilă.
Odată stabilită vinovăția contestatorului instanța de recurs urmează a analiza dacă s-a individualizat corect sancțiunea aplicată, aceea de retragere disciplinară pentru o perioadă de 6 luni din funcția de III în HM Port și trecerea în funcția de de barieră la Stația F în raport de gravitatea faptelor săvârșite.
Raportat la disp.art.266 din muncii, angajatorul are la îndemână următoarele criterii legale: împrejurările în care a fost săvârșită fapta, gradul de vinovăție al salariatului, consecințele abaterii disciplinare, comportarea generală la serviciu, eventualele sancțiunii disciplinare suferite anterior de către acesta.
Apreciem că la individualizarea aplicării unei sancțiuni disciplinare trebuie avute în vedere toate criteriile legale și împrejurările, nu numai unele dintre ele.
Scopul aplicării unei sancțiuni disciplinare este de a asigura realizarea rolului educativ și preventiv al răspunderii.
Apreciem că nivelul vinovăției reprezintă un element principal care trebuie avut în vedere la aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
În speța de față putem reține că prin atacarea în fals a macazului nr.9 la manevra de împingere a unui convoi de la linia 2 stație pe ale SC SA din cauza neexecutării și neverificării procesului de manevră intimatul contestator a produs consecințe grave cauzând un prejudiciu societății în valoare de 2602,14 lei reprezentând c/valoarea pagubelor produse la materialul rulant de linie, precum și costurile de utilizare a mijloacelor de intervenție.
La individualizarea aplicării unei sancțiuni disciplinare trebuie avut în vedere gradul de vinovăție raportat strict la faptele săvârșite pentru a se putea atinge scopul pedepsei și a nu se ajunge la situații în care s-ar încălca principiul proporționalității aplicării sancțiunii raportat la gravitatea faptelor.
Sancțiunea retragerii disciplinare din funcția de III în HM Port în funcția de de barieră la Stația F pe o perioadă de 60 de zile este o pedeapsă ce se aplică în cazul unei încălcări grave a legislației și normelor de disciplina muncii și apreciem că este justificată în cazul de față, având în vedere producerea unor consecințe grave și împrejurările în care au fost săvârșite faptele.
Față de criteriile legale prev.-de art.266 muncii apreciem ca fiind nejustificată înlocuirea sancțiunii retragerii disciplinare din funcție pe o perioadă de 6 luni cu sancțiunea retragerii din funcția de III și trecerea în funcția de de barieră la Stația F, pe o perioadă de 60 de zile.
Față de considerentele expuse mai sus, urmează ca în baza disp.art.312 al.1, 2 și 3 pr.civ.să admită recursul declarat de intimata "CFR" SA B -SUCURSALA CFR
Va modifica în parte sentința civilă nr.1423/2008 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Va fi respinsă contestația formulată de contestatorul ca nefondată.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de intimata "CFR" SA B -SUCURSALA CFR G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.1423/11.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
Modifică în parte sentința civilă nr.1423/11.11.2008 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Respinge contestația formulată de contestatorul, domiciliat în G,-,. 9,.86, ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 2 Aprilie 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /28.04.2009
:DC/2 ex/04.05.2009
Fond:/
Asistenți judiciari:/C-tin
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Marioara Coinacel, Virginia Filipescu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 596/2009. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 285/2009. Curtea de... → |
|---|
