Contestație decizie de sancționare. Decizia 4939/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.3157/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.4939/
Ședința publică de la 01 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurențiișiîmpotriva sentinței civile nr.2239 din data de 18.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.975/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimații, Direcția Generală de Asistență Socială Sector 2 B, și,având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de sancționare".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurențiiși,personal, lipsind intimații, Direcția Generală de Asistență Socială Sector 2 B, și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, în ședință publică,m procedează la legitimarea recurenților, cu CI seria - nr.- eliberată de SPCEP S6 biroul nr.3 la data de 31.07.2006 și, cu CI seria - nr.- eliberată de Secția 8 la data de 26.06.2000.
Recurenții și, personal, interpelați fiind, arată că nu au cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă recurenților cuvântul în susținerea cererilor de recurs deduse judecății.
Recurenții și, personal, având cuvântul, pe rând, solicită admiterea ambelor recursuri astfel cum au fost formulate și motivate în scrie, modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii acțiunii, ca fiind temeinică și legală.
Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.2239/18.03.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis în parte contestație formulată de contestatorii, și în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Asistență Socială Sector 2; s-a anulat dispoziția nr.3650 din 10.12.2008; s-a obligat intimata la restituirea către contestatori a drepturilor salariale reținute în baza dispoziției nr.3650/2008, precum și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale acestora; s-a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere prin care se solicită contravaloarea bonurilor valorice acordate în cursul lunii decembrie 2008 și s-a obligat intimata la 595 lei cheltuieli de judecată față de; la 595 lei cheltuieli de judecată față de și la 150 lei cheltuieli de judecată față de.
Pentru a pronunța această hotărâre,Tribunalul a reținut că angajatorul prin înscrisurile depuse la dosar, nu a făcut dovada conform, art.287 din Codul Muncii, că a efectuat procedura prealabilă a cercetării disciplinare prevăzută de art.267 din Codul Muncii, sub sancțiunea nulității absolute, în condițiile în care, potrivit art.267 alin.2 din Codul Muncii, angajatorul avea obligația de a-i convoca în scris prin persoana împuternicită pe contestatori cu precizarea obiectului, datei, orei și a locului.
ribunalul a mai reținut că, în cuprinsul deciziei contestate, angajatorul nu a precizat prevederile din regulamentul intern, contractul individual de muncă sau colectiv încălcate de salariați, motivele înlăturării apărărilor formulate cu ocazia cercetării disciplinare sau motivul pentru care nu s-a efectuat cercetarea disciplinară deși aceste elemente trebuiau incluse în conținutul dispoziției contestate sub sancțiunea nulității absolute, conform art.268 alin.2 din Codul Muncii și față de această împrejurare, a constatat că dispoziția emisă de intimată este nelegală.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect restituirea contravalorii bonurilor valorice acordate în cursul lunii decembrie, tribunalul a constatat că acest capăt de cerere nu este motivat în drept, pe de o parte, iar pe de altă parte, din probele administrate în cauză, contestatorii nu au făcut dovada că în cursul lunii decembrie li se cuveneau aceste bonuri valorice, motiv pentru care, a dispus respingerea acestui capăt de cerere, ca neîntemeiat.
Cât privește cheltuielile de judecată solicitate de contestatori, prima instanță în baza art.274 cod procedură civilă, a obligat intimata la 595 lei cheltuieli de judecată față de; la 595 lei cheltuieli de judecată față de și la 150 lei cheltuieli de judecată față de.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs recurenții reclamanți și numai în ceea ce privește soluționarea capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Astfel, în motivarea recursului lor, reclamanții au arătat că instanța de fond a obligat pârâta numai în parte la plata cheltuielilor de judecată, în sensul că reclamantului i-a acordat numai suma de 150 lei deși cheltuielile de judecată au fost de 595 lei conform chitanțelor de la dosar iar reclamantului nu i-au fost acordate aceste cheltuieli, în cuantum de 595 lei, deși la dosarul cauzei au fost depuse chitanțele doveditoare.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Criticile reclamanților sunt întemeiate în condițiile în care contestația formulată de aceștia a fost admisă astfel încât intimata pârâtă, ca parte căzută în pretenții, este obligată, potrivit art. 274 cod proc. civilă să plătească cheltuielile de judecată efectuate de către reclamanți și ocazionate de desfășurarea procesului.
La dosarul instanței de fond (filele 65-67) au fost depuse din partea recurenților reclamanți chitanțe fiscale emise de cabinetul de avocatură, ce fac dovada deplină a efectuării acestor cheltuieli, respectiv pentru reclamantul chitanța serie - nr. 3/3.03.2009 în cuantum de 595 lei iar pentru reclamantul, pe lângă chitanța de 150 lei, luată în considerare de prima instanță, chitanța seria - nr. 2/3.03.2009 în cuantum de 450 lei, care poartă ștampila și semnătura emitentului.
Față de aceste împrejurări, Curtea va admite recursul, în baza art. 304/1 cod proc. civilă, va modifica în parte hotărârea recurată potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 1 cod proc. civilă, în sensul că va obliga intimata la plata sumei de 595 lei cheltuieli de judecată către contestatorul și a unei diferențe de 450 lei cheltuieli de judecată către contestatorul, menținând celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții și împotriva sentinței civile nr.2239 din data de 18.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.975/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimații, Direcția Generală de Asistență Socială Sector 2 B, și.
Modifică sentința recurată, în parte, în sensul că:
Obligă intimata la 595 lei cheltuieli de judecată către contestatorul și la o diferență de 450 lei cheltuieli de judecată către contestatorul.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 01.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
-
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
10.08.2009
Jud. fond.:
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu
| ← Conflict de muncă. Decizia 265/2008. Curtea de Apel Iasi | Conflict de muncă. Decizia 257/2009. Curtea de Apel Tg Mures → |
|---|
